Sunteți pe pagina 1din 37

CERCUL PEDAGOGIC (CM1 – CM3) AL PROFESORILOR

Liceul Tehnologic „Tudor Vladimirescu”, DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ


Judeţul Galati

BENEFICIILE SCHIMBĂRILOR PROPUSE DE


PROGRAMA DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
ÎN VEDEREA EVALUĂRII NAȚIONALE
1
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A PROGRAMELELOR
ŞCOLARE

VECHEA PROGRAMĂ NOUA PROGRAMĂ

CLASA a V-a PROF. GABRIELA ZĂNOAGĂ


GALAŢI, 19 APRILIE 2019
PROF. ANCA GOHOREANU
ÎNCĂ DE LA PRIMA VEDERE, SE OBSERVĂ CĂ PROGRAMELE
SUNT STRUCTURATE DIFERIT:

 Noua programă de limba și literatura română


cuprinde:
 Vechea programă de limba și literatura
română cuprinde:  I. Lectură;
 1. Lectură;  II. Comunicare;
 II. Practica rațională și funcțională a limbii  III. Elemente de construcție a comunicării
(comunicare orală/ comunicare scrisă); (fonetică, vocabular, morfosintaxă);
 III. Elemente de construcție a comunicării
 IV. Redactare;
(fonetică, vocabular, morfosintaxă).
 V. Interculturalitate.
3
I. LECTURA
PROGRAMA VECHE PROGRAMA NOUĂ
2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române 2. Receptarea textului scris de diverse tipuri
în producerea de mesaje orale în situaţii de
comunicare monologată şi dialogată

I. Latura teoretică: definirea conceptelor de genuri


literare (epicul și liricul), a noțiunilor de specii I. Latura practică: se elimină definirea conceptelor.
literare (basmul, schița, narațiunea, snoava).

4
2. Organizarea textului epic: 2. Organizarea textului epic:

• definirea conceptelor de :  recunoașterea reperelor


 operă literară; spațio-temporale;
 temă;  identificarea cuvintelor-cheie;
 cuvinte-cheie;  transcrierea unor cuvinte ilustrative pentru
 narator; tema textului;
 indici de timp și spațiu;  desprinderea elementelor esențiale și de
 personaj; detaliu dintr-un text ;
 etape ale acțiunii;  planul simplu/ planul dezvoltat de idei ;
 moduri de expunere;  descrierea unui personaj/ persoană/ animal/
 rezumat ; peisaj.
 povestire;
 idee-principală/ idee-secundară. • NOU! Înlocuirea terminologiei de etape ale
acțiunii cu cele de: situație inițială, factor
perturbator, evenimente desfășurate,
rezolvarea situațiilor-problemă.
5
ORGANIZAREA TEXTULUI LIRIC

• definirea conceptelor de: dintre figurile de stil, se studiază


o figură de stil (personificarea, doar personificarea și comparația;
comparația, enumerația, repeti-
ția, epitetul); versificația: versul, strofa.
o versificație (versul, strofa, rima,
măsura).

6
TIPURI DE TEXTE

3. Abordarea diferitelor tipuri de texte:

A. Literare: narative (timpul, spațiul,


3. Definirea textelor literare (populare și personajele, acțiunea), descriptive (descrierea
culte), a celor nonliterare (articolul de unui personaj);
dicționar, reclama). Nonliterare: narative (timpul, spațiul,
participanții, acțiunea), descriptive (descrierea
unei persoane, spre exemplu), explicative
(aplicative);
B. Continue: poezii, proză clasică și
contemporană, texte autobiografice, postări on-
line;
Discontinue: liste, tabele, scheme, articole
din DEX;
7
C. Multimodale: manualul, benzile desenate.
4. Accentul pe formarea de competențe
 Dezvoltarea competenței de lectură se
face prin desprinderea de textele
tradiționale și prin abordarea unei game
vaste de texte, prin înțelegerea acestora și
4. Accentul pe conținuturi prin exemple din viața elevilor;
 Competențele sunt dezvoltate într-o
manieră integrată;
 Diverse tipuri de itemi, pentru înțelegerea
și interpretarea lor.

5. Învățare tradițională 5. Învățarea activă

8
6. Forme de organizare tradiționale. 6. Lucrul în echipă (competitivitate).

7. Programă încărcată. 7. Programa simplificată (modalitatea


graduală de achiziție a informațiilor).

