stagiu Phantom - AM

ODONŢIU

P. ÎNVELIŞ

Ligament P. SUSŢINERE

P. APICAL
 CARIA DENTARĂ
• boală microbiologică infecţioasă, care are ca rezultat dizolvarea şi
distrucţia localizată a ţesuturilor dure dentare.
• proces episodic, cu faze alternative de demineralizare şi
remineralizare.
• poate fi descrisă în funcţie de localizare, extindere şi frecvenţă.
ACŢIUNEA PLĂCII BACTERIENE
MANIFESTĂRI CLINICE ALE CARIEI DENTARE - LOCALIZARE

CARIA PRIMARĂ = leziunea carioasă

originală (iniţială) a dintelui.

1. CARIA din FOSE

şi ŞANŢURI
• se prezintă iniţial ca o mică
zonă de penetrare a smalţului
extern, şi se va extinde în
suprafaţă doar atunci când
atinge JSD.
• în acest moment, va ataca
dentina moale, infectând-o şi
Schematic:
caria din şanţuri şi fose
poate fi reprezentat sub
forma a 2 conuri, având
baza comună (JSD).
MANIFESTĂRI CLINICE ALE CARIEI DENTARE - LOCALIZARE

2. CARIA
SUPRAFEŢELOR
NETEDE
debutează pe zone netede,
care nu sunt în mod obişnuit
curăţate, fiind acoperite de
placă.

Schematic:
2 conuri orientate bază-vârf,
bază-vârf.
MANIFESTĂRI CLINICE ALE CARIEI DENTARE - LOCALIZARE

3. CARIA SUPREFEŢEI RADICULARE

•se formează pe suprafaţa radiculară expusă mediului oral, şi
de regulă acoperită de placa bacteriană.
•este foarte rapidă în evoluţie – trebuie detectată şi tratată
încă de la început.

smalţ

carie
radiculară

cement
MANIFESTĂRI CLINICE ALE CARIEI DENTARE - EXTINDERE

•în funcţie de grosimea peretelui

dentinar restant.
MANIFESTĂRI CLINICE ALE CARIEI DENTARE

CARIA SECUNDARĂ
• apare pe un dinte deja restaurat odontal şi se datorează fie
microinfiltraţiilor marginale, fie dentinei infectate restante.

1. CARIA SECUNDARĂ MARGINALĂ

apare între restaurare şi marginea cavităţii. (sonda, fir )
MANIFESTĂRI CLINICE ALE CARIEI DENTARE

2. CARIA SECUNDARĂ RECURENTĂ

ce apare numai sub o obturaţie definitivă. (detectabilă Rx)
2D μCT image
 MANIFESTĂRI CLINICE ALE CARIEI DENTARE

CARIA INCIPIENTĂ
(a smalţului)
• prima evidenţă a activiţăţii cariei.
• pe suprafaţa intactă clinic a smalţului apare o
pată albă cretoasă.
• iniţial, ea nu se extinde spre JSD, iar suprafaţa
smalţului e dură.
• Această leziune se poate remineraliza
(reversibilă).

Subsurface demineralized area (left) before and (right) after

treatment with Nano <mHAP> toothpaste. (nanoparticles
supplement the supply of mineral from saliva)
MANIFESTĂRI CLINICE ALE CARIEI DENTARE

CARIA CAVITARĂ (IREVERSIBILĂ)

•leziunea a avansat în dentină, supraf. smalţului e distrusă,
iar remineralizarea nu mai este posibilă.
•se indică tratament printr-o preparare de cavitate şi
restaurare.
MANIFESTĂRI CLINICE ALE CARIEI DENTARE

CARIA ACUTĂ
• distruge rapid dintele;
• frecventă la copii până la 18 ani.
• dentina este moale la palparea
cu sonda, umedă, uşor colorată
gălbui şi suprainfectată cu
microorganisme.
• La îndepărtare se desprinde în
bucăţi mari (sub formă de felii).

CARIA CRONICĂ
• evoluţie lentă (în ani), apare la
pacienţii vârstnici.
• dentina este dură la palparea cu
sonda.
• dentina este pigmentată
(colorată maro închis) şi
lucioasă.
MANIFESTĂRI CLINICE ALE CARIEI DENTARE - FRECVENŢA

CARIA RAMPANTĂ
reprezintă o formă a cariei acute care:
• afectează toţi dinţii
• inclusivi pe cei ce în mod normal prezintă o
cariorezistenţă crescută (incisivii mandibulari)
MANIFESTĂRI CLINICE ALE CARIEI DENTARE

CARIA
SUGARULUI
(Nursing Bottle Syndrome sau mai
recent numite Early Childhood
Caries
•este=oECC)
formă a cariei rampante
ce apare în general la copiii mici,
ce sunt lăsaţi să adoarmă cu
biberoane cu lapte îndulcit sau
cu sucuri de fructe.
MANIFESTĂRI CLINICE ALE CARIEI DENTARE

CARIILE DE
RADIAŢII
•sunt o formă de carii rampante
ce apar la pacienţii ce au fost
supuşi unor iradieri ale unor
tumori situate în regiunea orală
sau paraorală.

•prin afectarea glandelor

salivare, e redus fluxul de salivă,
deci va persista placa bacteriană
şi creşte activitatea carioasă.

•sunt afectaţi cam toţi dinţii, în

special prin leziuni cervicale.
MANIFESTĂRI CLINICE ALE CARIEI DENTARE

CARIILE OPRITE
DIN EVOLUŢIE
•sunt localizate adesea pe feţele
proximale ale dinţilor în zona ariei de
contact, după ce dintele adiacent a fost
extras.
•smalţul şi dentina sunt dure şi
colorate maro închis spre negru.
•pot fi sau nu carii cavitare.
 TERMINOLOGIE

 CAVITATE SIMPLĂ = preparată pe o singură suprafaţă dentară.

 CAVITATE COMPUSĂ = implică 2 suprafeţe.
 CAVITATE COMPLEXĂ = este preparată pe 3 sau mai multe suprafeţe dentare.
 PERETE INTERN = suprafaţă a cavităţii preparate, care nu are
contact cu suprafaţa externă a dintelui.
 PERETE EXTERN = perete al cavităţii preparate ce comunică cu
suprafaţa externă a dintelui; va purta numele suprafeţei dintelui
cu care se învecinează.
 PERETELE PULPAR = un perete intern situat perpendicular pe
axul lung al dintelui şi poziţionat ocluzal de pulpă.
 PERETELE PARAPULPAR (AXIAL) = peretele situat paralel cu axul
lung al dintelui şi poziţionat în vecinătatea pulpei dentare.
 PODEAUA CAVITĂŢII (perete pulpar, gingival)= peretele plat al
cavităţii , preparat perpendicular pe forţele ocluzale.
• UNGHIURI DIEDRE = joncţiunea a 2 suprafeţe
plane, de orientări diferite.
• UNGHIUL INTERN = are vîrful îndreptat spre
interiorul dintelui.
• UNGHIUL ETERN = format între un perete
extern al cavităţii şi suprafaţa externă a
dintelui.

• JSD = unirea dintre smalţ şi dentină (în

interiorul dintelui).
• JSC (linie cervicală) = unirea smalţului cu
cementul (la exteriorul dintelui).

• MARGINI DE SMALŢ REZISTENTE = structuri

de rezistenţă dentare ce mărginesc M şi D
cavitatea preparată pe suprafaţa ocluzală,
formate din prisme de smalţ întregi, al căror
capăt intern se termină pe dentină sănătoasă.
Structurile de rezistenţă ale dinţilor