Sunteți pe pagina 1din 67

SERVICIULUI

CHIRURGICAL
CUPRINS
• AMBULATORUL
• STAȚIONARUL
• BLOCUL OPERATOR
• UNITATEA DE STERILIZARE
CONSIDERAȚII GENERALE
• Mai devreme sau mai târziu starea de sănătate se pierde indiferent de
nivelul de educație
• Se impune organizarea unei rețele sanitare complexe și specializate,
dotată corespunzător și cu personal medical pregătit
• Se impune implicarea unor eșaloane specializate.
• Serviciile chirurgicale sunt organizate pe specialități și sectoare
• Ambulatoriu, bloc operator, stație de sterilizare, serviciu de terapie
intensivă
AMBULATORUL
• Parte integrantă a fiecărui serviciu
• Asigură asistență medicală fără internarea bolnavului
• La acest nivel se efectuează:
• Consultația medicală de specialitate
• Stabilește diagnosticul
• Stabilește indicația opratorie
• Se aplică terapie corespunzătoare
• Se programează pentru intervenția chirurgicală
• Se dispensarizează postoperator bolnavii
AMBULATORUL
• Ambulatorul trebuie să cuprindă:
• Sală de consultații, sala de mici intervenții, registratură-arhivă
• Sala de consultații trebuie să fie dotată cu o canapea, o masă ginecologică, o sursă bună de
lumină, un cărucior pentru instrumentar, materiale sanitare și dulapuri pentru acestea.
• Sala de operație DIN AMBULATOR trebuie să aibă aceeași dotare cu aceea din blocul
operator (masă de operație, lampă scialitică, masă de instrumente, aparate de anestezie,
aspirator medical, bisturiu electric) și să îndeplinească aceleași conditții arhitecturale, de
încălzire, iluminare și ventilare.
• Arhiva cuprinde documentele medicale ale pacienților care au fost consultați, investigați și
tratați la nivel de ambulator.
AMBULATORUL
• Trebuie să aibă medici, asistenți, personal pentru îngrijire și secretară
medicală.
• Medicii și asistentele ar trebui să fie aceeași care lucrează și în
staționar.
• Numai în acest mod ei vor putea consulta bolnavii, vor stabili diagnosticul, vor
face programări pentru internare și operație și îi vor urmări în postoperator.
• Unitatea ambulator-staționar reprezintă cea mai eficace și mai
economică modalitate de asistență sanitară.
STAȚIONARUL
• Rezerve de 1-2 paturi și în cazul saloanelor mari boxarea acestora.
• Să respecte principii legate de confortul și intimitatea bolnavului.
• Rezervele vor avea în dotare pe lângă pat, noptieră, masă și scaun,
instalații pentru ”fluide medicale” și alte comodități (grup sanitar,
televizor).
• Staționarul trebuie văzut ca un spațiu de cazare de calitate ridicată
unde bolnavii trebuie să beneficieze de condiții optime.
BLOCUL OPERATOR
• Trebuie organizat şi dotat pentru a corespunde principiilor asepsiei şi
antisepsiei, complexităţii şi eficienţei activităţilor ce se desfăşoară la
acest nivel.
• Trebuie să cuprindă încăperi cu destinaţie specială: săli de operaţii,
sală de pregătire a medicilor, cameră de filtru, cameră de inducţia
anesteziei şi de trezire a bolnavilor, sală de depozitare instrumente şi
materiale sterile şi a celor folosit.
• Să aibă instalaţii speciale de iluminare, de ventilare şi “fluxuri
medicale”; circuite de evacuare a materialelor sanitare folosite
(deşeurilor) şi mijloace de comunicaţie.
BLOCUL OPERATOR
• În plus trebuie să asigure circuite separate ale personalului şi bolnavilor.
• La nivelul blocului operator accesul este limitat şi restrictiv pentru a reduce
la minim riscurile de contaminare.
• Camera filtru - prima încăpere pe circuitul personalului medical unde
acesta îmbracă o ţinută specială, proprie blocului operator.
• Sala de pregătire medici - este prevăzută cu chiuvete multiple cu robinete
speciale ce permit folosirea fără atingere manuală.
• Pentru spălarea mâinilor se folosesc antiseptice (săpun, betadină, clorhexidină).
