Sistemul Nervos –

anatomie si fiziologie

Carmen Crivii
Disciplina de Anatomie – Embriologie
Departamentul de Stiinte Morfologice
Sistemul nervos
Organizarea SN
Organizarea SN – anatomic: SNC - SNP
• Sistemul Nervos Central (SNC)
măduva spinării - organizare segmentară - metamerică
- conectată cu recept. şi efect. prin nervii sp.

encefal - subdivizat în: - tr. cerebral – conectat cu R și E prin

NN Cr:
bulb
punte
mezencefal
- diencefal:
talamus
hipotalamus
- emisfere cerebrale:
ggl bazali
cortex cerebral
Organizarea SN – anatomic: SNC - SNP
• Sistemul Nervos Periferic (SNP)
= interfaţa dintre mediul înconjurător şi sistemul nervos central
componenta senzitivă ( conectata cu receptorii)
- neuronii primari – aferenţi - localizaţi - ggl. răd. post. NN Sp

- ggl. nn. cranieni

− rol - preiau informatia din mediu

componenta motorie
- neuronii motori somatici localizaţi în nucleii somatomotori din
- coarnele anterioare ale măduvei spinării
- trunchiul cerebral
- neuronii vegetativi localizaţi în nucleii vegetativi din
- coarnele laterale ale măduvei spinării
- trunchiul cerebral
− rol - generează activitate la nivelul musc. netede și mioc.
glandelor exocrine
 SISTEMUL NERVOS
CENTRAL (creier şi
măduva spinării)

procesarea
informaţiilor

COMPARTIMENTUL COMPARTIMENTUL
SENZITIV - MOTOR
SENZORIAL

SISTEMUL
NERVOS include
PERIFERIC

SISTEMUL SISTEMUL
NERVOS NERVOS
SOMATIC VEGETATIV
(simpatic şi
parasimpatic)

EFECTORII
Receptori senzitiv-senzoriali
(in tegument, ochi, nas, etc.) MUŞCHII MUŞCHIUL CARDIAC
STRIAŢI MUŞCHII NETEZI
GLANDELE
Țesutul nervos:
-neuroni
- celule gliale
• NEURONII
– celulele înalt diferenţiate, excitabile
– nu au capacitate de diviziune – lipsesc CENTROZOMII!!!
NU SE REFERA LA MULTIPLICARE!!!
– rol în: - recepţionarea
- generarea impulsului nervos
- transmiterea

• CELULELE GLIALE
– rol: - trofic
- de susţinere pentru neuroni
- de protecţie
 Nevroglia
= componenta non-neuronală a sistemului nervos central şi
periferic

• Caracteristici
– NU generează, NU conduce - impulsul nervos
– NU formează sinapse
– ARE capacitate de diviziune TUMORI
– sunt de 10 ori mai numeroase decât neuronii
– interdependenţă strânsă între neuroni şi celulele gliale

• Clasificare - astroglia
- macroglia - oligodendroglia mielina
- celulele ependimare
– centrală - celulele satelite

- microglia
– periferică - celula Schwann mielina
 Neuronul
= unitatea morfofunctionala a tesutului nervos
• Transmite impulsul nervos
=> NERVI = asociere de fibre nervoase inconjurate de tesut conjunctiv
=> FASCICULE = grup de neuroni cu ORIGINE/DESTINATIE/ROL
COMUNE
 Neuron INTERCALAR
- NU paraseste SNC!!!

CLASIFICAREA
FUNCȚIONALĂ
A NEURONILOR
Neuron
MOTOR

Neuron
SENZITIV
NEURONUL:
Corp = pericarion
• neurilemă
• neuroplasmă: organite
comune + specifice
(corpusc. Nissl + neurofibrile)
• nucleul: 1-2 nucleoli
♦ celule veget –> 2 X n nuclei
excentrici
Prelungiri: dendrite x n
axon x 1
ORGANITE NEURONALE
BUTONI
TERMINALI:
NEUROPLASMA  mitoc.
CORP:  neurofibrile
 mitoc.  vezicule cu
 ribozomi mediatori
 reticul endoplasm.

