Sunteți pe pagina 1din 115

Stâlpi din beton armat

Definiție
• Stâlpii sunt bare drepte, de obicei verticale sau în unele cazuri înclinate.
Stâlpi
• Stâlpii sunt bare drepte, de obicei verticale sau în unele cazuri înclinate.
• Stâlpii pot fi independenţi sau să facă parte dintr-o structură.
• Solicitările principale ale stâlpilor sunt în primul rând forţa
axială de compresiune şi în al doilea rând momentul de
încovoiere,
• forţele tăietoare la stâlpi sunt în cele mai multe cazuri, mici
şi pot fi neglijate.
Stâlpi
• Stâlpii sunt bare drepte, de obicei verticale sau în unele cazuri înclinate.

• Stâlpii pot fi independenţi sau să facă


parte dintr-o structură.
• Solicitările principale ale stâlpilor sunt
în primul rând forţa axială de
compresiune şi în al doilea rând
momentul de încovoiere,
• forţele tăietoare la stâlpi sunt în cele
mai multe cazuri, mici şi pot fi
neglijate.
Stâlpi
• Stâlpii sunt bare drepte, de obicei verticale sau în unele cazuri înclinate.

• Stâlpii pot fi independenţi sau să facă


parte dintr-o structură.
• Solicitările principale ale stâlpilor sunt
în primul rând forţa axială de
compresiune şi în al doilea rând
momentul de încovoiere,
• forţele tăietoare la stâlpi sunt în cele
mai multe cazuri, mici şi pot fi
neglijate.
Stâlpi
• Astfel, într-o secţiune se are în vedere numai forţa axială N şi momentul M, care acţionează în centrul de greutate G al secţiunii
transversale, starea de solicitare fiind compresiune cu încovoiere.
Stâlpi
• Astfel, într-o secţiune se are în vedere numai forţa axială N şi momentul M, care acţionează în centrul de greutate G al secţiunii
transversale, starea de solicitare fiind compresiune cu încovoiere.

• Dacă momentul de încovoiere se


descompune într-un cuplu format
din două forţe de mărime N,
distanţate la e0

M  Ne0
rezultă
M
e0 
N
Stâlpi • Cele două forţe N situate în centrul de
greutate G al secţiunii transversale
sunt egale şi de sens contrar şi se
anulează, rămânând semnificativă
numai forţa N situată la distanţa e0
faţă de G.
• Prin urmare, cazul solicitării de
compresiune cu încovoiere s-a redus
la cel al unei compresiuni excentrice,
în mod reciproc, compresiunea
excentrică poate fi transformată într-o
compresiune cu încovoiere.
• În funcţie de mărimea acestei
excentrităţi, se disting mai multe
cazuri:
Stâlpi
• În funcţie de mărimea acestei excentrităţi, se disting mai multe cazuri:
1. dacă excentricitatea este nulă, forţa axială N
acţionează în centrul de greutate şi solicitarea este de
compresiune centrică; bara nu suferă decât
deformaţii longitudinale
2. dacă forţa N acţionează cu o excentricitate faţă de centrul
de greutate al secţiunii, peste deformaţiile longitudinale
se suprapun şi deformaţii de încovoiere (alungiri şi
scurtări) şi solicitarea este compresiune excentrică
3. dacă forţa N acţionează cu o excentricitate foarte mare,
e0 >(3 ... 4)h, h fiind înălţimea secţiunii transversale,
deformaţiile din încovoiere sunt mult mai mari decât
cele axiale şi forţele axiale pot fi neglijate în raport cu
momentele de încovoiere; starea de solicitare în acest
caz poate fi asimilată cu cea a încovoierii.
Ruperea stâlpilor de beton armat
• În funcţie de mărimea acestei excentrităţi, se disting mai multe cazuri:

Pentru stâlpii de beton armat de secţiune dreptunghiulară,


la care nu intervine flambajul, se disting trei cazuri de
comportare, clasificate în funcţie de excentricitatea e0:

• dacă e0 = 0, momentul este nul şi stâlpul este


comprimat centric
• dacă e0 < 0,3 d, solicitarea este de compresiune
excentrică, dar cu mică excentricitate
• dacă e0 > 0,3 d, solicitarea este de compresiune
excentrică cu mare excentricitate
Ruperea stâlpilor de beton armat
• Pentru cazul compresiuni centrice • trebuie să se ţină seama de modul diferit de
comportare a celor două materiale:
• betonul are o comportare elastică până la circa 0,5
fcd şi ruperea se produce la atingerea rezistenţei fcd,
la o deformaţie specifică de circa 0,2%, adică 2‰.
• La elementele încovoiate (grinzi) deformaţia
specifică ultimă este de 3,5 ‰.
• Oţelul are o comportare elastică până la limita de
curgere fyd, cu o deformaţie specifică de 2,5%.
• Dacă se încarcă la compresiune centrică un stâlp
scurt, până la tensiunea din beton de 0,5 fcd,
comportarea stâlpului este elastică, având în
vedere faptul că ambele materiale se comportă
elastic în această fază.
• Partea cea mai mare din forţa axială este preluată
de către beton şi numai o mică parte îi revine
armăturii.
Ruperea stâlpilor de beton armat
• Pentru cazul compresiuni centrice
• trebuie să se ţină seama de modul diferit de
comportare a celor două materiale:
• Deformaţiile transversale ale betonului sunt
parţial împiedicate de către etrieri, în care apar
eforturi de întindere (de aceea trebuie fixaţi de
o armătură de colţ prin ciocuri).
• La încărcări mai mari decât cele corespunzătoare
treptei de microfisurare a betonului se produc şi
deformaţii plastice.
• În apropiere de rupere apar fisuri paralele cu
direcţia încărcărilor, iar la rupere, betonul de
protecţie a armăturii se desprinde de pe stâlp, se
produce zdrobirea betonului şi flambajul lateral
al unor armături longitudinale, între doi etrieri.
Ruperea stâlpilor de beton armat
• Pentru cazul compresiuni centrice
• Experimentele au arătat că în momentul
ruperii, tensiunea este apropiată de
rezistenţa fcd a betonului, dacă etrierii nu
sunt prea deşi. Prin urmare în momentul
ruperii, partea preluată de beton este

N c  f cd  Ac
Ruperea stâlpilor de beton armat
• Pentru cazul compresiuni centrice
• Dacă etrierii sunt deşi, se constată că rezistenţa betonului
creşte.
• Efortul din armătura longitudinală, în momentul ruperii,
depinde de deformaţiile betonului în acelaşi moment,
deoarece datorită aderenţei ce există până la rupere,
deformaţiile armăturilor şi betonului sunt tot timpul egale.
• În mod obişnuit în armătura longitudinală se va atinge
limita de curgere înainte sau odată cu ruperea betonului,
deoarece deformaţiile specifice de curgere ale armăturii sunt
mai mici sau apropiate de cele de rupere ale betonului.