• În aceeaşi sală sau într-o alta, urmează îmbrăcarea halatului şi a mănuşilor sterile.
BLOCUL OPERATOR
• SALA DE OPERAȚII:
• NU trebuie să comunice cu exteriorul
• Trebuie să aibă dimensiuni astfel încât să permită amplasarea mobilierului și a
aparaturii
• Este contraindicată prezenţa altor persoane necalificate în sala de operaţie.
• Materialele de construcţie folosite pentru sala de operaţie (ca de altfel a
întregului bloc operator) trebuie să permită o cât mai facilă şi mai corectă
curăţire şi dezinfectare.
• Instalaţia de iluminare artificială va suplinii lipsa luminii naturale.
• Încălzirea şi ventilaţia vor fi realizate prin sisteme de aer condiţionat care să
asigure temperaturi de 20-22C şi o umiditate de 40-60% prevenind
contaminarea aerului din sala de operaţii.
BLOCUL OPERATOR
• SALA DE OPERAȚII
• Comunicaţiile între diferitele compartimente ale blocului operator şi cu exteriorul
sunt asigurate de telefon, interfon şi diverse sisteme de semnalizare.
• Curăţirea şi dezinfectarea sălii de operaţie trebuie realizată zilnic în conformitate
cu regulile de asepsie şi antisepsie şi consemnate în documentele blocului
operator.
• Circuitele de acces şi evacuare în blocul operator şi în sala de operaţie sunt
diferite pentru bolnavi şi personalul medical.
• Instrumentele chirurgicale, materialele sanitare şi cele anestezice sunt pregătite
în sala de operaţie sau în proximitatea acesteia, uşor accesibile. După folosire ele
vor urma un circuit separat către unitatea de sterilizare sau către crematoriu.
BLOCUL OPERATOR
• SALA DE OPERAȚII:
• Masa de operaţie este specială, multiarticulată, permiţând poziţii diverse ale
bolnavului în funcţie de necesităţile actului operator.
• Sursa de lumina (lămpi scialitice, faruri) de diferite modele trebuie să asigure
o bună lumină în câmpul operator şi să fie uşor manevrabilă după necesităţile
actului chirurgical.
BLOCUL OPERATOR
• SALA DE INDUCȚIE ȘI TREZIRE
• este prima sală pe circuitul bolnavilor, unde acestora li se efectuează inducţia
anestezică
• este dotată cu pat special de terapie intensivă, aparat de anestezie şi „fluxuri
medicale”.
BLOCUL OPERATOR
• Sala de pregătire a instrumentarului chirurgical:
• este dotată cu chiuvete sau lavoare pentru curăţirea mecanică şi chimică a
instrumentarului, cu fierbătoare pentru acestea, cu mese şi rafturi pentru cutiile cu
instrumentar.
• Camera depozit
• pentru depozitarea instrumentarului chirurgical și pentru materiale sanitare de rezervă
necesare intervențiilor chirurgicale.
Prin organizare şi dotare blocul operator este menit să acopere întreaga gamă
de intervenţii chirurgicale, explorările peroperatorii şi terapiile
complementare peroperatorii. Pentru unele specialităţi (chirurgie cardiacă,
ortopedică, de transplant, videochirurgia) sunt necesare săli de operaţie
speciale.
UNITATEA DE STERILIZARE
• Absolut obligatoriu, chiar şi în condiţiile actuale când se utilizează tot
mai mult instrumentar şi materiale sanitare de unică folosinţă
• Poate exista fie ca unitate independentă în cadrul spitalului, fie ca o
componentă a blocului operator.
• Trebuie să cuprindă săli de pregătire a materialelor sanitare şi a
instrumentarului pentru sterilizare, săli cu aparate de sterilizat
(autoclave, etuve, instalaţii de producere a vaporilor) şi săli (cu
dulapuri şi rafturi) pentru depozitarea instrumentelor şi materialelor
sterile.
ASEPSIA ȘI ANTISEPSIA
ASEPSIA
• Este metoda de prevenire a contaminării microbiene a plăgilor operatorii,
care se adresează tuturor modurilor prin care germenii ar putea pătrunde la
acest nivel.