NU EXSITA
CENTROZOM!!!

 CORPI NISSL
(echivalent retic.
endoplasm. rugos) ->
sinteza proteica
(citoplasma corp si AXOPLASMA:
baza dendritelor)  mitoc.
 NEUROFIBRILE ->  neurofibrile
rol in transmiterea  reticul
impulsului nervos endoplasm.
(tot neuronul)
TECILE NEURONALE

Mielina – în SNC – SNP

= izolator electric – creste viteza de
transmitere a impulsului nervos de 10
ori (100m/s)
NU în – fbr. < 2μ
- fbr. veget. POSTggl
Schwann – în SNP – produce
mielina
Henle – în SNP – izoleaza teaca
Schwann – rol in permeabilitate si
rezistenta
 Neuronul – Potențialul de Membrană
– reprezintă diferenţa de potenţial dintre suprafaţa internă (electric
negativă) şi suprafaţa externă (electric pozitivă) a membranei neuronale în
condiţii de repaus funcţional
– valoarea de repaus (PR): - 80 mV (60 mV → - 90 mV)
<=> cauza → repart. neunif. ioni de o parte şi alta a membr. (pompa Na/K)
→ molec. nedifuz. intracelular – încărcate (-)
→ permeabilitate selectivă a membr.

Pompa ionică
+ + + + + + Na+ +
extracelular + +
+ înregistrarea
membrana potenţialului
de repaus
celulară –
– + – –
K +
– – +
intracelular – – – –
– –
 Potențialul
de acțiune –
deschiderea
canalelor
ionice
Transmiterea PA
= unidirectional = NU se intoarce de unde a
fost initiat, canalele de Na+ fiind deja activate!!!

DECI – PA se propaga centrifug pana la

depolarizarea intregii membrane!!!
 Transmiterea
unidirecțională a
impulsului
nervos
CAND neuronul
face parte
dintr-o cale!!!
 Transmiterea sinaptică
• Definiție:
– Conexiune FUNCȚIONALĂ între neuron
şi altă celulă (neuron, muşchi, glande)

• Clasificarea sinapselor:
electrice
− conducerea directă a curentului de
la o celulă la alta prin JONCŢIUNI
SPECIALIZATE = „GAP JUNCTIONS”
 molec. mici şi ionii trec de la o
celulă la alta în ambele direcţii
− se găsesc în MIOCARD,
− MȘ NETED,
− UNELE ZONE DIN
− CREIER
 Transmiterea sinaptică
• Clasificarea sinapselor:
chimice
− structura - componenta presinaptică
- fanta sinaptică
- componenta postsinaptică

Oboseala sinaptica = epuizarea mediatorului

Cafeina – faciliteaza transmiterea sinaptica Anestezicele - inhiba transmiterea sinaptica
 Transmiterea sinaptică
Tipuri de răspuns sinaptic
Potenţialul postsinaptic excitator:
►►►sinapsa neuro-neuronală

Potenţialul terminal de placă:

►►► sinapsa neuro-musculară
(efectoare)
• Potenţialul postsinaptic excitator
• Potențialul terminal de placă

= ROL DE STIMUL !!!

 NU SE PROPAGĂ!!!
 Sumația – in caz de stimulare cu valoare sub-prag
− S. temporală

