Sunteți pe pagina 1din 15

Generația Z – generația nativilor digitali

Analiza generațiilor.
Societatea în schimbare
• Schimbările rapide din societate şi de pe piaţa muncii au determinat modificări ale relaţiilor
dintre viaţa profesională şi educaţie.
• Cunoştinţele dobândite în timpul formării iniţiale sunt rapid depăşite şi îşi pierd valoarea
pentru viaţa profesională.
• Deprinderile şi cunoştinţele necesare în activitatea profesională nu pot fi însuşite în
totalitate în cadrul formării iniţiale. Viaţa profesională solicită noi competenţe, printre care
achiziţionarea independentă a cunoştinţelor şi aplicarea acestora, rezolvarea de probleme,
însuşirea şi utilizarea deprinderilor colaborative, de cooperare şi profesionale
multidimensionale, precum şi a abilităţilor de învăţare continuă.
• Dezvoltarea rapidă a tehnologiei a condus la utilizarea pe scară largă a ICT în domeniul
educaţiei, utilizare care este încă dominată de centrarea pe popularizarea informaţiei. În
aşa-numită Epocă a Cunoaşterii (spre diferență de epoca informației), trebuie să îi ajutăm
atât pe studenţi, cât şi pe membrii productivi ai societăţii să stăpânească informația, ceea ce
se poate realiza prin conlucrare şi participare la activităţile grupurilor şi comunităţilor cărora
aceştia le aparţin.
• În consecinţă, este necesar să precizăm care sunt fundamentele și principiile psiho-
pedagogice ale utilizării ICT în predare şi învăţare – cum poate calculatorul, să sprijine
construirea cunoştinţelor elevilor şi să creeze reţele de învăţare? Poate e-Learning și
Blended Learning să rezolve nevoia de formare în contextul utilizării la scară largă a noilor
tehnologii?
coputerizabile
Mai greu
Abilități interpersonale
non-rutiniere
Abilități analitice
non-rutiniere

coputerizabile
Mai ușor
Abilități manuale
rutiniere
Abilități manuale
non-rutiniere
Abilități cognitive
rutiniere

Sursa: Levy and Murnane, 2013


Competențe pentru secolul XXI (sursa: OECD)
1. Colaborarea
2. Construcția/ structurarea cunoașterii
3. Rezolvarea de probleme și spiritul inovativ
4. Utilizarea TIC în învățare
5. Auto-reglare (metacogniție)
6. Comunicarea eficientă
Generația nativilor digitali
• Generația nativilor digitali (Palfrei & Gasser, 2008)
• Generația Net (Tapscott, 1998)
• Homo Zappiens (Veen & Vrakking, 2006)
• Millenials (Oblinger, 2003)
• Generația Y (Jorgenson, 2003, McCrindle, 2005)
• Generația App (Gardner & Davies, 2015)
Cercetările despre nativii digitali
• O cercetare calitativă recentă asupra percepțiilor managerilor români cu privire la atitudinile
și comportamentele subordonaților lor care fac parte din Generația digitală (Pînzaru &
Mitan, 2015) relevă o serie de informații utile înțelegerii dinamicilor la locul de muncă în
contextul echipelor inter-generaționale.
• Se subliniază faptul că milenarii urmează managerii care conduc prin puterea exemplului
personal, nu prin coerciție, tinerii fiind dornici să urmeze un manager care este și un lider și
care le oferă ocazia să fie ei înșiși proactivi.
• Tinerii se simt motivați să lucreze atunci când li se explică însemnătatea a ceea ce fac și când
înțeleg că munca pe care o fac îi ajută și pe ei înșiși să se dezvolte.
• Atitudinea tinerilor față de sarcinile de lucru este uneori contraproductivă. (consideră că știu
mai bine, în special pe sarcini conectate cu TIC, preferă să învețe dacă li se arată și nu dacă li
se spune, nu vor să urmeze un program fix; caută să identifice mijloace mai eficiente de a
face lucrurile; simt că pot da mai mult decât li se cere și că nu sunt respectați de către
colegii mai maturi, iar acest lucru îi supără, pentru că ei preferă să lucreze în echipă ).
• Studiile arată că managerii au de multe ori așteptări nerealiste de la milenari, ceea ce
conduce la dificultăți în cadrul echipelor de lucru – de exemplu, atunci când managerii se
așteaptă ca angajații milenari să facă mai mult decât au fost angajați să facă (Giang,
2013).
•O cercetare cantitativă recentă (Bălan et.al., 2016):