• Asepsia realizează o distrugere a microbilor, în scopul prevenirii contactului
acestora cu plaga operatorie şi se adresează tuturor materialelor, obiectelor
sau ţesuturilor care le-ar putea facilita accesul la acest nivel.
• Pentru ţesuturile nevii principala cale de obţinere a asepsiei este sterilizarea.
• La ţesuturile vii (pielea bolnavului, mâinile chirurgului, etc.), care nu pot fi
supuse sterilizării, acestea se vor spăla cu substanţe chimice care vor
permite o bună asepsie.
ASEPSIA
• STERILIZAREA
• Totalitatea metodelor prin care se realizează distrugerea completă şi în
totalitate a particulelor microbiene, atât a formelor vegetante, cât şi a celor
sporulate.
• Sterilizarea se poate face prin mijloace fizice şi chimice.
• cele mai folosite sunt căldura (în forma ei umedă sau uscată) şi iradierea (radiaţiile
gamma).
• Metodele chimice de sterilizare necesită, unele, o temperatură mai ridicată
(sterilizare cu vapori de formaldehidă), iar, altele, temperaturi obişnuite
(vaporii de etilen dioxid sau soluţie de glutaraldehidă).
ASEPSIA
• STERILIZAREA PRIN CĂLDURĂ (USCATĂ sau UMEDĂ)
• Metoda de sterilizare cea mai răspândită
• Căldura poate fi utilizată pentru sterilizare în forma ei umedă sau uscată.

• STERILIZAREA PRIN CĂLDURĂ USCATĂ


• Cea mai folosită variantă de sterilizare prin căldură uscată este etuva cu aer cald.
• Este folosită doar la sterilizarea fiolelor de medicamente injectabile, înainte de a
trage în seringă, precum şi a eprubetelor şi a altor obiecte utilizate în microbiologie.
• Se poate face la o temperatură de 160 de grade timp de minim o oră
• Dacă creștem temepratura la 170 timpul scade la 40 de minute
• Dacă creștem temperatura la 180 timpul scade la 20 de minute
ASEPSIA
• STERILIZAREA PRIN CĂLDURĂ USCATĂ
• Este recomandat pentru obiectele de sticlă de laborator (termorezistentă),
instrumente metalice precum şi unguente şi pudre.
• Avantajele acestui tip de sterilizare constau în aceea că instrumentele sunt
uscate la sfârşitul sterilizării
• Dezavantajele acestui mod de sterilizare sunt:
• durată relativ lungă, necesită un timp de răcire înainte de a fi folosite (circa o oră), nu se
poate folosi pentru toate tipurile de materiale (textile, cauciuc) şi favorizează ruginirea
instrumentelor din materiale ordinare (altele decât inox).
ASEPSIA
• STERILIZAREA PRIN CĂLDURĂ UMEDĂ
• Cea mai eficientă metodă de sterilizare pentru materialele care rezistă la căldură şi
umezeală, fiind şi cea mai răspândită şi accesibilă.
• Se realizează la autoclav
• Valabilitatea sterilizării la autoclav, în condiţii corecte de conservare, este de 24 de ore
pentru materialele ambalate în casolete.
• Parametrii de sterilizare la autoclav pot fi: o atmosferă - 120 grade Celsius, două
atmosfere - 136 grade Celsius, trei atmosfere - 144 grade Celsius.
• Este recomandat pentru: tot materialul textil folosit în chirurgie (halate, măşti,
câmpuri, comprese, tampoane, fire de sutură, etc.), instrumente metalice, mănuşi de
cauciuc (acesta se vor aşeza la partea superioară a autoclavului), medicamente lichide
şi apă sterilă, la acestea adăugându-se toate materialele sterilizabile cu aer cald, cu
excepţia pudrelor.
ASEPSIA
• STERILIZAREA PRIN CĂLDURĂ UMEDĂ
• Avantajele acestui tip de sterilizare sunt: timpul redus de sterilizare,
posibilitatea de a steriliza, practic, tot materialul chirurgical, inclusiv cel
moale, degradarea redusă a acestui material, faptul că poate fi sterilizat
preambalat şi devine, prin aceasta, facil de manipulat.