presinaptic postsinaptic
dendrite corpul/axon

Potenţialul prag

-65

s s s s s s s

− S. spaţială

“a” dendrite corpul/axon

Potenţialul prag

“b” -65

presinaptic postsinaptic a b ba a bb
 Reflexul
= răspunsul cel mai scurt la acțiunea unui stimul
=> – Receptorul = structura specializata care transforma energia
stimulului in impuls nervos
– Calea aferenta = neuron senzitiv (ggl. Radac. Post. N. Sp. X pe
traseu N. Cr.)
– Ctr. reflex = toate structurile SNC care participa la inchiderea
reflexului (asigura conexiunea cale aferenta – cale eferenta; POATE FI
SINAPSA SAU NEURONUL INTERCALAR SAU MAI MULTE STRUCTURI
ALE SNC!!!)
– Calea eferenta = neuroni motori
– Efectorul = pt. SN SOMATIC = fibra musculara striata (ATENTIE!
– Muschiul striat are si vase inervate simpatic!!!)
= pt. SN VEGETATIV = Muschiul neted, Miocardul,
Glandele
 Reflexe SOMATICE
Reflexul miotatic vs. reflexul nociceptiv
 După numărul de sinapse de pe traseul arcului reflex:
– Reflexe Monosinaptice- reflexul miotatic => EXTENSIE
– Reflexe Polisinaptice – segmentare și intersegmentare – reflexul
nociceptiv => FLEXIE

Reflexul nociceptiv - CU neuron intercalar

Reflexul miotatic => IRADIAZA conform legilor lui Pfluger
FARA neuron intercalar (= cuprinde mai multe segmente medulare prin
=> NU iradiaza FASCIC. FUNDAMENTAL de ASOCIATIE =
axoni ai neuronilor intercalari)
Reflexe vegetative - întotdeauna
polisinaptice!!!
Reflexe cardiace
Mediatori chimici
 Simp - Parasimp
Acțiune:
• antagonică
• complementară – regl. secr. salivare
• cooperantă – regl. activit. ap. reproducător
regl. micțiunii

Structuri inervate DOAR simpatic:

 Medulosuprarenala
 Muschii erectori ai firelor de par
 Glandele sudoripare
 MAJORITATEA vaselor (NU TOATE!!!)

 SISTEMUL SIMPATOADRENAL – rol si in termoreglare

(sub controlul hipotalamusului)
Măduva spinării

- în canalul vertebral
- învelită de meninge:
- duramater
- arahnoida
- piamater
- comunică cu receptorii
și efectorii prin
31perechi de
nervi spinali micşti
Structura Nervului Spinal
Nervul spinal
 Căi ascendente
- reguli generale -
• Cale ascendentă = succesiune de fascicule care conectează
RECEPTORUL cu NEOCORTEXUL
↓↓↓
oiginea = RECEPTORUL
(ATENȚIE LA ORIGINEA FASCICULELOR!!!)
I neuron = ggl. Spinal X ggl. Traiect N. Cr
al-II-lea neuron = corn post md sp X nucleu senz Tr Cer
X gracil/cuneat
AXONII SE ÎNCRUCIȘEAZĂ
al-III-lea neuron = talamus opus
proiecția corticală = ARIA SENZITIV – SENZORIALĂ
PRIMARĂ
 Calea sensibiltății termice – dureroase (1)
Calea sensibilității tactile protopatice (2)
• Receptori: Terminații nervoase libere (1) – Corp.Meissner + Disc.
Merkel (2) (cu câmp receptor mare)
• Protoneuronul – ggl. Spinal
• Deutoneuronul – corn posterior md. sp.
=> Fasciculele sp-tal LAT(1) – ANT (2)
• Tritoneuronul – talamus opus
=> Fascicul talamo-cortical
• Proiecția corticală – aria somestezică I
girus postcentral
lob parietal
 Calea sensibiltății kinestezice (1)
Calea sensibilității tactile epicritice (2)
• Receptori: Proprioceptori (excepție FUSURILE NEUROMUSC.) (1)
– Corp.Meissner + Disc. Merkel (2) (cu câmp receptor mic)
• Protoneuronul – ggl. Spinal
=> Faciculele gracil (1/2 infer.) – cuneat (1/2 super.)
(Fasciculele spino-bulbare)
• Deutoneuronul – gracil/cuneat din bulb
=> Fasciculul bulbo-talamic
= LEMNISCUL MEDIAL
• Tritoneuronul – talamus opus
=> Fascicul talamo-cortical
• Proiecția corticală – aria somestezică I
girus postcentral
lob parietal
 Calea sensibiltății proprioceptive
de control al mișcării = simțul tonusului muscular

fasciculele spino-cerebeloase
Post Direct Flechsig(1) - Ant Încruc Gowers(2)

• Receptori: FUSURILE NEUROMUSC.