• Rezultă că la rupere efortul din armătură va fi:


Ruperea stâlpilor de beton armat
• Pentru cazul compresiuni centrice
• Rezultă că la rupere efortul din armătură va fi:

N s  f yd As

f yd
435
 cu    2,17  103  2,17 0 00   cu
Es 200000

210
 su   1,05 0 00   cu
200000
Ruperea stâlpilor de beton armat
• Pentru cazul compresiuni centrice
• Dacă cantitatea de armătură este mare, sau se folosesc
oţeluri de calitate superioară, există pericolul ca armătura
să nu atingă limita de curgere în momentul ruperii
betonului şi barele să flambeze;
• astfel, armătura nu este folosită eficient, deoarece nu s-a
ajuns până la limita ei maximă de încărcare.
• De aceea este bine ca procentul de armare p să nu
depăşească 2,5....4%; în caz contrar etrierii trebuie să fie
puşi mai deşi şi fixaţi prin sudură de armătura longitudinală,
pentru a împiedica flambajul barelor.
• Încărcarea totală pe care o suportă stâlpul va fi dată de
suma eforturilor din beton şi armătură:

N Rd  N c  N s  f cd Ac  f yd As
Ruperea stâlpilor de beton armat
• Pentru cazul compresiuni centrice
• Încărcarea totală pe care o suportă stâlpul va fi dată de
suma eforturilor din beton şi armătură:

N Rd  N c  N s  f cd Ac  f yd As

 f yd 
N Rd  f cd Ac 1  p 
 f cd 

As As
p 
Ac bd
Ruperea stâlpilor de beton armat
Ruperea stâlpilor de beton armat
• Pentru cazul compresiuni centrice
• Sporul de capacitate portantă datorită armăturii este destul de mic în comparaţie cu raportul secţiunii
de beton.

• De aceea, când se intenţionează mărirea rezistenţei unui stâlp de beton, trebuie acţionat mai mult
asupra dimensiunilor şi a clasei de beton, decât asupra armăturii, care are un efect mult mai mic.

• S-a obţinut astfel o concluzie contrară celei de la secţiunile încovoiate, unde sporul de capacitate
portantă se obţine prin mărirea cantităţii şi calităţii armăturilor şi nu prin mărirea mărcii betonului.
Ruperea stâlpilor de beton armat
• Pentru cazul compresiuni centrice • diagramă de încărcare-deformaţie P-Δl
pentru un stâlp scurt din beton armat.
• pentru încărcări pentru care   0,5 f cd
comportarea stâlpului este elastică
• încep să apară fisuri longitudinale, marcând
comportarea elasto-plastică şi după aceea se
produce cedarea stâlpului.
• Ruperea este fragilă, deformaţiile la încărcarea limită
fiind mici. În figură s-a trasat cu linie întreruptă şi
comportarea unui stâlp de beton simplu; se constată
că sporul de încărcare nu este prea mare şi că
ruperea are acelaşi caracter de fragilitate în ambele
cazuri, armătura neputând contribui la ductilizarea
stâlpului decât în măsură foarte mică.
Ruperea stâlpilor de beton armat
• Pentru cazul compresiuni centrice
• O sporire a rezistenţei şi ductilităţii stâlpilor
se poate obţine prin folosirea fretei în locul
etrierilor obişnuiţi.
• Sub încărcări mici, stâlpul fretat se comportă
asemănător cu cel obişnuit; la încărcări mari
apar însă diferenţe considerabile.
• Ruperea nu se produce ca la stâlpii obişnuiţi,
prin apariţia unor fisuri paralele cu încărcarea,
ci din cauza zdrobirii betonului aflat în
interiorul fretei, după ce în fretă s-a atins
limita de curgere la întindere şi freta nu mai
este capabilă să opună mai departe rezistenţă
la deformaţiile transversale ale betonului.
Ruperea stâlpilor de beton armat
• Pentru cazul compresiuni centrice
• Încărcarea maximă pe care o poate suporta un stâlp fretat este:

N Rd  f cd Acs  f yd As  2,5 f cd Asw


unde primii doi termeni sunt similari cu cei de la
stâlpii obişnuiţi, cu singura deosebire că în locul
ariei întregii secţiuni de beton se consideră numai
betonul din interiorul fretei, iar al treilea termen
reprezintă creşterea de rezistenţă datorată fretei,
unde:
d s As
Asw  este aria convenţională a fretei,
s
ds - diametrul sâmburelui de beton fretat, As - este aria armăturii
fretei, s – pasul fretei, 2,5 – coeficient
Ruperea stâlpilor de beton armat
• Pentru cazul compresiuni centrice
• În continuare se prezintă curba caracteristică a unui
stâlp fretat, în sistemul de axe încărcare-deformaţie, P-
Δl, , în comparaţie cu cea a unui stâlp de beton armat.
• Se constată că la încărcarea corespunzătoare treptei de
microfisurare încep să apară fisuri în betonul din afara
fretei, adică în stratul de acoperire a armăturilor,
• iar când se atinge rezistenţa fcd , acest strat se
desprinde de pe stâlp.
• Deoarece se produce o reducere a suprafeţei secţiunii
transversale, prin căderea stratului de acoperire, se
constată o mică discontinuitate în diagrama
deformaţiilor, după care încărcările cresc până ce se
produce strivirea betonului, în urma cedării prin
curgere a fretei.
Ruperea stâlpilor de beton armat
• Pentru cazul compresiuni centrice
• Deoarece desprinderea stratului de acoperire de pe armături poate duce la corodarea armăturii etc. nu
se pot admite creşteri prea mari ale capacităţii portante a stâlpilor fretaţi, faţă de cei obişnuiţi.

bfretat
N Rd  1,5 N Rd
barmat
Ruperea stâlpilor de beton armat
• Pentru cazul compresiuni excentrice
• Pe lângă forţa axială mai intervine şi
mărimea excentricităţii.
• Pentru încărcări mici, comportarea
stâlpului este caracterizată de poziţia forţei
în raport cu sâmburele central.
• Dacă forţa se găseşte în interiorul
sâmburelui central, întreaga secţiune este
comprimată, dacă forţa este în afara
sâmburelui, betonul întins se fisurează şi
armătura va prelua singură întinderea.
• În cazul ruperii, clasificarea nu se mai
poate face în raport cu poziţia forţei
faţă de sâmburele central, ci trebuie să
se aibă în vedere eforturile care iau
naştere în armături.
Ruperea stâlpilor de beton armat
• Pentru cazul compresiuni excentrice
Ruperea stâlpilor de beton armat
• Pentru cazul compresiuni excentrice

1. în cazul compresiunii centrice, la care cedarea se produce


prin ruperea betonului pe întreaga secţiune şi curgerea
armăturii de pe ambele părţi
Ruperea stâlpilor de beton armat
• Pentru cazul compresiuni excentrice

2. în cazul compresiunii excentrice cu excentricitate


foarte mică eo<0,15d, la care întreaga secţiune
rămâne comprimată, cedarea se produce prin
ruperea betonului şi curgerea armăturii în zona cea
mai comprimată, fără ca în partea opusă, cu
compresiuni mai mici, să se producă ruperea
secţiunii de beton şi curgerea armăturii.
3. acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul
excentricităţilor mici 0,15d<eo<0,3d, la care apar
şi eforturi de întindere, betonul se fisurează, dar în
momentul zdrobirii betonului comprimat, în
armătura întinsă nu se atinge limita de curgere.
Ruperea stâlpilor de beton armat
• Pentru cazul compresiuni excentrice

4. În cazul excentricităţilor mari, cedarea secţiunii începe prin


curgerea armăturii din zona comprimată.
Ruperea stâlpilor de beton armat
• Pentru cazul compresiuni excentrice
• În cazul compresiunii centrice, sau cu
excentricităţi foarte mici, la rupere apar
numai fisuri longitudinale şi ruperea are un
caracter fragil, provocat de strivirea
betonului, armătura având un rol minor.

• Pentru compresiunile cu mică


excentricitate se pot produce fisuri mici în
zona întinsă, dar armătura din zona respectivă
nu atinge limita de curgere în momentul când
în zona comprimată betonul se striveşte şi
armătura respectivă curge; distrugerea barei
are tot un caracter fragil, foarte asemănător
cu cel al compresiunii centrice.
Ruperea stâlpilor de beton armat
• Pentru cazul compresiuni excentrice
• În cazul compresiunii cu mare
excentricitate, fisurile din zona întinsă sunt
pronunţate, ruperea secţiunii începe cu
curgerea armăturii întinse şi se termină cu
strivirea betonului şi curgerea armăturii în
zona comprimată; caracterul ruperii este
ductil, asemănător cu cel al încovoierii, la
care cedarea secţiunii se produce la fel.
Proiectarea stâlpilor de beton armat
• În cazul proiectării secţiunilor dreptunghiulare problema constă în stabilirea dacă
secţiunea poate să reziste la o anumită solicitare de compresiune cu excentricitate
dată.
 