Comportamentele contraproductive ale Generației digitale

• Ușor iritabili și emoționali sub presiune sau când se confruntă cu perioade foarte aglomerate la job
• Sensibili la criticăîn mod excesiv, însă inteligenți
• Găsesc ușor contra-argumente la orice și pot părea greu de convins
• Evitanți în a-și asuma responsabilitatea sau deciziile tranșante în situații ambigue sau care pot conduce la
critică /eșec
• Mizantropi, aroganți, uneori comportându-se după principiul «dacă nu eu, atunci cine?»
•Pot avea o atitudine narcisistă, supra-estimându-și talentele, experiențele și cunoștintele Pot fi percepuți ca
superficiali și cu tendință de a respinge sugestii și feedback-uri, mai ales atunci când percep că li se contestă
cunoștintele, abilitățile etc.
• Manipulativi atunci când se confruntă cu eșecul sau când își doresc să obțină ceva ; pe termen lung însă pot
să își atragă reputația de persoane pe care te poți baza cu greu. Pot promite mai mult decât pot livra sau pot
avansa termene nerealiste în care știu că nu se pot încadra, doar pentru a obține imediat recunoașterea de care
au nevoie
• Plini de idei neobișnuite, inovatoare, out of the box, însăși nepractice
• Se pot prezenta plini de carismăși entuziasm
• Pot derapa în detalii minore, ceea ce poate afecta negativ abilitățile de prioritizare și de concentrare pe
viziunea de ansamblu. În mod uzual, par a avea un stil de lucru mai puțin atent la detalii, sunt nerăbdători, însă
sub presiune, confruntați cu deadline-uri, pot migra într-o zonă comportamentală caracterizată prin
perfecționism excesiv.
• În momente de presiune, nesiguranță, devin dependenți de autoritate, complianți excesiv, însă în același timp
având și sentimentul că ar fi meritat mai mult, că sunt peste cei din vârf sau egali, că opinia sau soluția lor ar fi
fost mai bună (aroganță ridicată)
• Ambivalența unui comportament dependent și submisiv, centrat însă pe sine și caracterizat prin narcisism și
pasiv-agresivitate poate determina un stil de conducere, atunci când vor ajunge în poziții manageriale, de tipul
«kissing up and kicking down»
Motive, valori, preferințe (Bălan et.al., 2016):
• Motivați de vizibilitate, recunoaștere publică, de a primi instant și frecvent
feedback pozitiv și gratifiere
• Motivați de echilibrul între viața profesională și cea personală, de a avea timp
să petreacă investind în activități care le plac, de a lucra în medii plăcute,
ergonomice, unde atmosfera este informală, relaxată, confortabilăși cu
oportunități de amuzament
• Au nevoie de un program flexibil și nu le place să stea peste program
• Motivați de a fi parte din rețele sociale variate, de a lucra în echipe diverse,
dornici de contact social frecvent
• Pot găsi ușor satisfacție în misuni ce implică interacțiuni cu oameni noi, din
diverse culturi și arii geografice
• Motivați de a lucra în medii non-conformiste, fără reguli stricte și abordări de
lucru tradiționaliste
• Au repere diferite în legătură cu ceea ce este corect sau incorect, în legătură
cu principiile etice de muncă tradiționale
• Nu respectă per se ierarhiile
• Nu cred în a rămâne mult timp într-un job sau a ieși la pensie din aceeași
companie
Boomers I Baby Boomers
Ani de naștere: 1946-1954
Maturitate: 1963-1972
Primii sunt cei care au prins anii 60 în America – asasinările liderilor (JFK și ML King), mișcarea
pentru drepturile omului, mișcarea hippie și războiul din Vietnam. 
A fost o generație care a protestat, o generație activă și optimistă. Cinismul le lipsește sau e în doze
foarte mici.
În România este generația celor născuți după instaurarea regimului comunist, în perioadă stalinistă.

