Sunteți pe pagina 1din 20

Capcanele de pe

etichete
 Citim insuficient etichetele alimentare pentru ca:
 avem dificultati in decriptarea lor
 diferentierea informatiilor nutritionale de cele publicitare

 Prezentam in continuare elementele indispensabile pentru


intelegerea continutului unei etichete si capcanele ce trebuie evitate:
 denumirea produsului (descrierea produsului, greutatea totala si
neta a produsului)
 lista ingredientelor ( in ordinea descrescatoare a ponderilor
exceptie facand alergenii pt care declararea e obligatorie). Aditivii si
aromele se mentioneaza categoria din care fac parte fara a indica si
concentratia

 Nutrientele (glucide,lipide,proteine) si micronutriente (vitamine si


diverse substante minerale).
Mentiuni informative
 Se refera la glucide,lipide si proteine si vor fi prezentate pentru
fiecare nutrient in parte.

 Glucidele: Informatiile referitoare la glucide sunt in prezent


incomplete. Prezenta pe eticheta a termenului “glucide” nu permite
diferentierea zaharurilor prezente in mod natural fata de cele cu
zahar adaugat. Pe de alta parte nu sunt evidentiate zaharurile simple
(din fructe) sau complexe (amidonul) din cereale .

 Glutenul ar trebui sa fie prezent pe eticheta avand in vedere contra


indicatia sa in privinta consumului in cazul unor boli celiace
(tulburari digestive legate de absorbtie). Se gaseste in grau
orz,secara,ovaz absent in orez, porumb,hrisca si mei.
 Situatie diferita in cazul bauturilor . O bucata de zahar cubic
cantareste 5g. In 100ml de bautura racoritoare sunt 10g glucide. In
1,5L se gasesc 30 de bucati zahar cubic. Se impune prudenta in
privinta consumului de bauturi indulcite, la fel si al ceaiului si al
apelor aromatizate ce au cantitati mari de zahar adaugat.

 Acesta este de regula sub forma de sirop de glucoza sau fructoza


obtinut prin transformarea industriala a amidonului din cereale.
 Sintagma indice glicemic se refera la capacitatea pe care o are un
aliment de a spori concentratia de zahar din sange.

 Indicele glicemic al unei mese ce contine numerosi compusi nu poate fi


determinat.

 Un produs cu indice glicemic ridicat consumat in cursul unei mese


bogate in fibre vegetale se va comporta ca un aliment cu indice
moderat.

 Produsele cu I.G. nu trebuie consumate izolat, se impune sa fie limitate


in cursul meselor.

 I.G. se modifica in functie de textura produsului si de timpul de fierbere.

 Indicatia de zahar adaugat la un produs este mult mai pertinenta decat


indicatia fara adaos de zahar.
Alimente cu indice
glicemic in ordine
descrescatoare
Precizarile de pe eticheta

 Indicatia fara adaos de zahar nu inseamna ca produsul nu este


indulcit ci doar ca nu I s-a adaugat zahar.
 Edulcorantul ca substituent al zaharului este foarte frecvent.
 Mentiunea “fara adaos de zahar” duce la cresterea valorii de piata
a produsului fiind perceput ca bun pentru sanatate.
Lipidele: consumul este excesiv in Europa si se datoreaza aporturilor
ascunse in unele produse (mezeluri,salamurile,carnuri grase, smantana
sau unt).
 Lipidele sunt dificil de identificat in produse gata preparate, dar si in
biscuiti,produse de panificatie si patiserie.
 Prezenta grasimilor nu e mentionata decat prin specificarea grasimii fiind
vorba de grasimi daunatoare adaugate (acizi grasi saturati)
 Acizii grasi saturati au efecte nocive asupra vaselor inimii si ale
creierului.
 Sunt de preferat uleiurile de rapita (bogate in acizi grasi Omega 3) si
uleiul de masline (ce are acizi grasi mono-nesaturati).
 Uleiul de floarea soarelui bogat in acizi grasi omega 6 si cel de
porumb trebuie consumat cu limita.
 Nu trebuie abuzat de nici un tip de ulei fiind foarte calorice,furnizand
9kcal/g ceea ce inseamna 90kcal pt continutul unei linguri de supa de
10g.
 Aportul caloric mediu pentru o femeie este intre 1800-2300kcal, iar
pentru un barbat 2250-2900kcal functie de activitatea fizica.
 Mentiunea acizi grasi trans sunt acizi grasi polinesaturati rezultati
din grasime vegetala modificata prin hidrogenare prezenta in diferite
tipuri de margarina,biscuiti si produse de panificatie.
 Consumata in cantitate excesiva este la fel de nociva pentru
sanatate ca si grasimea din mezeluri.
 Cand un produs sau o mancare gatita contine mai mult de 10g de
lipide la 100g de produs e considerat destul de gras si nu trebuie
consumat in mod excesiv.

 Precizarile de pe etichete:
 Etichetele cu mentiunea “cu continut redus de….” . Aceasta
denumire atribuita produselor grase se face in raport cu un produs
de referinta, procentajul reducerii fiind indicat .