8. Evaluare clasică, orală și scrisă. 8. Evaluarea continuă, pe termen lung,


realizată prin: autoevaluare, evaluare
colegială, interevaluare și prin modalități
moderne: portofolii, referate, proiecte.

9
TIPURI DE ACTIVITĂȚI
2. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în 2. Receptarea textului scris de diverse tipuri
producerea de mesaje orale în situații de comunicare
monologată și dialogată.

Activități: Activități:
• Definește planul simplu de idei/ rezumatul, planul  Numește autorul și titlul textului.
dezvoltat de idei/ povestirea.  Precizează cuvintele/ grupurile de cuvinte ilustrative
• Realizează planul simplu/ dezvoltat de idei al pentru tema textului.
textului.  Identifică , în textul dat, cuvintele-cheie pentru... .
 Identifică, în textul dat, enunțul în care personajul X își
exprimă sentimentele față ... .
 Completează enunțurile cu informațiile ce reies din text.

10
 Alege varianta corectă de răspuns, pe baza
informațiilor din text (a, b, c, d, e).
 Răspunde la următoarele întrebări (legate de
evenimentele textului).
• Rezumă/povestește textul dat.  Formulează o idee principală și ... idei secundare
• Definește ideea principală /secundară. dintr-un text oral.
• Argumentază-ți opinia referitoare la mesajul  Așază în ordine următoarele idei principale extrase
textului ascultat. din text.
 Notează cu adevărat/fals ... .
 Identifică starea emoțională a emițătorului din
textul dat.
 Formulează ideea secvenței audiate.
 Reformulează ideea secvenței audiate.
 Completează enunțurile pornind de la ideile
principale identificate în textul oral.

11
3. Receptarea mesajului scris, din texte  Completează următoarele enunțuri cu informații
literare și nonliterare în scopuri diverse. din text.
 Imaginează-ți o continuare personală a
întâmplărilor narate.
• Definește opera literară.  Precizează ideea principală a secvenței
• Definește textul literar/nonliterar. identificate.
• Definește modurile de expunere  Formulează două idei secundare ale acesteia.
(dialogul, narațiunea, descrierea).  Răspunde la următoarele întrebări prinvind textul
dat: despre cine este vorba în fragment, când
• Identifică modurile de expunere. începe acțiunea, unde se află personajul, ce face
• Definește etapele acțiunii. el. Formulează un enunț care să cuprindă
• Identifică etapele acțiunii. răspunsurile la întrebările de mai sus.
 Recunoaște fragmentul care cuprinde următoarele
detalii.

12
 Identifică oral, în textul citat, anumite enunțuri.
 Numește cuvintele/ grupurile de cuvinte
• Definește naratorul. ilustrative pentru tema textului.
• Identifică naratorul.  Recunoaște reperele spațio-temporale ale
• Definește personajul. textului.
• Identifică personajele textului.  Alege una dintre următoarele variante (veselă,
• Clasifică personajele textului. optimistă...).
• Descrie personajul dat.  Argumentează alegea făcută.
 Explică oral care este diferența între modul în
• Definește indicii de timp și spațiu. care se vede personajul X pe sine, în care îl vede
• Identifică indicii de timp și spațiu. personajul Y.
• Definește etapele acțiunii.  Completează enunțurile pentru a-ți exprima
• Stabilește etapele acțiunii. impresiile despre text.

13
 Alcătuiește planul simplu și dezvoltat de idei.
• Exprimă-ți opinia despre titlul textului/  Imaginează-ți cum ar putea continua fragmentul...
mesaj. .
• Argumentează, oral, apartenența la gen și  Povestește acțiunea pe baza lecturii imaginii.
specie a textului dat (epic, schiță, basm).  Identifică cuvintele-cheie din textul dat.
 Ordonează cronologic întâmplările desfășurate.
• Definește figura de stil.  Recitește fragmentele date.
• Explică figura de stil.  Numește ideile principale și secundare.
• Definește versul, strofa, rima, măsura  Alege varianta corectă de răspuns.
versurilor.  Completează următoarele enunțuri cu informații
ce reies din text.

14
 Explică valoarea expresivă a părților de vorbire
• Precizează rima și măsura versurilor. date.
• Argumentează că textul dat este o narațiune/  Răspunde la următoarele întrebări, pe baza
descriere literară. textului dat.
 Numește ideea comună din textele date.
 Citește cu atenție textul dat.
 Răspunde la următoarele întrebări.
 Explică personificarea/ comparația... .
 Recitește poezia cu intonație.
 Exprimă-ți opinia cu privire la... .
 Imaginează-ți o situație dată.
 Descrie oral ... .
 Realizează oral un text narativ/ descriptiv/
explicativ/ aplicativ.

