Structura populaţiei

pe diferite criterii
demografice

Probleme şi îngrijorări
demografice demografice
Demografia studiază..
 Populaţia umană
 Urmăreşte problematica referitoare la
 Mărimea populaţiei
 Structura sa după anumite caracteristici
 Alte fenomene specifice
 Analiza poate fi desfăşurată:
 Transversal, static (starea populaţiei la un
moment dat)
 Longitudinal, dinamic (schimbarea, evoluţia
populaţiei).
Analiza structurii populaţiei
 Populaţia - bine definită şi circumscrisă
 Momente de analiză:
 începutul anului (1 ianuarie ora zero), sfârşitul
anului (31 decembrie ora 24) sau mijlocul anului
(1 iulie).
 alt moment de analiză: datele calendaristice de
recensământ
Structura pe vârste
 Raportul de dependenţă
 populaţia mijlocie, considerată a fi în vârstă de muncă, cea
care formează segmentul activ, aducător de venit,
raportată la populaţia întreţinută sau dependentă de prima
Rd = P0-14 + P 60+ / P15-59
Rd = P0-19 + P 65+ / P20-64
Rd = P0-14 + P 65+ / P15-64
 Vârsta medie sau mediană a unei populaţii la un
moment dat
 Indicele de îmbătrânire a populaţiei: raport între
efectivul populaţiei vârstnice şi cel al tinerilor: P60+ /
P0-14 sau P65+ / P0-14
Ponderea
populaţiei
de 0-14 ani
în 2009
Ponderea
populaţiei de
65 de ani şi
peste în 2009
Rata de
dependenţă
demografică
în 2009
Îmbătrânirea demografică
 creşterea ponderii populaţiei vârstnice în populaţia totală
 creşterea procentului persoanelor de 60 de ani şi peste (sau de
65 de ani şi peste) în cadrul efectivului total
 2 tendinţe simultane:
 Creşterea speranţei de viaţă, prelungirea vieţii indivizilor,
creşterea numărului mediu de ani trăiţi după împlinirea vârstei de
60 (sau 65) de ani
 Reducerea fertilităţii, dimensiunea tot mai scăzută a cohortelor
tinere
 “Tranziţia demografică” (Notestein) – trecerea de la regimuri
ridicate la regimuri scăzute de fertilitate şi mortalitate
 Şi migraţia poate juca un rol important – cazul ruralului îmbătrânit
de la noi pe fondul migraţiei tinerilor la oraş
 Procesul este general, afectând puternic toate societăţile
occidentale, iniţiat în restul ţărilor lumii.
Îmbătrânirea demografică
Structura pe grupe mari de vârstă a populaţiei României
1930 1960 1970 1980 1990 1992 2000 2002

0-14 ani 33,5 28,1 25,9 26,7 23,5 22,7 18,3 17,6

15-59 ani 59,1 61,1 60,8 60,0 60,8 60,9 62,8 63,0

60+ ani 7,4 10,8 13,3 13,3 15,7 16,4 18,9 19,3

 Grupa de populaţie vârstnică creşte după război,

dublare a ponderii ei la începutul anilor 70
 Interzicerea avorturilor din 1966: a mărit fertilitatea şi
a contribuit la încetinirea ritmului îmbătrânirii
Speranţa de viaţă la naştere (2008)
Numărul mediu de ani pe care un nou născut este de aşteptat să îi trăiască în
condiţiile mortalităţii din anul respectiv (probabilitatea de deces pe vârste)
  males females
Liechtenstein 79,99 85,43
  males females
France 77,6 84,83
Malta 77,08 82,33
Switzerland 79,83 84,61
Ireland 77,53 82,3
Spain 78,01 84,32
United Kingdom 77,56 81,79
Italy 78,49 84,18
Denmark 76,52 80,99
Austria 77,75 83,28
Czech Republic 74,06 80,52
Finland 76,47 83,28
Poland 71,26 80,02
Iceland 79,98 83,25
Croatia 72,43 79,66
Norway 78,4 83,2
Sweden 79,02 83,09 Estonia 68,7 79,51

Cyprus 78,45 83,09 Slovakia 70,84 78,98

Luxembourg 78,11 83,06 Hungary 69,97 78,25

Germany 77,63 82,67 Latvia 66,97 77,77

Slovenia 75,53 82,59 Lithuania 66,29 77,63

Netherlands 78,43 82,47 Romania 69,71 77,22
Portugal 76,24 82,41 Bulgaria 69,78 77,03
Greece 77,69 82,35 Macedonia 72,41 76,52
 Rata
fertilităţii
 Numărul mediu
de copii pe
care i-ar naşte
o femeie în
perioada ei de
vârstă fertilă
dacă s-ar
păstra ratele de
fertilitate pe
vârste din anul
respectiv
 Nivelul de
înlocuire a
genereţiilor
este 2,1
 Sporul
natural
 Diferenţa
dintre numărul
de naşteri şi
numărul de
decese în anul
de referinţă
 E negativ
dacă decesele
sunt mai multe
decât
naşterile
Evoluţia sporului natural după
1990 în România
50000
40000 38461
30000
16445
20000 29199
Persoane

4974
10000 876
7070 -1306 -5808
0
-12077 -8109 -13285
-10000 -8241
-8436 -10125 -20903
-20000 -14205 -18804
-18059 -15491
-30000 -23760-20469 -25950
-22952
-26791 -33213
-40000 -30347
-36006 -36185
1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002