• Dezavantajele sunt foarte puţine şi sunt legate, mai ales, de defecţiunile
tehnice, în sensul că dependenţa de o sursă de vapori sub presiune, în cazul
defectării acesteia, poate să compromită folosirea instalaţiei.
ASEPSIA
• STERILIZAREA CU VAPORI DE FORMALDEHIDĂ
• Faptul că formolul, extrem de caustic, se depunea pe instrumente şi că
acestea necesitau spălare în apă sterilă înainte de a fi folosite a scos metoda
din uz.
• Metoda este puţin folosită şi se adresează materialelor termosensibile ce nu
pot fi sterilizate la autoclav, din ce în ce mai rar folosite în medicină.
ASEPSIA
• STERILIZAREA PRIN VAPORI DE ETILENOXID
• Este o metodă cu o largă aplicabilitate, ce poate fi utilizată şi în mediul industrial şi în cel spitalicesc.
• Etilenoxidul este un gaz care fierbe la temperatura de 10,7 grade Celsius, deci şi la temperatura
ambiantă.
• Gaz intens inflamabil, acesta trebuie ferit de posibilitatea de a se combina cu aerul sau cu oxigenul.
• Gazul este iritant pentru căile respiratorii şi pentru mucoasa oculară, putând da cefalee, ameţeli,
greţuri şi vărsături la cei care vin în contact direct cu el.
• Materialele de sterilizat ajung într-un container de aerisire unde sunt ventilate intens, cu aer steril,
un timp de 3 la 6 ore.
• Util pentru materialele care nu rezistă la temperaturi ridicate (catetere, instrumente oftalmologice,
endoscoape, cistoscoape, grefoane arteriale, tubulaturi din plastic, sonde de aspiraţie, sonde
Blakemore) precum şi pentru toate tipurile de materiale plastice sau fragile termic.
• Se poate folosi şi pentru materiale neconvenţionale (lemn, hârtie), permiţând sterilizarea de obiecte
gata ambalate (în hârtie, textile, plastic).
ASEPSIA
• STERILIZAREA PRIN RADIAȚII GAMMA
• Este o metodă strict rezervată mediului industrial, întrucât funcţionarea şi
condiţiile de securitate necesare acesteia nu sunt la îndemâna spitalelor.
• Unele tipuri de materiale suportă fenomene de îmbătrânire dacă sunt supuse
la iradiere, ceea ce le face impracticabile pentru sterilizarea industrială prin
această metodă.
• Avantajele metodei constau în posibilitatea de a steriliza mari cantităţi de
material preambalat, garanţia unei sterilităţi perfecte.
• Dezavantaj al tehnicii îl reprezintă iradierea şi riscurile ei pentru mediu şi
pentru personalul care o aplică.
ASEPSIA
• STERILIZAREA PRIN IMERSIE
• Este o metodă rezervată uzului spitalicesc sau de dispensar
• Numai glutaraldehida s-a dovedit a avea o eficienţă bună.
• Foloseşte o serie de substanţe germicide în care se scufundă instrumentele de
sterilizat şi în care se lasă un timp minim pentru a se obţine o distrugere
chimică a microbilor.
• Metoda este recomandată pentru sterilizarea în spital a unor instrumente,
mai ales optice, dar se pretează, ca principiu, la toate tipurilede obiecte de
sterilizat, cărora imersia nu le dăunează.
• Dezavantajul principal este dat de necesitatea imersiei şi, deci, de obţinerea
de obiecte sterile, dar ude.
STERILIZAREA MATERIALULUI
CHIRURGICAL
• Instrumentarul chirurgical metalic se poate steriliza şi prin căldură uscată şi prin
căldură umedă şi, în genere, prin toate metodele de sterilizare cunoscute.
• Materialul textil utilizat în chirurgie se poate steriliza prin toate metodele
cunoscute, cu excepţia imersiei, cea mai bună metodă spitalicească fiind
autoclavarea
• Obiectele de uz chirurgical din cauciuc se pot steriliza prin toate metodele cu
excepţia căldurii uscate
• Materialul de sutură se sterilizează prin expunere la etilenoxid sau la radiaţii
ionizante.