• Rezolvarea constă în stabilirea forţei de compresiune capabilă a secţiunii pentru
excentricitatea dată.
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Secţiunea de beton armat din figură se poate rupe în patru moduri:
• în fibra externă superioară sau inferioară betonul ajunge la deformaţia ultimă de rupere,
• respectiv armătura inferioară sau superioară se rupe.

• În EUROCOD deformaţia specifică la rupere a betonului se consideră la valoarea de 3,5‰, cu


condiţia ca la o solicitare de compresiune excentrică la înălţimea de 3/7 din înălţime deformaţia
specifică nu trebuie să depăşească valoarea de 2‰.
Proiectarea stâlpilor de beton armat
• În continuare presupunem că în fibra extremă
superioară se dezvoltă o deformaţie specifică de
3,5‰.
• Se scrie ecuaţia de proiecţie şi ecuaţia de
momente faţă de fibra extremă superioară:

bxf cd   s1 As1   s 2 As 2  N

b
 x 
2
f
h 
  s1 As1d1   s 2 As 2 d 2  N   e 
cd
2 2 

 si 
560
d i  700 daca    lim N  N Rd
x
• Armăturile pot avea eforturi în domeniul elastic
 si  f yd daca    lim sau plastic (curgere).
Proiectarea stâlpilor de beton armat
bxf cd   s1 As1   s 2 As 2  N

b
 x 
2
f
h 
  s1 As1d1   s 2 As 2 d 2  N   e 
cd
2 2 
N  N Rd

• Cele două ecuaţii de mai sus conţin două necunoscute, x şi NRd..


• Dacă din prima ecuaţie NRd , îl înlocuim în a doua ecuaţie obţinem o ecuaţie în care singura
necunoscută este x.

b
 x 
2
f
h 
  s1 As1d1   s 2 As 2 d 2    e  bxf cd   s1 As1   s 2 As 2 
cd
2 2 
• Această ecuaţie este de gradul trei în x dacă oţelul este în domeniul elastic, şi de gradul doi dacă oţelul
curge.
Proiectarea stâlpilor de beton armat
• Dacă într-un sistem de coordonare M-N,
reprezentăm perechea de valori NRd şi MRd
(eforturile capabile ale secţiunii) se obţine
curba limită a capacităţii portante denumită şi
curba de interacţiune.
• Punctele A şi D reprezintă compresiunea
respectiv întinderea centrică, iar punctul C
încovoiere pură.
• Punctul B de pe curba de interacţiune se mai
numeşte şi punctul de balans şi separă
compresiunea cu mare excentricitate de cea
cu mică excentricitate.
Proiectarea stâlpilor de beton armat
• Cel mai simplu mod de a desena curba de
interacţiune este prin a considera diferite
situaţii de deformaţii limită pentru secţiunea
dată, după care stabilim momentele
încovoietoare şi forţele axiale aferente.
Proiectarea stâlpilor de beton armat
• Curba de interacţiune completă care conţine şi cazul când forţa axială este de
întindere pentru diferite materiale se prezintă în următoarele figuri:

OŢEL BETON SIMPLU BETON ARMAT


Proiectarea stâlpilor de beton armat
• Dacă suprapunem curbele obţinute pentru o
secţiune din oţel şi din beton armat vom observa
diferenţe majore chiar şi în cazul când simplificăm
curba obţinută la beton armat.

a – curba caracteristică pentru o secţiune din oţel;


b - curba caracteristică pentru o secţiune din beton armat;
c - curba caracteristică simplificată pentru o secţiune de beton armat;
Proiectarea stâlpilor de beton armat
• Dacă punctul corespunzător perechii de valori NEd
şi MEd (solicitări de calcul), pentru o secţiune dată
de beton armat, se află pe curba de interacţiune,
secţiunea respectivă se află în colaps.
• Dacă punctul este în interiorul curbei secţiunile
rezistă,
• iar dacă punctul se află în exteriorul curbei
secţiunii aceasta se rupe.
a – curba caracteristică pentru o secţiune din oţel;
b - curba caracteristică pentru o secţiune din beton armat;
c - curba caracteristică simplificată pentru o secţiune de beton armat;
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Dacă secţiunea de beton se armează simetric, adică
cele două armături sunt egale As1=As2, curba de
interacţiune este simetrică şi alura ei depinde de
procentul de armare.
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Secţiuni dreptunghiulare
• În mod curent, stâlpii se armează simetric
As1  As 2
Determinarea armăturii totale
Atot  As1  As 2  2 As1

se face pe baza valorilor:

M Ed N Ed d1 d 2
 2   Astot  tot bh f cd f yd
bh f cd bhf cd h h
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Secţiuni dreptunghiulare – cu armătura de rezistenţă distribuită pe 2 feţe
N Ed 1.80 
 d /h=0.05
A
1

bhf cd 1.60 d =d
s2
2 1

1.40 tot h
As1
d1
1.20 b
A s1=As2

tot
1.00

0.80

0.60
1.0
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9
0.40

0.20

M Ed
0 0.05 0.10 0.15 0.20 0.25 0.30 0.35 0.40 0.45 0.50 0.55  2
bh f cd
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Secţiuni dreptunghiulare – cu armătura de rezistenţă distribuită pe 4 feţe
 Ed
N Ed 3.00 C12/15-C50/60

 2.80
d1/h=0.10

bhf cd 2.60
b
2.40
dh
2.20

2.00

1.80

tot

 tot
1.60

=2
.0
 tot
1.40
=1
.5
 tot

1.20
=1
.0
 tot

1.00
=0
.5

0.80
 tot
=0
.0

0.60

0.40
M Ed
0.20  2
0
0 0.10 0.20 0.30 0.40 0.50 0.60 0.70 0.80 0.90
Ed
1.001.05
bh f cd
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Secţiuni circulare şi inelare
• Armătura rezultată din calcul se distribuie uniform pe perimetrul secţiunii,
dispunându-se cel puţin şase bare.

• Aria totală de armătură rezultă din relaţia:

f cd
Astot  tot Ac
f yd
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Secţiuni circulare şi inelare
 Ed
N
 Ed
Ed
h 2
Ac f cd
3.00 C12/15-C50/60
Ac 
4
d1/h=0.10
2.80

2.60 d1

2.40
h
2.20
As,tot
2.00

1.80
tot
 to
1.60

=t 2
.0
 to

1.40
=t 1
.5
 to

1.20
=t 1
.0
 to

1.00
=t 0
.5


0.80 to =
t 0
.0
0.60

0.40

M Ed
 Ed 
0.20
Ed
0
0 0.10 0.20 0.30 0.40 0.50 0.60 0.65 Ac hf cd
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Secţiuni circulare şi inelare
 Ed
N
 Ed
Ed
h 2
Ac f cd
3.00
C12/15-C50/60
ri /ra =0.90 Ac 
2.80 d1/( ra -ri )=0.50
4
2.60

2.40 d1
2.20
h
2.00 ra ri

1.80

1.60
to
t
As,tot
tot
to
1.40 t

1.20 to
t

1.00
to
t

0.80
to
t

0.60

0.40

M Ed
 Ed
0.20

0.00
Ed 
0.10 0.20 0.30 0.40 0.50 0.60 0.70 0.75
Ac hf cd
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Compresiune excentrică oblică

• Stâlpii solicitaţi de o forţă axială NEd şi un moment încovoietor MEd, la care planul de
acţiune al momentului încovoietor nu coincide cu planul de simetrie al secţiunii se
consideră solicitaţi la compresiune excentrică oblică.