 Atentie la aceasta aparenta inselatoare, pentru ca produsul


degresat contine in mod intentionat o incarcatura calorica
pentru a influenta vanzarea produsului. Uneori este mai gras
decat unul similar care nu e etichitat ca atare.
 Nici un studiu nu a demonstrat din perspectiva controlului greutatii
avantajul consumului de produse degresate.
 Un aliment degresat costa mai mult decat produsul de baza
ceea ce platim este apa sau aerul ce au fost adaugate
Proteinele
 Pot fi de origine animala (cu valoare ridicata) si vegetala (sarace in
acizi aminati). Raportul ideal de consum ar trebui sa fie: Proteine
animale/proteine vegetale = 1
 Precizarile de pe etichete sunt putine,mesajele fiind utilizate mai mult
pentru produsele dietetice care pot fi imbogatite cu aceste substante.
Sarea

 Consumul de sare este de aproximativ doua ori mai mare decat cel
indicat de normele OMS (5-6g/zi).
 Sunt mari consumatori de sare pana la 25g/zi cei care prefera
cartofii prajiti sau anumite mancaruri preparate industrial, sarea
avand rolul de a imbunatati gustul.
 Practic e indicat sa se reduca aportul de sare in primul rand prin
evitarea celei adaugate in ultimul moment. Regula trebuie sa fie fara
solnita pe masa si sararea alimentelor in timpul prepararii lor.
 Trebuie evitat consumul excesiv de cartofi prajiti,chipsuri, peste si
carnuri afumate,mezeluri si paine in cantitati mari, acestea fiind
sursele principale de sare din alimentatia noastra.
 Pasta de tomate si supele preparate industrial contin multa sare.

 Cititi bine etichetele,adaosul de sare este mare de la un produs


la altul.
 Pentru produsele industriale pe eticheta se specifica nu nivelul de
NaCl ci acela de sodiu. 1g Na= 2,5g de sare. Ceea ce pare rezonabil
pentru o portie 1g de sare=0,4g sodiu si 0,6g clor este mult mai putin
recomandabil cand e vorba despre aceeasi cantitate, dar sub forma
de sodiu.

 Nu consumati mancaruri ce au mai mult de 1g de sare= 0,4g de


sodiu la 100g alimente.

 Simpla mentiune SARE pe o eticheta trebuie sa incite la


prudenta pentru ca nu e indicata si concentratia exacta.

 Trebuie prudenta pentru produse preparate artizanal ce nu sunt


prevazute cu eticheta.
 Precizarile de pe etichete:
- “concentratie scazuta de sodiu” sau “continut redus de sodiu”.
Unele produse dietetice pot prezenta acest tip de mentiune care
indica faptul ca nu exista adaos de sare si ca acesta are o
concentratie de sodiu mai mica decat produsul de referinta.
(concentratia sodiului e inferioara valorii de 120mg/100g de
alimente).

- “Foarte scazut” sau “foarte redus” indica o concentratie mai mica de


40mg/100mg produs.
Calciu,potasiu si magneziu

 Cele 3 elemente se gasesc in leguminoase, in legume uscate


(mazare,fasole alba), cereale si derivatii acestora (orez,gris,porumb).
Sunt prezente si in fructe uscate.

 Concentratia acestor minerale este mentionata uneori pe eticheta


dar interpretarea acesteia poate fi uneori dificila.

 Imbunatatirea unui produs cu minerale are un impact moderat


pentru ca asimilarea este ipotetica. Este vorba de un argument
publicitar pentru ca organismul isi regleaza singur gradul de
asimilare a mineralelor functie de nevoile sale.

 EXEMPLU: Ca nu se asimileaza prin alimentatie decat in proportie


de 30%, crescand cand aporturile sunt mai mici sau in perioada de
sarcina.
Vitaminele
 Au fost stabilite pe plan european aporturile zilnice recomandate ce
figureaza pe etichete. Intelegerea acestor cifre necesita o buna
cunoastere a valorilor nutritionale.
 Fabricantii indica aceste cifre numai pentru ca ele reprezinta o
valoare adaugata pentru produs favorabila pentru imaginea oferita
de prezenta vitaminelor si mineralelor.
Precizarile de pe eticheta
 “Continut de ……. garantat” indica faptul ca in urma unor
procedee de modificare s-ar fi putut reduce nivelul de micronutriente
si s-a procedat la refacerea acestora. Pierderile de vitamine sunt
compensate prin adaosuri, astfel incat sa se ajunga la concentratia
initiala din produsul proaspat.
 Formula “imbogatit cu …..” Indica faptul ca au fost adaugate
vitamine sau minerale,iar concentratia finala este intre 15-40% din
aportul zilnic recomandat pentru 100g alimente. (compusii adaugati
nu sunt neaparat corect asimilati de organism reprezentand doar un
argument publicitar).
 “Contine in mod natural …..” sau “surse de …… vitamine”
inseamna ca produsul contine fara adaosuri intre 5 si 15% din
aportul zilnic.
 “Bogat in mod natural in ……” presupune cel putin 15% din
micronutrientul prezentat.
 Provoaca probleme reale de sanatate adaugarea in produsele
alimentare a vitaminelor obtinute pe cale industriala pentru ca
nu sunt sigure la fel ca si echivalentele lor naturale.
Fibrele:
 Definite stiintific drept glucide neasimilabile trebuie consumate
35g/zi (consumul real este sub 20g).

 Febrele asigura:
 tranzit intestinal imbunatatit
 limiteaza absorbtia grasimilor a zaharurilor si a poluantilor, izolandu-
le intr-o masa gelatinoasa.

 Pe eticheta este mentionat continutul in fibre al alimentului exprimat


in g. E vorba despre o informatie care nu este intotdeauna prezenta.
 Asigurarea aportului de fibre se face prin consumul de fructe si/sau
legume proaspete si uscate la fiecare masa.

 Precizarile de pe etichete:
 “sursa de fibre” corespunde unui continut de 3g fibre la 100g
produs sau de 1,5g/100kcal.