• Sterilizarea seringilor şi acelor beneficiază de un consens unanim la nivel mondial,
şi anume că ea nu este eficientă decât dacă este executată prin mijloace industriale,
ASEPTIZAREA ȚESUTURILOR VII

• Chirurgul se spală pe mâini cu săpun lichid, la care se adaugă, în


funcţie de producător, substanţe aseptizante.
• Pielea bolnavului, mai ales zona ce va fi supusă inciziei şi cea din jur,
vor fi pregătite prin badijonare cu o soluţie dezinfectantă, colorantă
(tinctură de iod, povidonă-iod)
• Se aplică de 3 ori și se lasă să se usuce pentru a avea certitudinea timpului de
acțiune
• Se pot folosi câmpuri sterile autocolante, care se aplică peste pielea
astfel dezinfectată, incizia pielii făcându-se prin acest câmp.
STERILIZAREA SĂLII DE OPERAȚII
• Tradițional, sălile se împart în septice și aseptice.
• În cadrul pregătirii sălii de operaţie pentru intervenţie se ia în discuţie
o pregătire a suprafeţelor, fie acestea de sol, masă de operaţie, pereţi
sau tavan, şi o pregătire a aerului, pentru ca acesta să nu devină un
mijloc de transmitere a infecţiilor în blocul operator.
STERILIZAREA SĂLII DE OPERAȚII
• PREGĂTIREA SUPRAFEȚELOR:
• se face printr-o spălare repetată (trei ori) a acestora, cu apă şi detergenţi.
• se şterge bine praful, folosindu-se cârpe antistatice, de pe aparatele de
anestezie şi electrice din sală, pentru ca, în final, să se închidă ermetic sala şi
să se introducă vapori de formaldehidă sau lampă UV.
• Regula de bază în pregătirea sălii, care constă din îndepărtarea deşeurilor şi
curăţire, este respectarea circuitelor obligatorii ale materialelor, personalului
şi bolnavului, regulă ce va conserva condiţiile optime din sală.
STERILIZAREA SĂLII DE OPERAȚII
• PREGĂTIREA AERULUI
• Prin asigurarea unor circuite speciale ale acestuia şi prin purificarea sa înainte
de a fi admis în sala de operaţie.
• Aerul trebuie să vină, în aceste încăperi, din partea superioară şi să le
părăsească prin partea lor inferioară (pentru a nu antrena praful de pe sol).
• Controlul eficienţei pregătirii sălii de operaţie se face prin teste bacteriologice,
aşezând cutii Petri, cu medii de cultură sterile, în colţurile sălii de operaţie,
care se lasă deschise timp de jumătate de oră după care sunt puse la
termostat şi cultivate.
STERILIZAREA SĂLII DE OPERAȚII
• PREGĂTIREA MATERIALULUI TEXTIL
• se spală și se calcă
• se pliază după un standard și se introduce în casolete metalice sau împachetat
în ambalaje de hârtie individuale
• PREGĂTIREA INSTRUMENTARULUI METALIC
• suportă proces de prespălare cu apă caldă și detergent
• este ulterior fiert în medii speciale pentru îndepărtarea resturilor organice de
pe suprafețe
• suprafețele tăietoare vor fi îmbrăcate într-un material de protecție pentru a
nu se deteriora în timpul manipulării
• se poate face și ambalare individuală a instrumentelor ce sunt folosite separat
ANTISEPSIA
• Antisepsia este metoda terapeutică care se foloseşte de mijloace
fizice sau chimice pentru a combate infecţia, după ce aceasta a fost
recunoscută şi diagnosticată.
• Distrugerea agenţilor infecţioşi la nivelul tegumentelor sau plăgilor cu
ajutorul unor mijloace care nu iau în considerare şi nu folosesc
capacitatea de apărare a organismului reprezintă scopul folosirii
antisepticelor.