15
CONCLUZII

Eficacitatea noii programe:


 formarea de competențe;
 dezvoltarea competenței de lectură (diversitatea textelor);
 dezvoltarea integrată a competențelor;
 latura practică;
 învățarea activă;
 lucrul în echipă;
 gradualitatea achizițiilor;
 evaluarea continuă.
16
PRACTICA RAȚIONALĂ ȘI
FUNCȚIONALĂ A LIMBII COMUNICARE (ORALĂ)
(COMUNICARE ORALĂ)

1. Receptarea mesajului oral în diferite situații de 1. Participarea la interacţiuni verbale în diverse situaţii
comunicare de comunicare prin receptarea şi producerea textului
2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în oral
producerea de mesaje orale în situații de
comunicare monologată şi dialogată
1. Accentul pe comunicare, pe interrelaționare, pe
integrarea în societate, pe formarea unor viitori adulți
activi;
1. Comunicarea insuficient reprezentată (elementele 2. Accentul pe îmbinarea elementelor nonverbale și
nonverbale și paraverbale studiindu-se facultativ). paraverbale în comunicare;
3. Accentul pe ascultarea activă (întrebări de clarificare,
de reformulare);
4. Accentul pe exprimarea emoțiilor;
5. Accentul pe realizarea unor diverse tipuri de
interacțiuni (conversații, dialoguri, explicații).
17
TIPURI DE ACTIVITĂȚI
2. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în 1. Participarea la interacțiuni verbale în diverse situații
producerea de mesaje orale în situații de comunicare de comunicare prin receptarea și producerea textului
monologate și dialogate. oral;
• Formulează oral ideile principale/secundare ale textului.
• Realizeză oral planul simplu/dezvoltat de pornind de la o  Ascultă textul dat.
temă dată.  Răspunde la următoarele întrebări: Care este
• Povestește oral textul pornind de la cuvintele-cheie. vorbitorul? Care este ascultătorul?
• Exprimă-ți opinia cu privire la mesajele ascultate/  Alege varianta corectă privind situația de comunicare
textele studiate. a participanților.
• Argumentează-ți opinia cu privire la mesajele ascultate /  Formulează oral reguli de acces la cuvânt.
textele studiate.  Mimează situația de comunicare dată.
• Definește conceptele de emițător, receptor, mesaj, cod,  Exprimă-ți opinia despre rolul de vorbitor al
canal, context. colegului tău.
 Identifică elementele comunicării nonverbale și
paraverbale.
18
 Completează fișa de evaluare a comportamentului
nonverbal.
 Construiește un dialog folosind formule de inițiere,
menținere, finalizare.
• Alcătuiește un dialog pornind de la tema dată.  Adresează întrebări de reformulare/ clasificare a
• Alcătuiește un dialog folosind formulele de inițiere, informațiilor comunicate.
menținere și încheiere.  Numește ideile textului oral.
 Formulează o idee principală și două idei secundare,
pornind de la textul oral.
 Recunoaște stările emoționale ale emițătorului/
vorbitorului.
 Continuă dialogul ... .
 Exprimă-ți sentimentele cu privire la tema dialogului.
 Realizează o conversație pe o temă stabilită.
 Explică oral comportamentul emițătorului/ vorbitorului.

CONCLUZIE
Eficacitatea noii programe: Accentul cade pe comunicare.
19
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII
(FONETICĂ, LEXIC, MORFOSINTAXĂ)
3. Receptarea mesajului scris, din texte
literare şi nonliterare, în scopuri diverse

4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii


române în producerea de mesaje scrise, 4. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă
în diferite contexte a limbii în procesul comunicării orale și
de realizare, cu scopuri diverse scrise

20
Morfologia: • Morfologia:
1. Studierea tuturor părților de vorbire, 1. Studierea anumitor părți de vorbire:
a categoriilor gramaticale specifice.  Substantivul (fără cazuri);
• Substantivul;  Articolul (hotărât, nehotărât, demonstrativ);
• Articolul;  Adjectivul (gradele de comparație);
• Adjectivul;  Pronumele (situaţia formei dânsul – folosită
• Pronumele; şi ca pronume de politeţe);
• Numeralul;  Numeralul (cardinal, ordinal, fără valoarea
• Verbul; substantivală/ adjectivală);
• Adverbul;  Verbul (moduri verbale – doar indicativ,
• Prepoziția; imperativ; infinitivul, participiul devenite
• Conjuncția; forme verbale nepersonale);
• Interjecția;  Prepoziția, pentru a se studia grupul
nominal.

