Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CAVITĂŢILOR
stagiu Phantom - AM
CAVITATE PREPARATĂ = forma
realizată într-un dinte pentru a putea
primi şi reţine o restauraţie.
CARIA DENTARĂ
boală microbiologică infecţioasă, ce are ca rezultat
dizolvarea şi destrucţia localizată a ţesuturilor dure
dentare.
clasa I B
clasa I C - pe faţa orală a incisivilor frontali maxilari, în
foramen caecum ( în special la IL sup).
2. CAVITATEA DE CLASA A II-A
.
6. CAVITATEA DE CLASA A VI-A
= rezultă în urma tratamentului leziunilor carioase situate:
cavitate extinsă în
dentină, având un perete
dentinar restant subţire,
dar intact
(0,5 - 1 mm, maxim 1,5)
tipul D
cu implicare
pulpară
a)extinderea cavităţii
preparate implică
expunerea clinică a unui
con pulpar.
b)examinarea cavităţii
sugerează o expunere
subclinică a pulpei.
Principii de bază ale
preparării
cavităţilor
stagiu Phantom - AM
Prepararea cavităţii = act mecanic de tăiere
a ţesuturilor dure ale dintelui afectat care va reda
statusul de sănătate dentară, în urma refacerii
morfo-funcţionale şi estetice.
în concordanţă cu viitorul material restaurator.
EXCÍZIE, excizii, s.f. Extirpare a unei porţiuni de ţesut sau de organ. ♦ Tăiere,
scoatere a unui fragment dintr-un material sau dintr-o piesă. Sursa: DEX '98
SITUAŢIILE CLINICE
ce impun prepararea cavităţilor
în urma destrucţiei cauzate de procesul carios.
în caz de înlocuire
sau reparare a
restaurărilor
anterioare cu
defecte.
la dinţii fracturaţi.
la dinţii cu
malformaţii
congenitale pt.
refacerea formei şi
funcţiei.
la cerinţa estetică
a pacientului.
în cazul unor
tratam. protetice.
restaurări în sens
preventiv.
OBIECTIVELE PREPARĂRII
CAVITĂŢILOR
1) îndepărtarea defectului în întregime.
2) plasarea marginilor cavităţii cât mai conservativ
posibil.
3) asigurarea unei protecţii pulpare corespunzătoare.
4) realizarea unui design al cavităţii pentru ca sub
acţiunea forţelor masticatorii, dintele sau obturaţia
să nu se fractureze sau să se disloce.
5) să se ia în considerare esteticul şi funcţionalitatea
materialului restaurator în raport cu dintele tratat.
- mare parte din acestea au fost formulate de BLACK.
ETAPELE PREPARĂRII CAVITĂŢILOR
- adâncimea
- conturul marginal
- rezistenţa
- retenţia
- convenienţa
1a. Stabilirea adâncimii iniţiale
= adâncimea până la care se va înainta cu freza în dinte pentru a plasa
peretele pulpar al cavităţii preparate imediat sub JSD, în dentină.
peretele pulpar trebuie plasat la 0,2-0,5 mm dincolo de JSD.
adâncimea măsurată din fose şi şanţuri = aprox. 1,5 mm.
adâncimea măsurată de la nivelul marginilor de smalţ = 2 mm.
1,5 mm
3mm cuspid
fosă
1b. Trasarea conturului marginal
= plasarea marginilor cavităţii în smalţ, în
poziţia pe care o va ocupa prepararea finală
(cu excepţia finisarii acestora).
3 PRINCIPII
1. tot smalţul friabil şi/sau fără
rezistenţă va fi înlăturat.
2. toate defectele vor fi incluse
în preparare.
3. toate marginile vor fi plasate
într-o poziţie care să
permită o bună finisare a
obturaţiei.
OBIECTIVELE
trasării conturului marginal:
= remodelarea
regiunii din smalţ, pe
care s-au dezvoltat
defecte, folosind o
freză flacără
diamantată fină
pentru a le elimina,
lăsând o suprafaţă
netedă, neretentivă.
Condiţia: afectarea
fisurii să nu
depăşească 1/3 din
grosimea smalţului
2. Stabilirea formei de rezistenţă
= modalitatea de tăiere şi plasare a
pereţilor viitoarei cavităţi, pentru a face
rezistentă atât restaurarea, cât şi dintele.
D M
PRINCIPII
utilizarea formei de caseta cu podeaua plata
care va ajuta dintele să reziste forţelor
masticatorii.
realizarea de unghiuri interne rotunjite.
o grosime suficientă a materialului
restaurator (amalgam , compozit = minim 1,5
O V
mm, incrustatii = 1-2 , porţelan = 2 mm)
reducerea extensiei peretilor laterali.
CARACTERISTICI ce sporesc rezistenţa primară:
restaurările sunt
reţinute de structurile
dure dentare printr-o
legătură
micromecanică, ce se
realizează între
compozit şi ţesuturile
dure tratate acid, prin
intermediul bonding-
ului .
A – margine de smalţ
finisată
B – smalţ gravat acid
C – pătrunderea bonding-
ului în microretenţii
D – adeziunea chimică a
compozitului la răşina
bonding.
4. Stabilirea formei de convenienţă
= este acel design al cavităţii care oferă o
vizibilitate adecvată, accesibilitate şi uşurinţă în
prepararea şi restaurarea cavităţii.
B. Etapa finala de preparare
6. Protecţia pulpară