ANTISEPSIA
• CONDIȚII PE CARE TREBUIE SĂ LE ÎNDEPLINEASCĂ
• solubilitate în apă
• lipsa de toxicitate și neiritant pentru țesuturile vii la concentrațiile terapeutice
• spectrul bacterian cât mai larg
• să aibă o bună stabilitate chimică
• prin descompunere să nu se obțină produși toxici sau iritanți
• să aibă acțiune bactericidă și nu numai bacteriostatică
• să-și păstreze efectul bactericid și în prezența lichidelor organice
• să fie ieftin și convenabil din punct de vedere cosmetic și olfactiv
ANTISEPSIA
• INDICAȚII
• dezinfecţia şi curăţarea pielii din jurul plăgilor (chirurgicale sau nu)
• dezinfectarea ţesuturilor crude ale plăgii pentru a distruge bacteriile
• dezinfectarea instrumentelor care au fost atinse de suprafeţe nesterile în timpul
pansării plăgilor
• spălarea şi decontaminarea mâinilor chirurgului în cadrul pregătirii pentru operaţie
• dezinfecţia suprafeţei cutanate indemne la bolnavi înainte de operaţie
• decontaminarea şi curăţarea suprafeţelor în blocul operator
• Spălarea pardoselilor şi a pereţilor pentru igienizarea spitalului
• Igienizarea apei de băut din fântâni
• Dezinfectarea instalaţiilor sanitare
ANTISEPSIA
• CONTRAINDICAȚII
• turnarea lor în plăgi, când au în compoziţie alcooluri concentrate, substanţe
toxice sau iritante
• folosirea unor soluţii în afara termenului de valabilitate
• nu se aplică soluţii antiseptice (în afara celor recomandate în acest scop) pe
mucoasa oculară, bucală sau nazofaringiană
• spălăturile vaginale şi clismele vor utiliza numai antisepticele recomandate
pentru a evita riscurile leziunilor ulcerative sau iritaţiilor la aceste niveluri
• nu se folosesc antiseptice cu iod pe suprafeţe mari tegumentare la nou-născut
şi copilul mic pentru că pielea acestora are o mare capacitate de absorbţie.
ANTISEPSIA
• Clorhexidina:
• cel mai cunoscut şi unul dintre cele mai folosite antiseptice în chirurgie
• poate fi diluat la proporția adecvată utilizării
• nu este alergizant și poate fi folosit atât în curățarea și dezinfecția plăgilor cât și la spălatul
mâinilor.
• Ioduri și iodofori
• eliberează iod activ și nu necesită alcooli pentru dizolvare
• sunt neiritante pentru mucoase și piele
• distrug bacterii și spori, precum și fungi
• pot fi combinate cu săpunuri sau cu detergenți
• existe diferite concentrații destinate spălării chirurgicale, pregătirea tegumentelor bolnavului,
lavajul cavităților naturale sau formate, lavaje vaginale, orale sau alte mucoase
• există sub formă de unguent pentru aplicație topică sau chiar spray.
INSTRUMENTARUL CHIRURGICAL DE
BAZĂ
• INSTRUMENTAR CURENT = utilizat în cea mai mare parte a
intervențiilor din chirurgia generală
• instrumente tăioase
• instrumente pentru disecție
• instrumente pentru hemostază
• instrumente necesare manevrării
• instrumente necesare expunerii
• instrumente pentru sutură
• INSTRUMENTAR SPECIAL = propriu fiecărei specialități chirurgicale
(ORL, ortopedie, neurochirurgie, chirurgie plastică etc.)
INSTRUMENTARUL CURENT
• Instrumentarul tăios
• Bisturiul clasic compus dintr-un mâner și o lamă fixă/detașabilă (de unică folosință)
• Bisturiul electric = mânerul este cuplat la electrocoagulare.
• Utilizare în incizia planurilor subcutanate pentru că ‘taie și coagulează’
• NU! SE UTILIZEAZĂ PENTRU INCIZIA TEGUMENTELOR
• Cuțitul de amputație – are utilitate în secționarea în bloc a țesuturilor moi
periosoase în cursul amputațiilor de membre.
• Foarfece chirurgical (drepte sau curbe), cu vârf bont sau ascuțit
• baza foarfecelui se utilizează pentru secțiunea planurilor
• vârful foarfecelui se utilizează pentru disecția planurilor
• Ferăstrăul Gigli – utilizat pentru secțiunea osului.
• Osteotomul și dalta utilizate pentru tăierea țesutului osos.