• Având în vedere că la marea majoritate a structurilor solicitările se obţin cu ajutorul


unor programe de calcul tridimensionale, la stâlpi se obţin momente după axele
principale ale secţiunii MEdy şi MEdz.

• În absenţa unei metode detaliate, se acceptă un calcul de dimensionare separat pe


cele două direcţii principale ale secţiunii, aşa cum s-a arătat mai sus după care se
verifică secţiunea obţinută la compresiunea excentrică oblică cu relaţia de mai jos:
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Compresiune excentrică oblică

• În absenţa unei metode detaliate, se acceptă un calcul de dimensionare separat pe


cele două direcţii principale ale secţiunii, aşa cum s-a arătat mai sus după care se
verifică secţiunea obţinută la compresiunea excentrică oblică cu relaţia de mai jos:
n n
 M Edy   M Edz 
     1
M 
 Rdy   M Rdz 
MEdy şi MEdz sunt momentele încovoietoare de calcul pe cele două direcţii, inclusiv efectele de ordinul doi
MRdy şi MRdz sunt momentele încovoietoare capabile pe cele două direcţii, calculate în ipoteza
compresiunii excentrice drepte, sub acţiunea forţei axiale de calcul NEd;
αn este coeficient în funcţie de valoarea de calcul a forţei axiale de compresiune NEd şi de forţa axială
capabilă la compresiune centrică
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Compresiune excentrică oblică
αn este coeficient în funcţie de valoarea de calcul a forţei axiale de compresiune NEd şi de forţa axială
capabilă la compresiune centrică

N Rd  bhf cd  Astot f yd

NEd/NRd 0,1 0,7 1,0


αn 1,0 1,5 2,0
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Compresiune excentrică oblică
Dimensionarea armăturilor se poate face şi cu ajutorul diagramelor de interacţiune.
Aceste diagrame de interacţiune sunt reprezentate pentru tipurile de armături din
următoare:
 armături concentrate în colţuri;
 armături uniform repartizate pe patru laturi;
 armături repartizate pe două laturi;
a) b) c) d)
M zd
d2= d1 d2= d1 d2= d1

M yd
A s ,to t A s ,to t A s ,to t
h
N 4 4 2

d1 d1 d1
b d1 d2= d1 d1 d2= d1
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Compresiune excentrică oblică
Se calculează coeficienţii :
N Ed M Edy M Edz
d   Edy  2
 Edz  2
bhf cd bh f cd b hf cd

Dacă  Edy   Edz atunci pentru modurile de armare se consideră

1   Edy 1   Edz
 2   Edz altfel 2   Edy
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Compresiune excentrică oblică
1 1
2 0.50 0.40 0.30 0.20 0.10 0.00 0.10 0.20 0.30 0.40 0.50 2
a) 2 2
  C12/15-C50/60

 to
d1/h=0.10

=t 2
0.50 0.50
b1/b=0.10

.0
 

to
.0

 to
=t
t =2

0.40 0.40

1.

=t 2
5
to

.0
 to
.0

=t 1
t 2

 to
to =

.5
5

0.30

=t 1
0.30
1.
to =

.
0
t

.5

 to
t =1

_
1 As,tot

=t 1
to

.0
.0
 to

0.20 =t 1 0.20
=t 0

 to
.5
.0
t 1

tot
to =

 to

=t 0
.

0.10 0.10
5
.5
t 0

1 1
to =

0.00 0.00
1 1 MEdz
 to

d1
=t 0
.

0.10 0.10
5

NEd
5

MEdy
0.

h
to =
 to

t
 to

.5
=t

=t 0

=t 0
1.
0

0.20 0.20
.

d1
5

 to
.0
t 1
to =
 to

 to


=t 1

b1 b1
=t 1

.0
.5

=t 1
.0

0.30 0.30 b
 to
.5
t 1
to =
 to


 to
=t 2

.5
=t 1

.0
.

=t 1
0

.5

t =2

0.40 0.40
 to
to



 to
=t 2

.0
0.50 =t 2 0.50
.0

 to
 
2 2
2 0.50 0.40 0.30 0.20 0.10 0.00 0.10 0.20 0.30 0.40 0.50 2
1 1
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Compresiune excentrică oblică
1 1
2 0.50 0.40 0.30 0.20 0.10 0.00 0.10 0.20 0.30 0.40 0.50 2
b) 2 2 C12/15-C50/60
 
d1/h=0.10
0.50 0.50 b1/b=0.10

 to
=t 2
 

.0
0.40 0.40

 to

 to
.0

=t
=t 2

1.

=t 2
50
 to

.0

 to
0.30 to =
t 1
0.30
.5

=t1
.0
=t 1 0

.5
 to

0
.0

_
1 As,tot

 to

t 2

4
to =

0.20 .0 0.20

=t1
to=
=1 t 0

.50

.0
5

ot
t
1.

0
to =
t

tot
 to t

.0

=0

0.10 0.10
1

.5
tot =

.5

 1
tot =

0.00 0.00
1 1
 to

MEdz
=t0
.50

0.10 .5 0.10 d1
=t 0
 to

  to NEd MEdy
=t1

to=
t 0 .5 h
=0 .0
.0

.5
0 =t 1
0

 tot
0.20  0.20
 to

 to
to = d1
=t1

t 1
.0 .0 .5
.5

0 =1 =1
0

 tot  to
t
 to

0.30 0.30 b1 b1
 to
=t 2

.5 b
=t1

=t 1 .0
.0

=2
.5

 to
0

t
 to
 to

0.40 .0 0.40
=t 2
=t 2
.0

  to

0.50 0.50

 
2 2
2 0.50 0.40 0.30 0.20 0.10 0.00 0.10 0.20 0.30 0.40 0.50 2
1 1
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Flambajul stâlpilor
Problema principală a stâlpilor comprimat este flambajul lateral
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Flambajul stâlpilor
Problema principală a stâlpilor comprimat este flambajul lateral
• Dacă forța de compresiune acționează centric și valoarea
ei este sub valoarea critică
N  N cr
atunci nu există nici deformație laterală (bara rămâne în
poziție verticală).

• Când N  N cr
bara trece într-un echilibru indiferent, adică poate să ia
orice formă curbilinie în jurul poziției drepte.
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Flambajul stâlpilor
Problema principală a stâlpilor comprimat este flambajul lateral
• Dacă forța
N  N cr
bara trece în formă de echilibru curbilinie. Este de
remarcat că deplasarea laterală se poate produce spre
stânga sau spre dreapta.

• Această formă de pierdere a stabilității este denumită


bifurcarea echilibrului.
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Flambajul stâlpilor
Problema principală a stâlpilor comprimat este flambajul lateral
• Producerea flambajului nu poate fi explicată
dacă se admite că materialul este perfect
omogen, axa barei perfect rectilinie, forța de
compresiune se aplică perfect centrat pentru
că în această situație nu există nici o cauză
care ar putea să ducă de la o formă de
echilibru rectilinie la una curbilinie.
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Flambajul stâlpilor
Problema principală a stâlpilor comprimat este flambajul lateral

• Forța critică se obține pentru o bară dublu


articulată cu relația:
 2 EI
N cr  2
l
• Dacă rezemările de la capete diferă relația de
mai sus se corectează:
 2 EI  2 EI
N cr  2 2 sau N cr  l 2
 l 0

unde l0   l
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Flambajul stâlpilor
Problema principală a stâlpilor comprimat este flambajul lateral
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Flambajul stâlpilor
Problema principală a stâlpilor comprimat este flambajul lateral

• Între capacitatea portantă și zveltețea stâlpului există o legătură strânsă.


