Sunteți pe pagina 1din 15

Atmosfera.

Umiditatea și
precipitațiile atmoferice

Profesor îndrumător : lect.univ.dr. DINU IULIAN OPREA- Student : Macovei AnaMaria


GANCEVICI

Specializarea : Geografie
ATMOSFERA
•Atmosferă, cuvânt compus de origine greacă (de
la ἀτμός, atmos = ceață, abur și
σφαῖρα, sfaira = sferă), desemnează învelișul
de aer sau alte gaze al Pământului sau al
altui corp ceresc. Atmosfera planetei noastre este
practic 100 % gazoasă, fiind compusă din aer,
conțin însă și urme de
substanțe solide și lichide fin divizate. Atmosfera
este numită uneori și, simplu, „aer”.
Atmosfera de astăzi a Pământului
conține azot (nitrogen) molecular biatomic (N2) în proporție
de aproape 4/5 (78,2 %), oxigen molecular diatomic ((O2)
(20,5 %), argon (Ar) (0,92 %), dioxid de carbon (CO2)
(0,03 %), ozon sau oxigen triatomic (O3), oxigen
monoatomic, azot monoatomic și alte gaze, praf, fum, alte
particule în suspensie, aerosoli, etc.
Compoziția atmosferei s-a schimbat de-a lungul celor
aproximativ 2,5 - 2,8 miliarde de ani de când există, de la
o atmosferă primitivă la cea actuală, trecând prin mai
multe faze intermediare, în decursul cărora ea și-a
schimbat nu numai compoziția chimică, dar și alte
caracteristici precum densitate, grosime, transparență și
altele.
FORMARE

Procesele de formare a atmosferei sunt legate de


compoziția ei chimică, care la rândul ei a influențat
procesele climatice. În urmă cu 4,56 miliarde de ani, când
s-a format globul pământesc, hidrogenul (H2) și heliul (He)
erau deja prezente. Ulterior, datorită densității și greutății
specifice scăzute a acestor două gaze, ele nu au mai
putut fi atrase și reținute de planetă, disipându-se treptat
în spațiul cosmic.
Datorită răcirii lente a Terrei și prin activitatea vulcanică de
pe glob au fost aduse la suprafață diverse gaze, care
rezultaseră din reacțiile chimice ale straturilor interne. De
la aceste procese a luat naștere o atmosferă cu o
compoziție de circa 80% vapori de apă, 10% de dioxid de
carbon și 5 până la 7% hidrogen sulfurat. Această
combinație de gaze poate fi și astăzi întâlnită în emanațiile
și erupțiile vulcanice.
COMPOZITIA
ATMOSFEREI
• Amestecul de gaze si mici particule solide, formeaza patru
straturi principale: troposfera, stratosfera, mezosfera si
termosfera. Primul strat, troposfera este cel mai subtire, se
termina la distanta de aproximativ 12 km deasupra
Pamantuloi. Avioanele care zboara in general la inaltimea
de 9-11 km nu trec dincolo de troposfera. Aceasta este
stratul cel mai cald, deoarece razele solare se reflecta in
suprafata Pamantului si incalzesc aerul. Pe masura ce ne
indepartam de Pamant, temperatura aerului scade treptat, la
limita troposferei fiind in jur de -55°C.

• Stratul urmator este stratosfera; aceasta se intinde pana la


inaltimea de aproximativ 50 km deasupra Pamantului. La
limita superioara a stratosferei se afla o concentrare
maxima de ozon, numita scut de ozon. Aici temperatora
este mai ridicata decat in troposfera, deoarece ozonul
absoarbe o mare parte a razelor ultraviolete.
UMIDITATEA ATMOSFERICA