INSTRUMENTARUL TĂIOS
INSTRUMENTARUL TĂIOS
INSTRUMENTARUL TĂIOS
INSTRUMENTARUL TĂIOS
INSTRUMENTARUL PENTRU DISECȚIE
• sondă canelată – are utilitate în disecția și decolarea planurilor de
vecinătate în cazul structurilor vasculare sau nervoase
INSTRUMENTARUL PENTRU DISECȚIE
• stiletul butonat – are utilitate în explorarea traiectului unei plăgi sau
fistule
• pensa în ‘L’ sau Overholt – are utilitate în disecția și expunerea
planurilor din profunzime
INSTRUMENTARUL PENTRU DISECȚIE
• pensele anatomice (așa numitele ‘fără dinți’)
INSTRUMENTARUL PENTRU
HEMOSTAZĂ
• pensa Pean (dreaptă sau curbă), cu brațe scurte sau lungi - ‘fără dinți’
în vârf și este utilizată pentru hemostaza țesuturilor fine
INSTRUMENTARUL PENTRU
HEMOSTAZĂ
• pensa Kocher (dreaptă sau curbă), cu brațe scurte sau lungi - ‘cu dinți’
în vârf și este utilizată pentru prinderea structurilor unde există riscul
derapării.
INSTRUMENTARUL PENTRU
HEMOSTAZĂ
• Pensa Satinski – are utilitate în hemostaza și expunerea în vederea
suturii vaselor
INSTRUMENTARUL PENTRU
HEMOSTAZĂ
• pensa Dieffenbach (bull-dogul) – are utilitate în pensarea vaselor fără
lezarea endoteliului
• pensa Mosquito și cea Halsted – pentru hemostază fină
INSTRUMENTARUL PENTRU
HEMOSTAZĂ
• pensa Guyon – este pensa pentru apucat pediculul renal.
INSTRUMENTARUL NECESAR
MANEVRĂRII
• pensa ‘en coeur’
• are forma unei inimi și utilitate în prinderea și manevrarea țesuturilor fără a le
leza
INSTRUMENTAR NECESAR
MANEVRĂRII
• pensa Chaput
• vârful cu aspect de ‘dinți de șoarece’ și este folosită la prinderea
aponevrozelor sau tegumentelor.
INSTRUMENTAR NECESAR
MANEVRĂRII
• Pensa Allis
• asemănătoare cu cea Chaput însă utilă în prinderea organelor cavitare cu
pereți fini
INSTRUMENTAR NECESAR
MANEVRĂRII
• pensa intestinală (de coprostază)
• are utilitate în clamparea diferitelor segmente ale tractului intestinal pentru a
împiedica progresia conținutului
INSTRUMENTAR NECESAR EXPUNERII
• depărtătoarele Farabeuf
• sunt lame încurbate la ambele capete (unul mai lat și celălalt mai îngust)
INSTRUMENTAR NECESAR EXPUNERII
• valve cu lame lungi sau scurte, înguste sau late, cu mâner – utilizate
pentru îndepărtarea organelor sau țesuturilor profunde în vederea
expunerii unui organ sau țesut aflat în adâncime.
INSTRUMENTAR NECESAR EXPUNERII
• Depărtătoare autostatice
• îndepărtează și mențin planurile odată fixate.
• Finochietto, Gosset, Dartigues, Collin, Trelat (specul rectal), Cusco (specul
vaginal) etc.