• Capacitatea portantă este cu atât mai mică cu cât zveltețea este mai mare

  l0 i
• Pentru o secțiune dată o lungime de flambaj mai mare, înseamnă o
capacitate portantă mai mică.
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Flambajul stâlpilor
Problema principală a stâlpilor comprimat este flambajul lateral
• Pentru stâlpii cu secţiune dreptunghiulară se utilizează o altă expresie a
coeficientului de zvelteţe: z
l0 l0 y l0 z
0   0,29 y  z 
h iy iz
În care h este latura y l0 y
0 y  l0 z
secţiunii transversale 0 z 
hz

hy hz
în direcţia în care se
determină zvelteţea.

hy
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Flambajul stâlpilor
Problema principală a stâlpilor comprimat este flambajul lateral
• În funcție de mărimea coeficientului de zveltețe discutăm de stâlpi scurți sau stâlpi
zvelți:

- stâlpi scurți   35 sau 0  10 pentru stâlpi dreptunghiulari;


  8,6 pentru stâlpi circulari.

la care ruperea intervine datorită pierderii capacității portante, iar deformația laterală
rămâne pe plan secundar.
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Flambajul stâlpilor
Problema principală a stâlpilor comprimat este flambajul lateral
• În funcție de mărimea coeficientului de zveltețe discutăm de stâlpi scurți sau stâlpi
zvelți:

- stâlpi zvelți 35    140 la care cedarea intervine în primul rând datorită deformațiilor laterale
după care se rupe secțiunea.
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Flambajul stâlpilor
Problema principală a stâlpilor comprimat este flambajul lateral
Aplicând o forță cu excentricitate inițială e0I
asupra unui element comprimat, are loc o
deplasare transversală f, care face ca
excentricitatea forței să fie mai mare decât cea
inițială. Noua excentricitate este
e0 II  e0 I  f
și nu se mai poate deduce dintr-o relație liniară
între M și N.
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Flambajul stâlpilor
Problema principală a stâlpilor comprimat este flambajul lateral
Apare deci un spor de moment ΔM care suprapus
momentului de ordin I conduce la valori de
ordinul II.
M II  M I  M
în care
M  fN , iar f este săgeata sub acțiunea
încărcării N.
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Flambajul stâlpilor
Problema principală a stâlpilor comprimat este flambajul lateral
• În figură forța capabilă considerând
deplasările suplimentare se găsește pe curba
de interacțiune în punctul E’ şi nu în E cum
ar fi rezultat printr-un calcul de ordin I.

• Momentul de ordinul II (MII) se poate


exprima sub forma:
M II  M I
în care 
este un coeficient supraunitar care se poate
deduce
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Flambajul stâlpilor
Problema principală a stâlpilor comprimat este flambajul lateral
Astfel, notând
M I  N  e0 I şi

M II  N  e0 II  N  e0 I  f 
rezultă:
 f 
M II  N  e0 I 1    M I
 e0 I 
în care
f 1
  1 sau 
e0 f
1
e0  f
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Flambajul stâlpilor
Problema principală a stâlpilor comprimat este flambajul lateral
• coeficientul η devine cu atât mai important
cu cât deformabilitatea (flexibilitatea)
elementului este mai mare și cu cât
excentricitatea inițială e0 este mai mică

• Într-o metodă practică de calcul,


momentul încovoietor de calcul total MEd,
care include efectele de ordinul II, se poate
lua în considerare printr-o majorare a
momentului încovoietor de ordinul I obținut
dintr-o analiză liniară:
  
M Ed  M 0 Ed 1  
  N B N Ed   1 
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Flambajul stâlpilor
Problema principală a stâlpilor comprimat este flambajul lateral
  
M Ed  M 0 Ed 1  
  N B N Ed   1 
unde:

M0Ed este momentul încovoietor de ordinul I;


NEd – valoarea de calcul a forţei axiale,
NB – forţa critică de flambaj bazată pe
rigiditatea nominală;
β – factor depinzând de distribuţia
momentelor încovoietoare de ordinul I şi II.
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Flambajul stâlpilor
Problema principală a stâlpilor comprimat este flambajul lateral
• Pentru elementele izolate comprimate cu
secțiune constantă, momentele încovoietoare
de ordinul II vor avea o formă sinusoidală, de
acea:
   2 c0
în care valorile coeficientului c0 se iau în funcție
de diagrama momentului încovoietor de ordinul I;
c0 = 8 pentru diagramă constantă;
c0 = 9,6 pentru diagramă parabolică;
c0 = 12 pentru diagramă triunghiulară simetrică.
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Flambajul stâlpilor
Problema principală a stâlpilor comprimat este flambajul lateral
• Se poate aplica o simplificare rezonabilă care
constă în acceptarea valorii β = 1

M 0 Ed
M Ed 
1  N Ed N B
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Flambajul stâlpilor
• Valoarea limită a zvelteții se impune de către SR EN 1992 o limită superioară sub care efectele de
ordin II se pot ignora.
20 ∙ 𝐴 ∙ 𝐵 ∙𝐶 1
𝜆  𝑙𝑖𝑚 = unde:  𝐴=   este valoarea efectivă a coeficientului curgerii
√𝑛 ( 1+0.2 ∙ 𝜑𝑒𝑓 ) lente a betonului
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Flambajul stâlpilor
• Valoarea limită a zvelteții se impune de către SR EN 1992 o limită superioară sub care efectele de
ordin II se pot ignora.
20 ∙ 𝐴 ∙ 𝐵 ∙𝐶 1
𝜆  𝑙𝑖𝑚 = unde:  𝐴=   este valoarea efectivă a coeficientului curgerii
√𝑛 ( 1+0.2 ∙ 𝜑𝑒𝑓 ) lente a betonului, dacă nu se cunoaște această
valoare se acceptă A = 0.7
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Flambajul stâlpilor
• Valoarea limită a zvelteții se impune de către SR EN 1992 o limită superioară sub care efectele de
ordin II se pot ignora.
20 ∙ 𝐴 ∙ 𝐵 ∙𝐶
𝜆  𝑙𝑖𝑚 = unde:   în care este coeficientul mecanic de armare al stâlpului
√𝑛
  𝐴 𝑠 𝑓 𝑦𝑑
𝜔=   As este cantitatea totală de armătură longitudinală
𝐴 𝑐 𝑓 𝑐𝑑

dacă nu se cunoaște valoarea lui se poate accepta


B = 1.1
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Flambajul stâlpilor
• Valoarea limită a zvelteții se impune de către SR EN 1992 o limită superioară sub care efectele de
ordin II se pot ignora.
20 ∙ 𝐴 ∙ 𝐵 ∙𝐶 𝑀 01
𝜆  𝑙𝑖𝑚 = unde: 𝐶
  =1.7 −𝑟 𝑚 𝑟  𝑚=   01 , M01 sunt momentele de ordinul I la
M
√𝑛 𝑀 02
capetele elementului, în toate situațiile se
consideră

Dacă
  momentele încovoietoare rotesc în același
sens (a) rm se consideră negativ adică C > 1.7,
iar dacă nu (b) C 1.7.

Dacă nu se cunoaște rm se acceptă C = 0.7.