Boomers II/Generația Jones


Ani de naștere: 1955-1965
Maturitate: 1973-1983
Generația post-Watergate și-a cam pierdut încrederea și optimismul în guverne și politică.
Problemele economice au făcut din această generație una mai introspectivă, mai egoistă și în
special mai sceptică. În această perioadă a apărut SIDA…
În România este generația construcției socialismului și a omului nou.
Generația X
Ani de naștere: 1966-1976
Maturitate: 1988-1994
Se spune despre ei că sunt generația ”pierdută”, expusă divorțurilor și grădinițelor
cu program prelungit, copii care nu au avut relații prea sănătoase cu părinții lor.
Generația cu cea mai scăzută prezență la vot a devenit cea mai pasivă în relație cu
evenimentele curente. Este caracterizată de scepticism, de egoism crescut (”eu ce
câștig din asta?” ”de ce eu?”) și gusturi îndoielnice (cauzate de pasivitatea masei).
În România, generația este mai bine cunoscută ca ”decreței” copiii născuți
începând din vara lui ’67, când rata fertilității în România a explodat de la 1,9 la
3,7 copii/femeie, în urma politicii de interzicere a avorturilor. Această generație a
umplut câțiva ani mai târziu grădinițele, școlile generale și s-a bătut apoi pe
locurile din licee și facultăți. Sunt tinerii de la Revoluție și cei care au copilărit în
comunism, tranziție și au griji din capitalism.
Generation Y, Echo Boomers sau Millennials
Ani de naștere: 1977-1995
Maturitate: 1998-2006
Cea mai mare generație de la Baby Boomers încoace, (nu și în România)
numărul lor se datorează celor două generații de Baby Boomers.
Sofisticați, orientați spre tehnologie, imuni la majoritatea tehnicilor de
marketing și vânzări pentru că au fost expuși de mici la ele și au evoluat
odată cu ele, dintre cele mai educate generații, cu încredere de sine sporită,
orientați către obiective, creativi. Puține lucruri îi miră și se adaptează
repede la schimbările din jurul lor, fie că sunt de mentalitate sau de context.
Majoritatea  se confruntă cu dificultăți financiare – marile investiții (de
regulă credite) sunt co-semnate/semiplătite de un părinte.
Generația Z – generația nativilor digitali
Ani de naștere: 1995-2012
Maturitate: 2013-2020
Încă nu se știu suficient de multe despre această generație, ci mai mult despre mediul în care cresc: foarte divers!
Nivelul ridicat de tehnologie la care sunt expuși va genera din ce în ce mai multă educație personalizată și
oportunități mai interesante. Adolescenții Generației Z cresc într-un mediu divers, puternic tehnologizat și vor fi
mult mai flexibili chiar și decât Generația Y, fiind primii care s-au născut în mediul digitalizat și au copilărit online.
Sunt inventatorii vlogurilor și consumatori de WhatsApp și Snapchat. Sunt produsul internetului de mare viteză,
dar și o generație crescută în timpul crizei economice, cu temeri despre viitor, dar mult mai deciși despre ce vor
să facă în viață, spre deosebire de Millennials care au fost și sunt într-o perpetuă căutare a sensului.
Tehnologia nu-i mai entuziasmează ca pe predecesorii lor, ci e o unealtă, o parte integrată în viața lor, nu un mod
de a epata. Cel mai nou telefon? Poate, dacă își face banii și doar dacă face ceva util – ține bateria mai bine, are
mai mult spațiu de stocare ,spre exemplu
Cu toate acestea, au trăit în maximă globalizare – pentru ei, identitatea națională înseamnă mult mai puțin decât
pentru orice altă generație. Sunt produsul internetului, ai lumii, deci mult mai deschiși la minte: nu au
prejudecăți importante despre gen, religie și apartenență…
Nu cred în idealuri și resping promisiunile unui trai perfect, ci preferă comunicarea realistă care să vină în ajutorul
lor.
Caută personalizare și independență, spre deosebire de Generația Y care a căutat mentorat și servicii impecabile.
Brandurile care vor să li se adreseze trebuie să treacă de la ”adaptarea la digital” la ”nativ digital” .
Generația Alpha
Ani de naștere: Începe din 2010 (durează cam 14-15 ani)
Maturitate: 2020-2035
Această generație va fi cea mai educată din istorie, încep școala mai
devreme, termină târziu, provine din familii cu stabilitate financiară mai
mare, cu mai puțini frați/surori și cu o tendință spre materialism, dar nativi
tehnologici. Au crescut, ca și o parte din Generația Z, cu smart devices în
mână, conectați la Internet
Pentru ei tehnologia nu este o unealtă, ci o parte integrantă a existenței lor.
Nu e de mirare că apariția lor coincide cu apariția iPad-ului.
Despre ei vom auzi mai multe peste vreo 10 ani.
 