• Protoneuronul – ggl. Spinal
• Deutoneuronul – corn medular post.
=> Fascic. Sp-Cereb. PDF (1/2 infer.)
Fascic. Sp-Cereb. AÎG (1/2 super.)
• Proiecția PALEO-cerebeloasă (lob anterior)
 Calea sensibiltății interoceptive
(ATENȚIE! – NU E CORECT ÎN CARTE!!!)

• Receptori: corpusc. Lamelați

Term Nerv Libere
de la nivelul viscerelor/vaselor
• Protoneuronul – ggl. Spinal
• Deutoneuronul – corn medular post.
↓ ↓
Fascic. Sp-Tal. Lat Subst. Reticulată
pentru durere ↓
↓ Din aproape în aproape
Talamus opus = cale multineuronală/
↓ polisinaptică (SRAA)
Proiecție cortic. IMPRECISĂ ↓
Girus postcentral Proiecție corticală DIFUZĂ
Calea sensib dureroase Calea reticulară
 Căi descendente
Calea piramidală – controlul motilității voluntare
• Neuronul central – lob frontal, girus
precentral, aria motorie
primară/secundară, etc
• Neuronul motor periferic – de
execuție:
 Fasciculul Cortico-Nuclear ->
Nuclei Somatomotori ai Tr. Cer
(nuclei de origine ai NN. Cran.)
 Fasciculul Cortico-Spinal -> Corn
anterior al md. sp.:
75% fibre – Piramidal încrucișat (lat)
25% fibre – Piramidal direct (ant)
 Căi descendente
Calea extrapiramidală
controlul motilității involuntare
Scoarța cerebrală

↓↑

Corpii striați
= structurile de control extrapiramidal
↓ ↓ ↓
Nucleul Subst. Subst. Oliva Nucleii Tectumul
roșu neagră reticulată bulbară Vestib. CQS+I
↓ ↓ ↓ ↓ ↓ ↓

Nucleii somatomotori α și γ din coarnele anterioare ale măduvei

 Secțiune transversală
prin măduva spinării

Fascicul propriu = fascicul fundamental

 TRUNCHIUL CEREBRAL
1 pereche pedunculi CEREBRALI (ant)
3 perechi pedunculi CEREBELOȘI (post)
mezencefal
punte
bulb
Trunchiul Cerebral
Nucleii echivalenți
Nervii Cranieni
 NN. cranieni ORIG. REALĂ ORIG. APARENTĂ TERIT. INERVAȚIE

III OCULOMOTOR SM – NCL. OCULOMOT. (M) SPAȚIUL DINTRE MȘ. EXTRINS. GO

PSY – NCL. ACCESOR AL III (M) PEDUNC. CEREBR. → MȘ CIRC IRIS – MȘ.
CILIARI

IV TROHLEAR SM – NCL. TROHLEARULUI (M) POST /INF. CQI !!! MȘ. OBLIC SUPER.
V TRIGEMEN SM – NCL. MASTICATOR (P) FAȚA ANTERIOARĂ MȘ. MASTICATORI
GGL. TRIGEMINAL  NCL. TRIG. (TC) PUNTE PIELEA FEȚEI

VI ABDUCENS SM – NCL. ABDUCENSULUI (P) ȘANȚ BULBO-PONT MȘ. DREPT EXTERN

VII FACIAL SM – NCL. FACIALULUI (P)   MȘ. MIMICII

PSY 1 – NCL. LACRIMAL (P) ȘANȚ BULBO-PONT → GLD LACRIMALĂ
PSY 2 – NCL. SALIV. SUP. (P) → GLD SUBMAND/LING
GGL. GENICULAT  NCL. SOLITAR (B) GUST – 2/3 ANT LIMBĂ
VIII ACUSTICOVEST. GGL. CORTI  2 NCL. ACUST (P) ȘANȚ BULBO-PONT ORGAN CORTI
GGL. SCARPA  4 NCL. VESTIB. (B) MACULELE/CRESTELE

IX GLOSOFARING. SM – NCL. AMBIGUU (B) ȘANȚ RETRO- MȘ. FARINGIENI

PSY – NCL. SALIV. INF. (B) OLIVAR → GLD PAROTIDĂ
GGL. TRAIECT  NCL. SOLITAR (B) GUST – 1/3 POST LIMBĂ

X VAG SM – NCL. AMBIGUU (B) ȘANȚ RETRO- MȘ. FARINGIENI/LARING.