Proiectarea stâlpilor de beton armat
Flambajul stâlpilor
• Valoarea limită a zvelteții se impune de către SR EN 1992 o limită superioară sub care efectele de
ordin II se pot ignora.
20 ∙ 𝐴 ∙ 𝐵 ∙𝐶
𝜆  𝑙𝑖𝑚 =
√𝑛
 𝐴= 1
Dacă se consideră în mod simplificat: = 0.7
( 1+0.2 ∙ 𝜑𝑒𝑓 )
𝐵=
  √1+2 ∙ 𝜔=1.1
𝐶=1.7
  −𝑟 𝑚=0.7

20 ∙ 𝐴 ∙ 𝐵 ∙𝐶 10.78
𝜆  𝑙𝑖𝑚 = =
√ 𝑛 √𝑛
  𝑁 𝐸𝑑
𝑛= valoarea relativă a forței axiale
𝐴 𝑐 𝑓 𝑐𝑑
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Flambajul stâlpilor
• Valoarea zvelteții stâlpilor.
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Flambajul stâlpilor
• Valoarea zvelteții stâlpilor.
Pentru elemente contravântuite (f):

  𝑘1 𝑘2
𝑙 0=0.5𝑙
√( 1+
0.45+𝑘 1 )(
∙ 1+
0.45+𝑘 2
Pentru elemente necontravântuite (g):
)
 
𝑙 0=𝑙 ∙ 𝑚𝑎𝑥
{√ 1+10 ∙
𝑘1 ∙ 𝑘2
𝑘 1+ 𝑘 2
; 1+
( 𝑘1
1+ 𝑘 1
∙ 1+
𝑘2
1+𝑘 2 )( )}
𝐸∙𝐼
 
𝑘=
𝑟𝑖𝑔𝑖𝑑𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑠𝑡 â 𝑙𝑝𝑢𝑙𝑢𝑖
=
( 𝑙 ) 𝑠𝑡 â 𝑙𝑝

𝑟𝑖𝑔𝑖𝑑𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑔𝑟𝑖𝑛𝑧𝑖𝑖
∑ ∑ 2 ∙ ( 𝐸𝑙∙ 𝐼 )
𝑔𝑟𝑖𝑛𝑑 ă
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Flambajul stâlpilor
• Rigiditatea nominală ia în considerare efectele fisurării, neliniaritatea comportării materialelor și
curgerea lentă.
EI  K c Ecd I c  K s Es I s
unde : Ecd este valoarea de calcul a modulului de elasticitatea al betonului;
Ic – momentul de inerție al secțiunii de beton;
Es – valoarea de calcul a modulului de elasticitatea al armăturii;
Is – momentul de inerție al armăturii în raport cu centrul de greutate al secțiunii de beton;
Ks – factor reprezentând contribuția armăturii; se poate lua Ks = 1, dacă ρ ≥ 0,002;

2 1 ef , dacă ρ ≥ 0,002;


Kc - factor reprezentând contribuţia betonului; se poate lua
c
K k
1k 
  As Ac – coeficientul de armare;
As – aria totală de armătură longitudinală;
Ac – aria secțiunii de beton; 
φef – valoarea efectivă a caracteristicii curgerii lente determinată cu k1  fck 20 2
k n 0,20
170
nN Ed Acfcd valoarea relativă a forței axiale;

λ – coeficientul de zveltețe.
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Flambajul stâlpilor
• Rigiditatea nominală ia în considerare efectele fisurării, neliniaritatea comportării materialelor și
curgerea lentă.
EI  K c Ecd I c  K s Es I s
Dacă ρ ≥ 0,01 , se pot lua în considerare Ks = 0 şi K c  0,3 1  0,5ef 

această variantă simplificată fiind mai potrivită pentru predimensionare.


Proiectarea stâlpilor de beton armat
Flambajul stâlpilor
• Imperfecțiuni geometrice
• Imperfecțiunile se iau în considerare în calculul la starea limită ultimă situațiile persistente și
accidentale de proiectare, indiferent dacă stâlpul este scurt sau zvelt.
• Imperfecțiunile se pot prinde în calcule prin înclinarea stâlpilor.
i   0 h m
1
unde  0  este valoarea de bază;
200
2
h  este factor de reducere pentru înălțime, cu valori între 0,666   h  1
l

 m  0,5 1  1 m  este factor de reducere pentru numărul de elemente;

unde l este înălțimea stâlpului în metri;


m este numărul de stâlpi contribuind la efectul total.
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Flambajul stâlpilor
• Imperfecțiuni geometrice
• Imperfecțiunile se iau în considerare în calculul la starea limită ultimă situațiile persistente și
accidentale de proiectare, indiferent dacă stâlpul este scurt sau zvelt.
• Imperfecțiunile se pot prinde în calcule prin înclinarea stâlpilor.

În cazul unui stâlp izolat l este lungimea elementului, m = 1, iar efectul imperfecțiunilor poate fi luat în considerare
sub forma unei excentricități.

l0
li   i   i  l
2 li   0   h   m  l 
1

200 l
2
 
 0,5 1  1  l  0,01 l
l (l este în metri)

Cu această excentricitate se mărește momentul de ordinul I.

M 0*Ed  M 0 Ed  li N Ed
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Flambajul stâlpilor
• Imperfecțiuni geometrice
• Imperfecțiunile se iau în considerare în calculul la starea limită ultimă situațiile persistente și
accidentale de proiectare, indiferent dacă stâlpul este scurt sau zvelt.

O altă posibilitate este că în locul excentricității li să se considere o forță orizontală suplimentară H:

- în cazul stâlpilor necontravântuiţi H   i N Ed

- în cazul stâlpilor contravântuiţi H  2  i N Ed


Proiectarea stâlpilor de beton armat
Prevederi constructive
Forma și dimensiunile secțiunii transversale

• Dimensiunile secțiunilor pătrate sau dreptunghiulare se iau multipli de 50 mm. Se pot admite și alte mărimi în
condiții speciale care impun anumite dimensiuni sau forme diferite ale stâlpilor.

• Dimensiunile minime ale secțiunii transversale se iau 250 mm la stâlpii cu solicitări reduse și la stâlpișorii
zidăriilor și 300 mm în restul cazurilor.

• La stâlpii cu secțiunea circulară se recomandă ca diametrul secțiunii transversale de beton să fie cel puțin 250
mm, iar cel al sâmburelui fretat de cel puțin 200 mm.

• Raportul laturilor secțiunilor dreptunghiulare va fi de regulă h/b≤2.5

• La stâlpii cu secțiunea de L, T, cruce etc. limitarea se referă la raportul dintre dimensiunile maxime de pe cele
două direcții.
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Prevederi constructive
Armătura longitudinală de rezistenţă

• În zonele critice ale stâlpilor se vor utiliza oțeluri cu alungiri specifice corespunzătoare efortului unitar maxim de
cel puțin 7,5% pentru clasa înaltă (H) de ductilitate și de cel puțin 5% pentru clasa medie (M) de ductilitate.

• Diametrul minim se consideră de 8 mm; (la stâlpii de beton armat turnați în pereți de zidărie). Pentru zone
seismice se recomandă 12 mm.

• Procentul minim de armare al întregii armături longitudinale se obține din aria minimă determinată cu relația:

0,10 N Ed
As , min   0,002 Ac
unde: NEd este solicitarea de calcul la compresiune axială
f yd
fyd este limita de curgere a armăturii
Ac este aria secțiunii transversale de beton
Pentru zone seismice aria minimă trebuie să respecte următoarele condiții în funcție de clasa de ductilitate

înaltă (H) As , min  0,01Ac medie (M) As , min  0,008 Ac


Proiectarea stâlpilor de beton armat
Prevederi constructive
Armătura longitudinală de rezistenţă

• Procentul maxim total de armare longitudinală se consideră 4%.


• În cazul înnădirii prin suprapunere a barelor aria de armătură nu poate depăși limita de 8%.