21
Sintaxa : studiul tuturor funcțiilor Sintaxa - studiul anumitor funcții
sintactice. sintactice:
• Subiectul (exprimat/ neexprimat);  Subiectul (exprimat);
• Predicatul verbal;  Predicatul verbal;
• Atributul;  Atributul;
• Complementul;  Accent pe enunțuri (asertive,
• Clasificare în propoziții (enunţiative, interogative, exclamative, imperative);
interogative) și fraze;  Propoziţia simplă/ dezvoltată; afirmativă/
• Propoziţia simplă/ dezvoltată; afirmativă/ negativă.
negativă.

22
Fonetica: Fonetica:
Prezintă latura teoretică, definirea Accentul pe partea practică,
conceptelor: aplicativă;
• sunet;  tipuri de sunete (vocală,
• grupuri de sunete; semivocală, consoană, i șoptit );
• corespondența sunet-literă;  corespondența sunet-literă;
• silaba – reguli de despărțire a silaba,cuvinte mono/plurisilabice;
cuvintelor în silabe; ordonarea alfabetică a cuvintelor;
• Accentul. accentul (aplicativ).
Concluzii: Concluzii:
Programă încărcată. Partea practică;
Gradualitatea informațiilor.
23
Vocabularul: Vocabularul:
• Sinonimele, antonimele bazate pe  Sinonimele, antonimele bazate pe
context; context;
• Câmpul lexical;  Câmpul lexical;
• Derivarea;  Renunțarea la studiul familiei lexicale;
• Familia lexicală (cuvinte derivate).  Forma și sensul cuvintelor;
 Variațiile formei și sensului cuvintelor în
timp;
 Limba standard: normă și abatere.
Concluzii:
 Latura practică;
 Achiziția graduală a informațiilor;
 Accent pe comunicarea scrisă corectă a
elevilor.

24
TIPURI DE ACTIVITĂȚI
3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi 4. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în
nonliterare, în scopuri diverse procesul comunicării orale și scrise
4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în
producerea de mesaje scrise, în diferite contexte
de realizare, cu scopuri diverse
Fonetică. Vocabular. Fonetică. Vocabular.
• Definiți vocabularul.  Ordonează alfabetic următoarele cuvinte.
• În câte componente se structurează vocabularul unei  Caută în dicționare sensul cuvintelor. Alcătuiește
limbi? propoziții cu fiecare sens.
• Ce este limba literară?  Desparte în silabe cuvintele.
• Indicați sinonime pentru următoarele cuvinte.  Alcătuiește propoziții cu următoarele cuvinte accentuate
• Organizați în serii sinonimice. diferit.
• Identificați neologisme în fragmentele.  Precizează substantive nume de persoane.
• Ce sunt arhaismele? Dar regionalismele?  Scrie ... sinonime și ... antonime pentru cuvinte date.
• Formați familia lexicală a cuvântului X.  Notează X cuvinte care fac parte din câmpul lexical dat.
25
Morfologie: Morfologie:
Verbul: Verbul:
• Definiți verbul.  Identifică verbele din textul dat.
• În câte categorii se împart modurile verbale? În funcție  Precizează persoana și numărul verbelor.
de ce aspect sunt ele stabilite?  Ce se întâmplă cu forma verbului în comunicare?
• Ce sunt modurile personale ale verbului? Care sunt  Dă exemple de două verbe din fiecare categorie de sens:
acestea? acțiune, stare, existență.
• Conjugați la indicativ – prezent, imperfect, perfect  Înlocuiește verbele de mai jos cu sinonime potrivite.
simplu, perfect compus, mai-mult-ca-perfect, viitor –  Grupează verbele în funcție de timp.
următoarele verbe.  Trece la plural verbul cu funcția sintactică de predicat.
• Alcătuiți enunțuri în care verbul X să fie la următoarele  Notează 5 proverbe în care verbele să fie la indicativ.
moduri și timpuri (personale/nepersonale).  Fără analiza gramaticală completă a verbului!