PSY – NCL. DORSAL (B) OLIVAR VISC. TORACE/DIG ABD/R
GGL. TRAIECT  NCL. SOLITAR (B) GUST – BAZA RĂD LIMBĂ

XI ACCESOR SM – NCL. AMBIGUU (B) ȘANȚ RETRO-OLIV MȘ. LARINGELUI

SM – CORN ANT MD SP CERV ȘANȚ COLAT ANT MȘ. SCM/TRAPEZ

XII HIPOGLOS SM – NCL. HIPOGLOSULUI (B) ȘANȚ PRE-OLIVAR MȘ. LIMBII

 Cerebelul
 Localizare – fosa craniană post.
 Acoperit de cortul cerebelului – îl separă de lobul
occipital al emisferelor cerebrale
 3 perechi de pedunculi cerebeloși
 Configurație : VERMIS + EMISFERE CEREBEL.
 Șanțuri orizontale  LOBI/LOBULI/FOLII (LAMELE)
 Structura:
 subst. Cenușie – SCOARȚA CEREBELOASĂ
NUCLEII CEREBELOȘI
 subst. Albă – fibre aferente/eferente
 Cerebelul
Lob Floculo-nodular (ARHI) → conectat cu ncl vestibulari
ROL în controlul ECHILIBRULUI

Lob Anterior (PALEO) → conectat cu md spinării

ROL în controlul TONUSULUI MS

Lob Posterior (NEO) → conectat cu scoarța cerebrală

ROL în controlul MIȘCĂRILOR AUTOMATE/FINE

Astazie (tulb. ortost.) - Atonie (↓ tonus musc.) - Astenie (↓ forța volunt.)

 Diencefalul

• Talamusul – stație sinaptică pentru toate căile ascendente -

EXCEPȚIE căile olfactivă/vizuală/acustică
• Metatalamusul – Corp Geniculat Medial (stație calea acustică)
-- Corp Geniculat Lateral (stație calea vizuală)
• Hipotalamusul – centru superior de integrare/reglare/
coordonare a principalelor funcții ale organismului:
metabolism intermediar, secreție endocrină, termoreglare,
alimentație (ctr. foamei, sațietății, setei), acte
comportamentale, ritm somn-veghe, etc
• Epitalamusul – conține epifiza
Emisferele cerebrale
Fisura Centrală Rolando
Girusurile Pre- și Post-centrale
Fisura laterală Sylvius
Lobii Frontal/Parietal/Occipital
 Emisferele cerebrale
Fisura Centrală Rolando
Fisura parieto-occipitală
(Șanțul calcarin – proiecția căii vizuale)
Corpul Calos – structură comisurală
Șanțul Corpului Calos

Șanțul CC

Șanțul
calcarin
 Emisferele cerebrale

FAȚA BAZALĂ:
 FRONTAL
 șanțul (bulbului) olfactiv
 șanțurile orbitare în H ce separă
girusurile (girii) orbitale
 TEMPORO-OCCIPITAL
 șanțurile
hipocampului/colateral/occipito-
temporal
 girusurile hipocampului
(parahipocampic)/occipito-
temporal medial și lateral
 Nucleii bazali
= ctr. de control al
Sistemului Extrapiramidal
Sistemul ventricular
Circuitul
LCR