• Barele longitudinale vor fi distribuite la periferia secţiunii după cum urmează:


• pentru secţiunea poligonală în fiecare colţ va fi prevăzută câte o bară, iar în zone seismice pe fiecare latură
cel puţin câte o bară intermediară;
• pentru secţiunea circulară numărul minim de bare este 4, dar se recomandă 6.
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Prevederi constructive
Armătura longitudinală de rezistenţă
• Barele longitudinale vor fi distribuite la periferia secţiunii după cum urmează:
• pentru secţiunea poligonală în fiecare colţ va fi prevăzută câte o bară, iar în zone seismice pe fiecare latură
cel puţin câte o bară intermediară;
• pentru secţiunea circulară numărul minim de bare este 4, dar se recomandă 6.
a) < 150 m m e tr ie r p e r im e tr a l b)
< 1 5 0 m m (H )
< 2 0 0 m m (M )

< 250m m < 250m m


e trie r
< 2 0 0 m m < 2 0 0 m m (M ) s u p lim e n ta r
< 1 5 0 m m < 1 5 0 m m (H )
e tr ie r p e r im e tr a l legaturile consecutive trebuie sa aiba
ciocurile pe laturi opuse ale stalpului

1 5 0 m m (H ); 2 0 0 m m (M )
e trie ri
s u p lim e n ta ri
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Prevederi constructive
Armătura longitudinală de rezistenţă
• Barele longitudinale vor fi distribuite la periferia secţiunii după cum urmează:
• pentru secţiunea poligonală în fiecare colţ va fi prevăzută câte o bară, iar în zone seismice pe fiecare latură
cel puţin câte o bară intermediară;
• pentru secţiunea circulară numărul minim de bare este 4, dar se recomandă 6.

c)
stalp de colt special

stalp-perete special

bare interioare
grupate
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Prevederi constructive
Armătura transversală
• Diametrul armăturii transversale (etrieri, bucle sau spirală elicoidală) trebuie să respecte condițiile următoare:

dbw  0,4dbl f ydl f ydw

în care dbl este diametrul maxim al barelor longitudinale (ømax);


fydl, fydw – rezistența oțelului din care se confecționează armătura longitudinală respectiv cea transversală.

Dacă f ydl  f ydw d bw  0,4dbl

d h
clasa de ductilitate medie (M) d bw   bl ;
6 mm
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Prevederi constructive g rin d ă sa u p la c ă
Zone critice a stâlpilor

• Lungimea zonelor critice se obţine în funcţie de clasa de


zonă

l cr
ductilitate cu relaţiile: c r itic ă
d b l1 d b l2
d b l1
 lcl 
l
ductilitate înaltă (H) cr  min 1,5 hc ; ; 600 mm 
 6  d b l1
d b l2
 lcl 

lcl - 2 l cr
ductilitate medie (M) lcr  min hc ; b0 bc

l cl
; 450 mm 

l
 6  d b l1
h0 d b l2
unde: hc este cea mai mare dimensiune a stâlpului; hc
lcl este lungimea stâlpului între grinzi sau plăci zonă

s c l, m a x
c ritic ă

l cr
(lumina)
Dacă lcl hc  3
întreaga lungime a stâlpului se consideră zonă critică şi se va
g rin d ă s a u p la c ă
arma în consecință.
hc
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Prevederi constructive g rin d ă sa u p la c ă
Zone critice a stâlpilor
• La baza stâlpilor zona critică se măsoară de la partea
superioară a fundațiilor. zonă

l cr
• Dacă există o pardoseală rigidă deasupra fundațiilor, c r i t i c ă
lungimea lcr,p calculată se va măsura începând de la d b l1 d b l2
d b l1
pardoseală, iar zona critică totală se consideră începând de la
d b l1
baza stâlpului. d b l2

lcl - 2 l cr
b0 bc

l cl
l
d b l1
h0 d b l2
hc
a>300mm lcr,p
critica totala

pardoseala
lungimea

lcr=lcr,p+a
rigida zonă

s c l, m a x
c ritic ă

l cr
fundatie
g rin d ă s a u p la c ă
hc
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Prevederi constructive g rin d ă sa u p la c ă
Zone critice a stâlpilor

• Dacă stâlpul reazemă pe peretele din beton armat al unui


zonă

l cr
subsol rigid zona critică se măsoară de la nivelul de c r i t i c ă
încastrare al stâlpului, adică de la nivelul planșeului situat d b l1 d b l2
d b l1
peste subsol.
d b l1
d b l2

lcl - 2 l cr
b0 bc

l cl
l
d b l1
h0 d b l2
hc
zonă

s c l, m a x
c ritic ă

l cr
lcr

subsol
rigid g rin d ă s a u p la c ă
hc
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Prevederi constructive g rin d ă sa u p la c ă
Zone critice a stâlpilor

• Procentul minim de armare transversală cu etrieri va fi:


zonă

l cr
 pentru clasa înaltă (H) de ductilitate: c r itic ă
– 0,5% în zona critică a stâlpilor de la baza lor, la d b l1 d b l2 d b l 1
primul nivel;
– 0,35% în restul zonelor critice; d b l1
d b l2
 pentru clasa medie (M) de ductilitate:

lcl - 2 l cr
b0 bc

l cl
l
– 0,35% în zona critică a stâlpilor de la baza lor, la d b l1
primul nivel; h0 d b l2
– 0,25% în restul zonelor critice. hc
zonă

s c l, m a x
c ritic ă

l cr
g rin d ă s a u p la c ă
hc
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Prevederi constructive g rin d ă sa u p la c ă
Zone critice a stâlpilor

Distanţa dintre etrieri în funcție de clasa de ductilitate nu va


zonă

l cr
depăși: c r itic ă
d b l1 d b l2 d b l 1
6 d bl
 d b l1
înaltă (H) scl ,max  min b0 3 d b l2
125 mm

lcl - 2 l cr
b0 bc

l cl

l
d b l1
h0 d b l2
8 d bl
 hc
medie (M) scl ,max  min b0 2
175 mm zonă

s c l, m a x
c ritic ă

l cr

unde: dbl – este diametrul minim al barelor longitudinale;


b0 – este latura minimă a secțiunii utile (situată în g rin d ă s a u p la c ă
interiorul etrierului perimetral). hc
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Prevederi constructive g rin d ă sa u p la c ă
Zone critice a stâlpilor

Distanța dintre etrieri în funcție de clasa de ductilitate nu va


zonă

l cr
depăși: c r itic ă
d b l1 d b l2 d b l 1
La stâlpii cu solicitări reduse sau care rămân în stadiul elastic
sub acțiunea seismică, precum și la cei participanți la structuri d b l1
d b l2
antiseismice în afara zonelor critice, distanța dintre armăturile

lcl - 2 l cr
b0 bc

l cl
l
transversale (scl,max) nu va depăși cea mai mică valoare din d b l1
următoarele trei distanțe: h0 d b l2
 de 20 ori diametrul minim al barelor longitudinale; hc
 cea mai mică dimensiune a secțiunii transversale; zonă

s c l, m a x
c ritic ă

l cr
 400 mm.

g rin d ă s a u p la c ă
hc
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Prevederi constructive
Noduri de cadre

Noduri exterioare monolite Noduri interioare monolite


Proiectarea stâlpilor de beton armat
Prevederi constructive
Noduri de cadre

În ultima vreme este la modă, datorită unor soluţii constructive, utilizarea grinzilor late. Ca şi regulă generală,
lăţimea grinzii, măsurată perpendicular pe planul cadrului, nu trebuie să fie cu mult mai mare decât cea a stâlpului.
Se recomandă respectarea condiţiilor din figură.

g rin d a
b c/4 hc
g r in d a
s ta lp h c
b c

h c/4 b c s ta lp
b g

b g
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Prevederi constructive
Armarea colţului de cadru monolit

• Colțurile de cadru solicitate la momentele negative (întinderi la faţa exterioară) se armează astfel încât, armăturile
întinse să acopere momentele încovoietoare din riglă şi din stâlp. În acest scop se pot utiliza armăturile din stâlpi
prelungite în grindă, cele din grindă prelungite în stâlp sau colţari.