Substantivul: Substantivul:
• Definiți substantivul.  Precizează genul următoarelor substantive.
• Menționați categoriile gramaticale ale substantivului.  Alcătuiește câte o propoziție cu substantivele de genul
• Precizați la ce întrebare răspunde cazul nominativ/ neutru.
acuzativ/ genitiv/ dativ și ce arată cazul vocativ.  Grupează substantivele articulate hotărât și
• Analizați substantivele date. substantivele articulate nehotărât din textul dat.
 Identifică funcția substantivelor (doar subiect și atribut).
26
Articolul Articolul
• Definiți articolul.  Scrie o întâmplare petrecută iarna în care să utilizezi
• De câte tipuri poate fi articolul? trei substantive articulate hotărât și trei articulate
• Analizați următoarele substantive, însoțite de articole. nehotărât.
Menționați pentru fiecare, felul articolului.  Completează cu articolele demonstrative potrivite
spațiile libere din textul următor.
Adjectivul
• Definiți adjectivul. Adjectivul
• Scrie numărul de forme și de terminații ale adjectivelor.  Realizează acordul în gen și număr al adjectivelor.
• Analizați adjectivele date.  Identifică gradele de comparație ale adjectivelor.
• Indicați cazul adjectivelor.
Pronumele
Pronumele  Alege varianta corectă.
• Definiți pronumele.  Notează în tabel persoana și numărul pronumelor
• Analizați pronumele personale/ de politețe din identificate.
enunțurile date.  Construiește enunțuri în care să folosești ortogramele.
• Indicați cazul pronumelor date.  Construiește enunțuri în care să folosești cuvântul lui cu
• Construiți enunțuri cu pronumele date. valoare de pronume personal și de articol hotărât
proclitic.

27
Numeralul Numeralul
• Definiți numeralul cardinal/ ordinal.  Evită confuziile! Găsește în exemplele date cuvinte care
• Analizați numeralele cardinale/ ordinale din textele ajută la recunoașterea numeralelor un și o.
date.  Ce părți de propoziție sunt numeralele evidențiate?
• Menționați valoarea/ cazul numeralelor.  Construiește enunțuri în care să folosești următoarele
numerale cardinale sau ordinale.
Prepoziția
• Definiți prepoziția; menționați felul prepozițiilor Prepoziția
(simple, compuse).  Transcrie din textul dat toate prepozițiile.
• Completați spațiile punctate cu prepoziții potrivite.  Completează enunțurile cu prepozițiile potrivite.
 Corectează următoarele enunțuri.
Conjuncția  Observă rolul prepozițiilor în următoarele grupuri
• Definiți conjuncția. nominale.
• Indicați felul conjuncției.

Interjecția
• Definiți interjecția.
• Precizați felul interjecției/ funcția sintactică.

Adverbul
• Definiți adverbul. Clasificați adverbele date.
28
Predicatul Predicatul
• Definiți predicatul.  Precizează câte predicate sunt în enunțul dat.
• Menționați la ce întrebări răspunde predicatul.  Formulează trei enunțuri în care verbul a fi să aibă
• Analizați predicatele din următorul text. funcție sintactică de predicat verbal.
• Formulați propoziții în care să folosiți următoarele  Redactează un dialog ... . Subliniază apoi predicatele.
verbe predicative cu funcția sintactică de predicat.
Subiectul Subiectul
• Definiți subiectul.  Alcătuiește câte un enunț în care substantivele date să
• Alcătuiți propoziții cu subiecte simple/ multiple. aibă, pe rând, funcția sintactică de subiect.
• Alcătuiți propoziții în care subiectele să fie exprimate  Rescrie enunțurile astfel încât subiectul să fie multiplu.
prin X părți de vorbire.  Copiază enunțurile de mai jos subliniind predicatele și
• Analizați subiectele din textele date. încercuind subiectele.
Atributul
• Definiți atributul. Atributul
• Alcătuiți propoziții în care atributele să fie exprimate  Transcrie separat atributele exprimate prin substantive
prin... . și pe cele exprimate prin adjective.
Complementul  Completează spațiile libere cu atribute.
• Definiți complementul. Alcătuiți propoziții în care
complementele să fie exprimate prin... .