LCR → cavitățile ventriculare

→ canalul ependimar
→ spațiul subarahnoidian
 Substanța albă emisferică:
fibre de proiecție (fbr ascendente/descendente)
fibre asociative – intraemisferice
fibre comisurale - interemisferice
PALEOCORTEXUL - inclus în Sistemul limbic ce are ca structuri importante
CALEA OLFACTIVĂ – HIPOCAMPUL
 Conectat cu:
 calea olfactivă
 talamus
 hipotalamus
 epitalamus
 mai putin cu neocortexul!!!
 Paleocortexul
2 straturi celulare
sediul proceselor afectiv-emoționale și al actelor
de comportament instinctiv
 Neocortexul
6 straturi celulare
sediul proceselor
nervoase superioare
Procese afectiv – emoționale Procese psihice superioare
Acte comportamentale instinctive Memorie ? – învățare – gândire - creație

Reflexele Reflexele
necondiționate = înnăscute vs condiționate = dobândite
Reflexul condiționat – Pavlov
dominanță – câine flămând!!!
asociere stimul absolut (hrana)/stimul indiferent
precesiune
repetare/întărire periodică
 Procesele corticale = PROCESE ACTIVE ce pot
iradia/concentra la nivel cortical
EXCITAȚIA – INHIBIȚIA
INIȚIEREA sau AMPLIFICAREA unei activități pre-existente

DIMINUAREA sau ANULAREA unei activități:

 Internă = din interiorul focarului care a inițiat activitatea  condiționată
de stingere/întârziere/diferențiere

 Externă = din alt focar decât cel ce inițiază activitatea  necondiționată:

supraliminară – de protecție/prin inducție negativă

Ex: decizia de a face ceva:

 inhibată de terminarea acțiunii = inhibiție internă (de la centrul activ – cel
ce a declanșat activitatea) – a scrie, a juca tenis, a mânca, etc
 inhibată de apariția unui stimul extern = din afara focarului activ – sunet
mobil, sonerie casă, gândul de a face altceva de urgență, etc
Simpatic vs Parasimpatic
Reflexe vegetative
 Sistemul Nervos Enteric
“the second brain” = “gut brain”
Efecte hormonale specifice asupra SN
• Corticosteroizii  asigură integritatea SN
 scăderea lor  modificări EEG
 alterarea pesonalității
 modificări senzoriale

• HH Tiroidieni  stimulează diferențierea

neuronală
 dezvoltarea normală sinapse
 mielinizarea
 scăderea lor  influențează dezvoltarea SN 
nanism tiroidian cu cretinism
 Mișcarea
Sistemul osos
 Osificare encondrală → oasele
lungi/late/scurte

Model
cartilaj
hialin
Osificare desmală →oasele bolții craniene
+ parțial claviculele/madibula
+ dezvoltarea în grosime oase lungi
 Hormonii ce influențează
dezvoltarea oaselor
• STH (somatomedine)
+ insulina stimulează
+ HH TIR CONDROGENEZA
+ HH GONADICI la nivel cart metafiz.
(stimul. OSTEOBLASTELOR)
↓↓↓
creșterea în lungime
a oaselor
• STH – după pubertate  îngroșarea oaselor
Vomerul X 1
Palatin X 2
Cornet Inferior X 2
 Rolul funcțional al sist. osos

• Pârghii
• Protecție
• Antitoxic – fixează Hg, Pb, F și eliberează treptat
• Organe hematoformatoare
- copii – toate oasele  mdv roșie hematoform.
- adult – măduvă galbenă în can. central al oaselor lg.
+ mdv roșie în oasele late
- vârstnici – mdv cenușie nefuncțională
• metabolismul Ca, P, electroliților
 Pârghiile articulare
Ordinul II

Ordinul I Ordinul III

 Compoziția chimică
• 20 % - apă
• 80 % - reziduu uscat
= matrice organică solidă
↓↓↓↓
90 – 95 % fibre de colagen
5 – 10 % substanță fundamentală
= OSEINA (vezi capitol METABOLISM)

Săruri minerale: fosfat de Ca - hidroxiapatita

 Articulații
• Sinartroze – fără cavitate:
- sindesmoze - ț. fibros – sut. craniene
- sincondroze - ț. cartilage. – simfize
- sinostoze - ț. osos

• Diartroze – amfiartroze – semimobile

-- artrodii (sinoviale) - mobile
Use it!!!