• Locul de oprire a armăturilor de rezistență întinse se stabilește cu ajutorul diagramelor de momente capabile
construite conform indicațiilor date la grinzi. Barele întinse îndoite se vor racorda cu o rază de curbură (d m). În
caz contrar este necesară prevederea unor armături constructive, în concavitatea curburii, pentru preluarea
eforturilor de despicare din beton.

• În zone seismice puternice, se recomandă ca barele întinse din stâlpi să se ancoreze în grindă în afara nodurilor.

• Colţurile de cadru solicitate la momente pozitive (întinderi la faţa interioară) se recomandă a se arma ca în figură.
Armăturile întinse de pe laturile interioare ale colţului se prelungesc pe laturile exterioare (comprimate) printr-o
racordare cu raza de cel puţin egală cu valorile minime. Se prevede de asemenea o armătură înclinată la 45°, sub
formă de vutar.
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Prevederi constructive
Armarea colţului de cadru monolit

d s2
d m d m1
d m2 h2 M Ed

d s1 d bl
h1 5d bl lbd

M Ed

Armarea colțurilor
Armarea colțurilor de cadru de cadru în zone seismice
întinse la fața exterioară (fără etrieri)
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Prevederi constructive
Armarea colţului de cadru monolit
~ h 2/2

>dm A ss
M Ed
A

2
s2

h
a
~ h 1/2

A s1

h1

M Ed

Armarea colţurilor de cadru întinse la faţa interioară


(etrierii nu au fost figuraţi)
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Prevederi constructive
Armarea nodurilor superioare monolite

lbd c>40mm
.

lbd
>0.75h

5dbl
>10d bl

d bl articulatie
plastica d bl
potentiala

Ancorarea armăturilor
din stâlpi, în nodurile superioare Nod cu stâlpi inelastici
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Prevederi constructive
Armarea nodurilor de cadre etajate monolite

a) 2
b) 5 5 c) 8 8
2
l0

l0

l0
l0

6

>lbd
>lbd

>lbd

7
tg<1/6 7 tg>1/6
Bare de
innadire
1 1 3 4 3 4 6
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Prevederi constructive
Armarea nodurilor de cadre etajate monolite
• Ca regulă generală, este de preferat ca înnădirea armăturilor
să se realizeze în zonele în care ele sunt mai puţin solicitate.
a) 2
b) 5 5 c) 8 8
2
• Totuşi în cazul stâlpilor structurilor etajate, din necesităţi
tehnologice, înnădirea barelor se face în zone în care sunt cel
l0

l0

l0
 l0
6 mai solicitate şi anume deasupra nivelului fiecărui planşeu.
>lbd

>lbd
>lbd


7
tg<1/6 7 tg>1/6
Bare de
innadire • La nodurile intermediare (curente) armătura din stâlpul
1 3 4 3 4 6
1
inferior se poate înnădi cu cea din stâlpul superior în funcţie
de dimensiunile relative ale secţiunilor transversale ale
stâlpilor şi de cantitatea de armătură.
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Prevederi constructive
Armarea nodurilor de cadre etajate monolite

• Pe înălţimea intersecţiei cu grinda, etrierii din


stâlpi se prevăd la aceleaşi distanţe cu cele din
zonele de capăt ale stâlpilor adiacenţi.
l0

 
>lbd

>lbd tg<1/6

Armarea stâlpilor la nodurile marginale ale cadrelor etajate


Proiectarea stâlpilor de beton armat
Prevederi constructive
Armarea nodurilor de cadre etajate monolite

• Armăturile longitudinale din grindă,


a) b) nu se îndoită în noduri pentru ancorare,
5d bl sau hc/2 recomanda
lbd trebuie să fie plasată întotdeauna
d bl înăuntrul etrierilor închiși ai
stâlpului.
>10d bl

hc

Ancorarea armăturilor din grinzi în nodurile exterioare


Proiectarea stâlpilor de beton armat
Prevederi constructive
Armarea nodurilor de cadre etajate monolite
• Barele de armătură inferioare se vor
>40 mm
a) b) termina cu câte o îndoitură la 90º
hc spre interiorul nodului, având
>0,75hc capătul drept vertical de lungime

>10d bl
egală cu cel puţin 10dbl, unde dbl
>10d bl

este diametrul barei care se


d lbd lbd ancorează.

d lbd • Armătura inferioară din grindă mai


>0,75hc
puţin înaltă poate fi ancorată fără a
fi îndoită.
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Console scurte În mod teoretic se
ac ac ac consideră console scurte
F Ed H Ed F Ed H Ed F Ed H Ed acelea la care:
ac  zo
în care:
ac este distanţa de la
hc

punctul teoretic de

hc

hc
aplicare a forţei până la
secţiunea de racordare
cu stâlpul sau grinda;
zo distanţa la forţa orizontală (Ftd)

din armătura longitudinală şi


Forme uzuale ale consolelor scurte intersecţia bielei comprimate
cu secţiunea de racordare a
consolei cu stâlpul; înclinarea
bielei este limitată de 1,0 ≤ tgθ
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Console scurte În mod practic se poate
ac ac ac utiliza relaţia de verificare:

F Ed H Ed F Ed H Ed F Ed H Ed ac hc  1

în care hc este înălţimea


consolei la secţiunea de
racordare cu stâlpul.
hc

hc

hc
În afara forţei verticale FEd
pe consolă, de obicei,
acţionează şi o forţă
orizontală HEd.
Se recomandă ca forţa
orizontală să respecte
Forme uzuale ale consolelor scurte condiţia:
H Ed  0,2 FEd
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Console scurte Înălţimea minimă a
ac ac ac consolei rezultă din
F Ed H Ed F Ed H Ed F Ed H Ed limitarea eforturilor din
biela comprimată:

5,75FEd
hc 
b  f cd
hc

hc

hc
în care b este lăţimea
consolei.

Forme uzuale ale consolelor scurte


Proiectarea stâlpilor de beton armat
Console scurte
• Consolele scurte se armează cu armături longitudinale şi
ac etrieri orizontali sau verticali în funcţie de mărimea
F Ed raportului ac/hc.
H Ed
F td biela
aH • În unele cazuri se pot prevedea şi armături înclinate.
 comprimata
F wd • Armătura longitudinală se determină cu relaţia:
z0

tirant
hc
d

FEd ctg   H Ed FEd ac  H Ed  aH  z0  F


F cd As , main    0,5 Ed
f yd z0 f yd f yd

c în care z0 se determină conform figurii sau se consideră în


F Ed
mod acoperitor la valoarea
z0  0,85d
Model bielă-tirant pentru o consolă scurtă , iar HEd chiar dacă nu rezultă din calculul static se va
considera la o valoare minimă de 0,2 FEd.
Proiectarea stâlpilor de beton armat
Console scurte Armătura transversală sub formă de etrieri se determină după
cum urmează:
ac a
• dacă h  0,5 se prevăd etrieri închişi orizontali sau
c
F Ed
H Ed
c
înclinaţi, cu:
F td biela As , ln k  0,25 As , main
aH
 comprimata
ac
F wd • dacă 0,5   1 şi FEd  VRd , c se prevăd etrieri
z0

tirant
hc
hc
d

închişi verticali, cu:


F cd
FEd
As , ln k  0,5
f yd
c
F Ed

Model bielă-tirant pentru o consolă scurtă


Proiectarea stâlpilor de beton armat
Console scurte

a) A s,m ain a n c o ra j b) a n c o r a je

SA s ,ln k > SA s,m a in


E tr ie r i o r iz o n ta li E tr ie r i v e r tic a li
Armarea consolelor scurte pentru: a) ac/hc ≤ 0,5;b) ac/hc > 0,5