SINDROMUL DE ISCHEMIE

MIOCARDICA
Definitie:
-Dezechilibrul dintre necesarul si aportul de
oxigen -> metabolism anaerob in celula
miocardica -> disfunctie metabolica, electrica
si mecanica
Etiologie:
a. 90% ateroscleroza coronariana
b. nonaterosclerotica:
1. Anomalii congenitale
2. Spasm
3. Inflamatiie (vasculite)
4. Embolii
5. Tromboza primara
6. Disectie
7. Traumatisme toracice
8. Dezechilibru aport/necesar oxigen miocardic : SA,
IA,CMH,tireotoxicoza, methemoglobinemia
9. Proliferarea intensa endoteliala
10. Boala de vase mici
11. Coronare normale (sdr. X coronarian, sdr. Y coronarian)
Factori de risc
cardiovasculari :

-varsta
-sex
-ereditatea
-obezitatea
-sedentarismul
-fumatul
-alcoolul
-HTA
-dislipidemia
-DZ
-factorii psihosociali
Factori de risc cardiovasculari noi :
- Homocisteina
- Lipoproteina(a)
- Factori proinflamatori
- Factori protrombotici:
- Hiperfibrinogenemia
- Factor V Leiden
- Deficit proteina C, S, AT III
- Mutatia protrombinei
- Sdr antifosfolipidic: anticoagulant lupic, Ac
anticardiolipinici, Ac antiB2 glicoproteina
- Hiperagragabilitate plachetara
Patogeneza aterosclerozei
 Fiziopatologie:
-metabolism anaerob -> acidoza intracelulara ->scade
ATP, creste lactatul intracelular, alterare homeostazie
calciuinhibare inotropism
-dereglarea contractilitatii:
-functia diastolica –scade complianta
-functia sistolica –direct proportionala cu reducerea
fluxului coronarian
-deregleri electrice:
-modificarea fazei de repolarizare (ST-T)
-tulburari de ritm si conducere
-durerea: plexul cardiac->ggl toracici superiori simpatici->
interconexiuni la nivel medular cu neuronii senzitivi,
motori si vegetativi
 ANGINA PECTORALA STABILA
Definitie:
-sindrom clinic
-durere retrosternala si /sau precordiala
-iradiere la nivelul mandibulei, umeri, brate, rar in epigastru
si toracele posterior
-apare brusc la efort, stres, postprandial, frig
-ameliorata de repaus sau nitroglicerina( 1-3 min)
-durata < 20 min
-caracter de apasare, constrictie,pe o suprafata mare
-fenomene de insotire: diaforeza, anxietate, aritmii,
palpitatii, dispnee, greata, varsaturi, sughit, poliurie
Echivalente ale durerii: dispnee, tulburari de ritm sau
conducere la efort
Examen clinic:
-semne ale FRCV:
-xantelasme, xantoame
-HTA
-alte localizari aterosclerotice: carotide, periferice
-comorbiditati:
-valvulopatii
-anemie
-tireotixicoza
-examenul cardiac:
-tahicardie
-galop protodiastolic
-insuficienta mitrala
Clasificarea AP (SCC):
Clasa I – AP la effort intens, rapid, prelungit
Clasa II –AP la urcat rapid scarile si la mers rapid
cu usoara limitare a activitatilor obisnuite
Clasa III – AP la mers si la urcatul scarilor in ritm
obisnuit cu marcata limitare a activitatilor
obisnuite
Clasa IV – AP in repaus, manifestata la orice fel
de activitate fizica
Investigatii:
1.Probe biologice
2.ECG de repaus
3.Test ECG de efort
4.Radiografia toracica
5.Ecocardiografia transtoracica
6.Ecocardiografia de stres (efort fizic,
dobutamina)
7.IRM de stres
8. Angio-CT – scor de calciu
9.Tomografia cu emisie de pozitroni (PET)
Diagnostic diferential:
1.Cauze cardiovasculare:
-tulburari de ritm
-pericardita acuta
-sdr Dresler
-miocardita
-CMH, CMD
-valvulopatii
-HTP
-disectia de aorta
-TEP
-sdr X coronarian
2.Boli digestive:
-esofagiene
-gastro-duodenale
-colica biliara
-pancreatita acuta
3.Boli respiratorii:
-afectiuni pleurale
-afectiuni mediastinale
-tumori intratoracice
4.Boli ale peretelui toracic
-sdr Tietze
-herpes zoster
-nevralgia
5.Conditii psihogene
SINDROAME CORONARIENE ACUTE
A. ANGINA INSTABILA
B. INFARCTUL FARA SUPRADENIVELARE DE ST
(NSTEMI)
C. INFARCTUL MIOCARDIC CU
SUPRADENIVELARE DE ST (STEMI)
Forme clinice:
1.Angina de novo
2.Angina agravata
3.Angina de repaus
4.Angina precoce post infarct miocardic
5.Angina Prinzmetal (vasospastica)
Clasificarea Braunwald a AI:
Severitate:
I – angina de efort cu debut <2 luni, mai frecventa , la effort
mai mic, fara angina de repaus in ultimele 2 luni
II – angina de repaus, subacuta : in ultimele 2 luni dar nu in
ultimele 48 ore
III – angina de repaus, acuta: in ultimele 48 ore
Circumstante clinice:
A –angina instabila secundara : cauzata de patologii
non-cardiace
B – angina instabila primara
C – angina instabila postinfarct in primele 2 saptamani
Clinic:
-durere cu caracter anginos dar mai severa, >
20 min, necesita mai multe doze de NTG
-semne de insuficienta cardiaca
-semne de boala arteriala periferica