Fem inin Masculin

 Scăderea naturală a populaţiei a început din

anul 1992, cu valori diferite pe sexe
Structura pe sexe
 Proporţia sexelor
 Raportul de masculinitate/feminitate
 Proporţia sexelor la naştere
 Raportul de masculinitate la naştere: la 100 de fete se nasc
aproximativ 105 băieţi sau aproximativ 51% băieţi şi 49%
fete
 Dar! mortalitatea femeilor este mai redusă decât cea a
bărbaţilor Ponderea bărbaţilor scade treptat, există o vârstă
de egalizare, apoi devin dominante femeile
 Vârsta la care se produce echilibrul sexelor este variabilă.
 La noi egalizarea se face în jurul vârstei de 40 de ani,
ajungând ca printre persoanele de 85 de ani şi peste
femeile să deţină o pondere de circa 65%.
Structura pe sexe
Raport de masculinitate sub Raport de masculinitate
 În populaţiile tinere indicele 100 peste 100
de masculinitate e Argentina – 98 Bangladesh – 106
supraunitar,în populaţiile Belarus – 88 China – 106
îmbătrânite femeile
devenind majoritare în Brazilia – 98 Egipt – 102

totalul populaţiei Germania – 96 India – 107

 Structura pe sexe a Japonia – 96 Iran – 103
populaţiei totale
Rusia – 88 Kuwait – 151
-dependentă, de structura ei
pe vârste România – 95 Libia – 106

Ucraina – 86 Tunisia – 102

Statele Unite – 96 Taiwan – 105

Indicele de
feminitate
în 2009
Raportul de feminitate pe
grupe de vârstă
% 190
180
160
144
120
130
109
103
100
96 96 99
70
0-14 15-29 30-44 45-49 50-59 60-69 70-79 80+

 De la grupele de vârstă de peste 45 ani,

mare la 85 ani şi peste.
Structura pe sexe
 China şi India: numărul băieţilor născuţi la 100 de
fete întrece media „naturală” de 105, apropiindu-se
de (şi uneori chiar depăşind) valoarea de 120
(Pison, 2004).
 „dirijarea” sexului prin avort
 Urmaşii de sex masculin sunt mai puternic valorizaţi,
 Reducerea fertilităţii la 1-2 copii pe femeie, risc ca familia
să nu aibă un urmaş de sex masculin
 impact asupra căsătoriilor sau a formării cuplurilor
 Impact asupra reproducerii populaţiei
 la un raport de masculinitate de 120 băieţi la 100 de fete,
este nevoie de o rată de fertilitate de 2,25 copii pe femeie
pentru reproducerea generaţiei şi nu de mai puţin de 2,1
cât e nevoie în prezent
 Piramida vârstelor
 Structurarea
simultană a
populaţiei pe
sexe şi vârste -
formă grafică de
prezentare:
piramida
vârstelor.
Structura după starea civilă
 Ponderea populaţiei căsătorite, divorţate, văduve, ponderea celibatului
 Interesantă pe sexe şi grupe de vârstă

Structura populaţiei României după starea civilă,

la recensământul din 2002 (%).
În total populaţie În populaţia de 15 ani şi peste
Starea Total Bărbaţi Femei Total Bărbaţi Femei
civilă

Celibatar 39,7 44,6 35,0 26,7 32,0 21,9

Căsătorit 47,9 49,0 46,9 58,1 60,1 56,3
Văduv 8,7 3,4 13,7 10,6 4,2 16,5
Divorţat 3,7 3,0 4,4 4,5 3,7 5,3
Structura după starea civilă
Distribuţia populaţiei României, de 15 ani şi peste, după starea civilă, pe sexe
şi grupe de vârstă (%). Recensământul din 18 martie 2002.
Vârsta Masculin Feminin
Cel. Căs. Văd. Div. Total Cel. Căs. Văd. Div. Total
15-19 99,8 0,2 * * 100 95,9 3,9 * 0,1 99,9
20-24 90,0 9,6 0,1 0,3 100 66,0 32,5 0,2 1,4 100,1
25-29 52,5 45,7 0,1 1,7 100 30,8 64,5 0,4 4,2 99,9
30-34 26,1 69,3 0,2 4,4 100 15,2 76,1 1,2 7,5 100
35-39 17,5 76,0 0,4 6,0 99,9 9,5 79,2 2,5 8,7 99,9
40-44 13,8 78,2 1,0 7,0 100 7,0 78,9 4,7 9,5 100,1
45-49 10,5 80,5 1,8 7,3 100,1 5,8 77,1 7,7 9,4 100
50-54 7,5 82,9 3,1 6,5 100 4,8 74,2 13,1 7,8 99,9
55-59 5,6 84,2 5,0 5,2 100 4,1 68,9 20,8 6,3 100,1
60-64 4,2 84,0 7,9 3,9 100 3,5 61,8 29,9 4,9 100,1
65-69 3,0 82,8 11,4 2,7 99,9 3,2 53,0 40,0 3,8 100
70-74 2,4 78,8 16,9 1,9 100 3,3 41,2 52,4 3,2 100,1
75+ 1,9 64,5 32,4 1,2 100 3,3 20,8 73,7 2,2 100
Total 32,0 60,1 4,2 3,7 100 21,9 56,3 16,5 5,3 100
Rata
nupţialităţii
 Numărul
de
căsătorii
la 1000
de
locuitori
Rata
divorţialităţii
 Numărul
divorţurilor
la 1000 de
locuitori
 Se poate
măsura şi
ca raport
faţă de
căsătorii –
la 100 de
căsătorii
sau la 1
căsătorie