Umiditatea atmosferica provine din evaporarea


apelor marilor, oceanelor, apelor de la uscat si din
procesele de respiratie ale oamenilor, animalelor si
plantelor.
Anual se evapora o cantitate de 519 000 km3 de
apa, din care 448 000 km3 din mari si oceane iar
71 000 km3 de la suprafata uscatului.
În medie, pe un an de zile în zonele temperate si
polare se evapora un strat de apa între 700 mm
iar la latitudini mici un strat de apa de aproximativ
1000 mm.
Cantitatea de umezeala din atmosfera are
valoarea minima si chiar 0 în aerul rece si uscat de
la Poli si valoarea maxima în aerul cald de la
Ecuator. Pentru fiecare valoare de temperatura
exista o limita a cantitatii de vapori de apa, care se
numeste saturatie.
Se lucreaza cu umiditatea
relativa si temperatura punctului de roua.
Umiditatea relativa reprezinta raportul dintre
cantitatea de vapori de apa aflata în aer la un
moment dat si cantitatea maxima posibila. Ea
scade la cresterea temperaturii si creste la
scaderea temperaturii.
Punctul de roua reprezinta temperatura la care
într-un aer saturat se produce condensarea
Umiditatea este reprezentata de doua procese :
evaporarea si condensarea.
          

1. Evaporarea se produce în urmatoarele


situatii :
2.  Condensarea
-          existenta maselor de apa;
-          existenta afluxului de caldura -
determina energia necesara evaporarii  este procesul de transformare a apei în
pentru ca în acest proces caldura se picaturi. Se poate realiza la 3 nivele:
consuma iar suprafata evaporata se raceste. -          la nivelul solului   roua si bruma;
        

Caldura folosita la evaporare intra în stare -          la mica înaltime deasupra


latenta în vaporii de apa, fiind eliberata în Pamântului   ceata si pâcla;
        

timpul proceselor de condensare; -          la înaltime   norii.


        

-   existenta miscarilor turbulente - vânt. Conditiile în care se poate produce


Într-un an, la suprafata uscatului se evapora condensarea sunt :
un strat de 41 cm de apa, iar la suprafata -          saturatia aerului;
oceanului 101 cm de apa (în emisfera -          existenta nucleelor de condensare.
nordica); în emisfera sudica se evapora un
strat de aproape 200 cm de apa.
     
Dupa forma :
   

Ø nori filamentari ;
      
Conditiile în care se poate produce condensarea sunt :
Ø nori stratiformi ;
      

- saturatia aerului; Ø nori cumuliformi (sub forma de


      

gramezi).
- existenta nucleelor de condensare. b) Dupa geneza :
      

Ø nori de convectie termica (majoritatea


      

Saturatia se poate realiza prin evaporarea sau prin racirea norilor) ;


aerului care se poate produce prin radiatie nocturna sau prin Ø nori frontali
       (însotesc fronturile
destindere adiabatica (racirea aerului prin miscarea ascendenta
a acestuia fara aport de energie din afara, folosindu-se energia
atmosferice) ;
interna a aerului). Ø nori de radiatie (iau nastere noaptea,
      

dispar repede).
c) Dupa
       altitudinea la care se
Nucleele de condensare pot fi cristale de sare masiva, pulberi formeaza :
minerale sau organice, picaturi de apa existente. Ø nori inferiori (50÷2500 m) ;
      

Ø nori mijlocii (2500÷6000 m) ;


      
Principalul produs al condensarii îl reprezinta norii.
Ø nori superiori (6000÷8000 m) ;
      

Norii sunt un amestec coloidal de picaturi de apa, amestec de Ø nori cu dezvoltare verticala (50,
      

picaturi si cristale de gheata sau cristale de gheata în stare de 100÷8000 m).


suspensie. Grupa norilor superiori
La un nor gasim trei nivele : Se formeaza de la 6000 la 8000 de metri
altitudine. Sunt de culoare alba din cauza
cristalelor de gheata. Nu dau precipitatii.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Atmosfera_P%C4%83m
%C3%A2ntului#Bibliografie

http://www.scientia.ro/images/stories/articles/atm_terestra.jpg

https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Volcano_q.jpg

http://www.scritub.com/geografie/ATMOSFERA164820224.php

https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Atmosphere_layers-
ro.svg

http://www.scritub.com/files/meteorologie/29_poze/image001.g
if
http://www.scritub.com/diverse/meteorologie/UMIDITATEA-
ATMOSFERICA16417232021.php