Biomarkeri cardiaci NSTEMI

ECG:
-”normal”
-subdenivelare ST
-supradenivelare tranzitorie ST
-inversare unda T
-blocuri de ramura tranzitorii
 INFARCTUL MIOCARDIC CU
SUPRADENIVELARE DE ST
Definitie:
- necroza miocardica datorata ischemiei
prelungite, aparuta in contextul unui dezechilibru
intre aportul si consumul de oxigen

Patogeneza
-ocluzie completa a unei artere coronare cu durata
de peste 15-30 min ( in absenta fluxului
anterograd si a circulatiei colaterale)
Tablou clinic:
- Durere anginoasa cu durata >30 min, fara raspuns la
NTG
- IMA antero-lateral (tonus simpatic )
- tahicardie
- tahipnee
- anxietate
- paloare
- transpiratii reci
-IMA inferior (tonus parasimpatic )
-bradicardie
-hipotensiune
-fenomene digestive
Clasificarea Killip:

Clasa Killip Raluri de staza Zgomot 3 Semne de soc

I - - -
II <50% +/- -
III >50% + -
IV >50% +; +/- +++
Biomarker Timp pana la Timp pana la Timp pana la
aparitia in sange valoarea maxima revenirea la
(fara reperfuzie) normal
CK-MB 3-12 h 24 h 48-72 h
TnI 3-12 h 24 h 5-10 zile
TnT 3-12 h 12-48 h 5-14 zile
Mioglobina 1-4 h 6-7 h 24 h
 Complicatiile IMA
1. Socul cardiogen
-TA<90 mmHg
-semne de hipoperfuzie: confuzie/coma,
tegumente reci, oligurie
2. Insuficienta VD
3. Complicatii mecanice
-ruptura de perete liber ventricular
-ruptura de SIV
-ruptura de muschi papilar
-anevrismul
4.Aritmii
-ventriculare: ESV, TVS, TVNS, FiV
-supraventriculare: FiA
5.Tulburari de conducere
6. Pericardita
-precoce
-tardiva (sdr Dressler)- la >2 saptamani
7.Embolii
8.Reinfarctizarea