Caracteristici ale nativilor digitali:
Studii din ce în ce mai consistente ale ultimului deceniu (Shah & Abraham, 2009; Jukes & Dorsaj, 2006, Oblinger
& Oblinger, 2005, Gardner & Davis, 2015) încearcă să ofere un profil al nativului digital, focalizându-se pe
descrierea comportamentelor predilecte de învățare, gândire și de raportare la cunoaștere, la sine și la
ceilalți.

În planul strategiilor de cunoaștere și comunicare, nativii digitali:


• au deprinderi tehnice avansate, pe care le utilizează pentru a accesa cunoașterea la momentul în care au
nevoie de ea, pentru a intra în interacțiune și a comunica, pentru a genera sau a ase implica în rețele de
participanți cu interese comune;
• sunt vizuali și kinestezici; au o predilecție pentru lectura imaginilor și pentru procesarea stimulilor auditivi și a
producțiilor video;
• învață prin încercare și eroare, performând trasee de cunoaștere neliniare, integrate, rapide și segmentate;
• sunt focalizați pe asimilarea de concepte și nu de descrieri detaliate ale realității;
• se raportează interactiv și creativ la cunoaștere și la sursele de informație,
• preferă învățarea prin experiențiere și focalizarea pe cunoștințe care au implicații sau aplicații pentru
înțelegerea și manipularea realității;
• glisează foarte rapid din spațiul real în cel virtual și invers, învățând prin conectarea cu ceilalți și cu lumea
cunoașterii;
• sunt comunicativi, dar nu, în mod necesar, profunzi în comunicare; preferă comunicarea bilaterală,
negociativă.
• au o predilecție pentru multitasking.
Caracteristici ale nativilor digitali:
În planul atitudinilor față de cunoaștere și față de sine și ceilalți, exponenții generației
digitale:
• au nevoie de gratificări instantanee în procesul de cunoaștere: informații a căror utilitate să
o înțeleagă de la început, cunoaștere relevantă pentru interesele conștientizate, emoții
pozitive și stare de bine imediată;
• au nevoie de intervalidări și autopromovare;
• simt nevoia de apartenență și autodezvăluire, mecanisme importante pentru formarea unor
legături profunde în adolescență;
• preferă jocul în locul activităților “serioase”.
• recunosc, apreciază și tolerează diversitatea;
• au încredere în capacitatea proprie de a genera produse de gândire și acțiune valoroase

În planul limitelor cognitive, atitudinale și emoționale, se confruntă cu riscuri precum:


• tind să dezvolte adicții și deprinderi sociale disfuncționale;
• sunt centrați pe propria persoană;
• ilustrează profilul consumatorului
• sunt mai interesați de construcția și de calitatea statusul propriu virtual decât de calitatea

S-ar putea să vă placă și