Specializare și an de studiu: AMG 1

Profesor: MUNTEANU ALINA

Unitate de competență:EDUCATIE PENTRU SĂNĂTATE

Titlul lecției: Factorii care pot altera stilul de viata sanatos

Data ultimei actualizări:23.09.2018

Școala Sanitară Postliceală ”Sanity” Bacău

Bacău, Str. Bicaz, nr. 7, str. Mihai Eminescu, nr. 33
www.scoalasanitarapostliceala.ro
Factorii care pot altera stilul de viata
sanatos
 Sănătatea unei persoane este influenţată, alături
de aspectele biologice si de factori cum ar fi:
• statutul socio-economic al persoanei -
persoanele sărace dezvoltă în special anumite
tipuri de boli, iar persoanele bogate alte tipuri de
boli.
- de exemplu, cancerul de esofag, cel de stomac
şi de pancreas sunt mai frecvente la persoanele
sărace, ele fiind denumite şi cancerele sărăciei,
în timp ce cancerul de piele şi cel de colon sunt
mai frecvente la persoanele bogate, fiind
denumite cancere ale bogăţiei.
- cultura şi rasa cărora le aparţine persoana -
există diferenţe semnificative între culturi diferite
privind incidenţa unor boli.
- De exemplu, rata mortalităţii datorată bolilor
cardiovasculare este în Franţa de aproximativ 80
de decese din 100.000 pe an la bărbaţi şi 20 de
decese din 100.000 pe an la femei, în timp ce în
Rusia rata mortalităţii este de 500 de decese din
100.000 pe an la bărbaţi şi 80 de decese din
100.000 pe an la femei (Weidner, 2000).
Mortalitatea datorată bolilor cardiovasculare în
Rusia este de 4 ori mai mare decât în Statele
Unite ale Americii.
• nivelul de educaţie al persoanei - există
diferenţe în incidenţa unor boli în funcţie de
nivelul educaţional.
• genul persoanei - există diferenţe
semnificative între fete/femei şi băieţi/bărbaţi în
incidenţa unor boli.
 Sănătatea ca si concept pozitiv
- copiii învaţă comportamentele
sănătoase (de exemplu, înotul)
şi comportamentele de risc,
nesănătoase (de exemplu,
fumatul) de la membri ai
familiei, prieteni, persoane
semnificative din jurul lor şi din
mass-media (reclame TV,
articole din reviste, panouri
publicitare, emisiuni radio).
 - atitudinea faţă de alcool se formează încă de la
vârsta de 6-7 ani.
- de la vârsta de 6 ani copiii înţeleg normele
sociale legate de consumul de alcool şi fumat (a
consuma alcool sau a fuma
sunt"comportamente de adult").
- o bună prevenire a comportamentelor de risc
trebuie să înceapă de timpuriu.
• Multe programe educaţionale de prevenire a
comportamentelor de risc au rezultate scăzute
pentru că pornesc de la convingerea că
informarea copiilor despre comportamente
nesănătoase sau de risc îi determină pe aceştia
să le respingă. Unele comportamente de risc
cum ar fi:
• fumatul sau consumul de alcool sunt prezentate
de companiile producătoare ca fiind "numai
pentru adulţi", lucru care determină creşterea
atractivităţii lor pentru copii şi adolescenţi.
 Copiii şi adolescenţii sunt interesaţi în
special de consecinţele unui comportament de
risc asupra aspectului fizic (de exemplu, fumatul
produce un miros urât al gurii şi mâinilor şi
îngălbenirea pielii) şi de relaţiile sociale care
interferează cu fumatul, şi sunt mai puţin
preocupaţi de faptul că pot dezvolta peste câţiva
ani cancer pulmonar.
Ex. O campanie de prevenire a consumului de
alcool care a avut un mare succes în Statele
Unite în rândul adolescentelor a fost una în care
o actriţă cunoscută şi admirată de adolescente a
participat în campanie şi a promovat mesajul
"Alcoolul îngraşă!".
Comportamentele sănătoase sunt învăţate de
către copii în cadrul procesului de socializare
prin observarea şi imitarea adulţilor.
Alimentaţia este unul dintre comportamentele
care se învaţă în cadrul familiei.
Obiceiurile alimentare sunt de cele mai multe ori
asemănătoare în cadrul aceleiaşi familii.
Obişnuim să consumăm tipurile de alimente şi să
preferăm tipurile de preparare a alimentelor
(prăjire, fierbere) care sunt frecvent utilizate în
familie.
COMPORTAMENTE SANATOASE
exerciţiu fizic (practicat de minim
3 ori pe
săptămână);
- alimentaţie sănătoasă;
- echilibru somn-veghe;
- comportament sexual protejat;
- comportamente preventive
(vizite medicale
regulate, utilizarea centurii de
siguranţă, utilizarea cremelor de
protecţie solară, utilizarea
echipamentelor de protecţie).
COMPORTAMENTE DE RISC
- sedentarism;
- alimentaţie e nesănătoasă;
- fumat, consum de alcool,
droguri;
- comportament sexual neprotejat;
- neutilizarea centurii de
siguranţă, a echipamentelor de
protecţie, a cremelor de protecţie
solară;
- nerespectarea unui program de
controale medicale periodice.