29
PRACTICA RAŢIONALĂ ŞI
FUNCŢIONALĂ A LIMBII
(COMUNICAREA SCRISĂ) REDACTARE

4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în 3. Redactarea textului scris de diverse tipuri
producerea de mesaje scrise, în diferite contexte
de realizare, cu scopuri diverse

1. Accent pe redactarea diverselor tipuri de texte:


narative, descriptive, explicative, continue, discontinue,
multimodale, punând în prim-plan elevul și universul
1. Redactarea unor lucrări scurte pe o anumită temă, său familiar, apelând la exemple concrete din viața
urmărind un plan. acestuia.
2. Urmărirea etapelor scrierii, a așezării în pagină, a
părților textului, a scrierii corecte.
CONCLUZII: CONCLUZII:

Oferirea unor posibilități limitate de redactare a Eficacitatea noii programe.


textelor. Redactarea diverselor tipuri de texte.
30
TIPURI DE ACTIVITĂȚI:
Relatează o întâmplare! Redactare: Fii creator de... !
• Oferă informații exacte, corecte asupra evenimentului,  Prezintă timpul acțiunii, momentul zilei, vremea din
situației, întâmplării înfățișate. textul tău.
• Prezintă locul, timpul și comportamentul personajelor.  Conturează spațiul acțiunii.
• Nu omite aspectele importante, nici amănuntele care  Prezintă personajele care iau parte la acțiune. Pune
creează o imagine cât mai cuprinzătoare. accent pe personajul X.
• Prezintă faptele în succesiunea lor.  Dă un nume original personajului.
• Relatează o întâmplare amuzantă din viața ta!  Alege una-două trăsături de caracter ale personajului.
 Prezintă emoția, starea, atitudinea pe care o are
Compunere structurată/ text argumentativ personajul în momentul X.
• Povestește pe momentele subiectului... .  Notează motivul pentru care personajele se întâlnesc.
• Rezumă textul dat.  Comentează atitudinea/ acțiunile personajelor.
 Descrie modul în care personajul X a acționat.
 Subliniază efectul pe care l-a avut întâmplarea.

31
INTERCULTURALITATE
- 5. Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și internațional

Ca domeniu nou, introdus de noua programă, elementele de interculturalitate presupun :


 dezvoltarea identității personale, naționale;
 diversitate culturală și artistică;
 integrarea elevilor în contexte naționale și internaționale;
-  modele comportamentale promovate în textele autorilor români și străini;
 evoluția cărții și forma ei digitală.

În concluzie, noua programă urmărește descoperirea personalității proprii de către


fiecare elev și modelarea acesteia prin exemple comportamentale.
Ea pune accent pe identitatea națională și pe diversitatea culturală și artistică, ceea ce
susține integrarea României în structurile internaționale.

32
TIPURI DE ACTIVITĂȚI:

Activitate de tip proiect!

 Albumul familiei mele


 Locul meu natal
 De la prima carte tipărită la cartea digitală
 Ştefan cel Mare în imagini
 O prietenie de legendă

Temele sunt realizate de elevi pe grupe, într-o perioadă bine definită şi cu sarcini de
lucru bine individualizate!
33
CONCLUZIE

În concluzie, noua programă de Limba și literatura română


pentru clasa a V-a pune accent pe formarea de competențe, pe
care elevul trebuie să le dobândească și să le exerseze de-a lungul
ciclului gimnazial, pentru ca, la sfârșitul clasei a VIII-a să
întâmpine cu succes examenul de Evaluare Națională. Astfel,
competențele de lectură, de comunicare în limba română, de
interrelaționare, de sensibilizare și de exprimare culturală sunt
dezvoltate de-a lungul claselor V-VIII.
34
Noua programă de clasa a V-a face apel la experiența
elevului, la universului său familiar și particularitățile de vârstă, la
învățarea activă și la lucrul în echipă . Urmărește evaluarea continuă
și se axează pe principiul gradualității achizițiilor într-o manieră
integrată.
Noua programă de clasa a V-a pune accent pe practică, pe
comunicare, pe identitatea națională și pe diversitate culturală,
finalitatea acesteia fiind un individ capabil să utilizeze limba
română atât în perioada școlarității, cât și pe toată durata vieții.

35
Acestea sunt beneficiile pe care noua programă de Limba și
literatura română pentru clasa a V-a le are în vederea Evaluării
Naționale. Prin toate aceste demersuri, ea pregătește elevul să
depășească cu succes examenul și să-l ajute în perioada liceală.

36
VĂ MULŢUMIM PENTRU ATENŢIE!

Vă lansăm, pe acestă cale, provocarea de a ne împărtăşi din


experienţa dumneavoastră de la catedră!
Cum aţi resimţit necesitatea de a vă adapta, aproape peste
noapte, la toate aceste schimbări?
Care au fost problemele pe care le-aţi întâmpinat de-a lungul
ultimilor doi ani?
Simţiţi că sunt schimbări majore, la care vă veţi adapta din
mers, sau v-aţi oprit concret asupra studierii comparative a celor
două programe?
37