INSTRUMENTAR NECESAR SUTURII
• acele de tip Hagerdon (rotunde sau triunghiulare)
INSTRUMENTAR NECESAR SUTURII
• ace atraumatice cu fir montat de diferite dimensiuni
• agrafe Michel, metalice, fixate cu o pensă specială tip Michel
INSTRUMENTAR NECESAR SUTURII
• Port ac (Hegar pentru sutura în profunzime)
ACTIVITATEA PERSONALULUI
MEDICAL ÎN SERVICIUL DE CHIRURGIE
• Asistenta șefă
• coordonează activitate cadrelor medii și auxiliare din serviciul de chirurgie
• stabilește graficul lunar de lucru și repartizează personalul medical mediu și auxiliar pe
comparimente și ture
• participă la raportul de gardă și la vizită
• repartizează corespunzător bolnavii nou internați pe saloane
• se ocupă de aprovizionarea și gestiunea de materiale, aparatură și instrumentar
• întocmește foaia zilnică de circuit a pacientului
• supraveghează respectarea măsurilor de asepsie, antisepsie, igienă și curățenia în compartimentele
serviciului
• menține legătura cu firmele de service pentru aparatură
• ține legătura cu administrația spitalului în vederea remedierii tuturor defecțiunilor ce se pot ivi
• întocmește regimurile alimentare și graficele săptămânale de alimentație
• supraveghează și îndrumă modul în care asistentele medicale aplică medicația prescrisă
• elaborează comunicări și referate științifice și participă la simpozioane ale cadrelor medii
ACTIVITATEA PERSONALULUI
MEDICAL ÎN SERVICIUL DE CHIRURGIE
• Asistenta de la camera de gardă
• triază și ajută medicul de gardă la trierea și rezolvarea pacienților cronici/urgenți
• acordă primul ajutor (la nevoie) până ce pacientul ajunge pe secție
• se ocupă de birocrația camerei de gardă: verifică documentele pacientului, înscrie
bolnavul în registru și notează mențiunile medicului
• este responsabilă de aprovizionarea periodică cu medicamente, instrumente și
materiale sanitare necesare camerei de gardă
• supraveghează și gestionează bunurile pe care le are în primire
• răspunde de buna funcționare a aparaturii medicale din camera de gardă
• pregătește materialul moale și instrumentarul chirurgical pentru sterilizare
• răspunde de respecatrea regulilor de asepsie și antisepsie și de curățenia camerei
de gardă
ACTIVITATEA PERSONALULUI
MEDICAL ÎN SERVICIUL DE CHIRURGIE
• Asistenta de pe salon
• participă la vizita medicală și aplică prescripțiile medicilor (tratament, regim
alimentar, explorări paraclinice)
• recoltează probe biologice și le trimite la laborator
• ține evidența rezultatelor paraclinice și le trece în foaia de observație
• programează bolnavii la explorări paraclinice și alte consultații de specialitate
• supraveghează în permanență starea bolnavilor internați (notează dimineața și
seara temperatura și informează medicul)
• pregătește bolnavul pentru intervenția chirurgicală
• sesizează modificările în evoluția pacienților
• acordă primul ajutor în caz de necesitate
• se preocupă de respectarea curățeniei și a măsurilor de igienă
ACTIVITATEA PERSONALULUI
MEDICAL ÎN SERVICIUL DE CHIRURGIE
• Asistenta de pe blocul operator
• organizează și pregătește materialul moale și instrumentarul chirurgical pe truse și se preocupă de
sterilizarea acestuia
• este responsabilă de suficiența instrumentelor pentru buna desfășurare a programului operator
• supraveghează buna păstrare a materialelor sterile și utilizarea lor în limita termenului de valabilitate
• așează pacientul pe masa de operație într-o poziție conformă cu abordul chirurgical
• potrivește lampa scialitică
• ajută echipa chirurgicală să îmbrace materialul steril (mască, halat, mănuși)
• servește materialul moale, instrumentarul și materialul de sutură precum și alte necesare
intervenției chirurgicale
• asistă pacientul pre- și intraoperator
• poate participa la intervenții în cazuri majore de necesitate
• supraveghează și gestionează curățenia în sala de operație
• răspunde de măsurile igienice și de dezinfecția sălilor de operație
• răspunde de inventarul aflat în gestiune
ACTIVITATEA PERSONALULUI
MEDICAL ÎN SERVICIUL DE CHIRURGIE
• Asistenta de pe sala de pansamente
• organizează și pregătește materialul moale și instrumentarul chirurgical pe truse și se preocupă
de sterilizarea acestuia
• este responsabilă de suficiența instrumentelor pentru buna desfășurare a programului de
pansat
• supraveghează buna păstrare a materialelor sterile și utilizarea lor în limita termenului de
valabilitate
• așează pacientul pe masa de pansamente în funcție de necesitate
• potrivește lampa scialitică
• ajută echipa chirurgicală să îmbrace materialul steril atunci când este necesar
• servește materialul moale, instrumentarul și materialul de sutură precum și alte necesare
pansamentului
• supraveghează și gestionează curățenia în sala de pansamente
• răspunde de măsurile igienice și de dezinfecția sălii de pansamente
• răspunde de inventarul aflat în gestiune
VĂ MULȚUMESC!