Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Hidrocefalie obstructiva
CT cerebral: tehnica standard
Pregatirea pacientului: necesara doar daca se
administreaza s.c. iv
Pozitionare: decubit dorsal, mainile pe langa corp;
suport special pentru cap;
Achizitie (mod secvential):
Topograma (profil); scanare de la baza craniului la vertex
paralel cu linia orbito-meatala;
Slice: 2.5 – 5 mm
Obligatoriu 2 ferestre: tesuturi moi si os
+ s.c.: abord venos periferic (mana/plica cotului) – injectare
1ml/kgc, 350-370 mg/ml – scanare dupa finalizarea injectarii
SC
Anterioara - regiunea
anterioara a lobului frontal
Mijlocie – lobul temporal
Posterioara – cerebel si
trunchi cerebral
Fosa pituitara - hipofiza
Baza de craniu
Formata din 5 oase:
sfenoid, etmoid,
frontal, temporal si
occipital
Compusa din 3
regiuni: anterioara,
centrala si posterioara
Strabatuta de multiple
aperturi si canale ce
contin structuri
anatomice importante
Repere anatomice importante la nivelul
bazei de craniu
Saua turceasca
Depresiune la nivelul
corpului osului sfenoid
ce adaposteste hipofiza
Delimitata anterior de
tuberculum sellae,
posterior de dorsum
sellae si superior de o
prelungire a durei
(diaphragma sellae)
prin care trece tija
pituitara
Canalul optic
La nivelul aripii mici a sfenoidului
Contine nervul optic si artera oftalmica
Impreuna formeaza
apexul orbital (zona de
tranzitie intra/
extracraniala)
Sinusul cavernos
Sinus venos pereche situat
lateral de hipofiza si
corpul sfenoidului
Contine ACI, nervii
cranieni III, IV, VI si
primele doua ramuri ale
nervului V
Fosa pterigopalatina
Spatiu piramidal localizat
inferior de apexul orbital
si posterior de sinusul
maxilar
Contine: nervul maxilar,
ganglionul pterigopalatin
si ramurile terminale ale
arterei maxilare interne
Canalul Vidian
Situat la jonctiunea procesului pterigoidian cu sfenoidul
Asigura legatura intre fosa pterigopalatina si foramen lacerum
Contine artera si nervul vidian
Foramen spinosum contine artera meningee medie
Foramen ovale contine ramura mandibulara a nervului V, ganglionul otic
Foramen lacerum contine artera si vena canalului pterigoidian precum si
vene care fac legatura intre plexul pterigoidian (extracranial) si sinusul
cavernos (intracranial)
Clivus
Foramen magnum
contine bulbul rahidian,
arterele vertebrale, arterele
spinale anterioare si posterioare
si nervul spinal accesor
Foramen jugulare (gura
rupta posterioara)
Separata de un sept fibros
sau osos in pars nervosa –
anteromedial si pars
vascularis posterolateral
Pars nervosa contine: nervul
IX si ramura lui timpanica si
sinusul pietros inferior
Pars vascularis contine: vena
jugulara interna, nervii X,
ramura lui auriculara
(Arnold) si XI si artera
meningee posterioara
Sinusurile fetei
Frontal, etmoidal, sfenoid, maxilar
si celulele mastoidiene
Aspect foarte variat
Celulele etmoidale si sinusul
sfenoidal comunica cu caile aeriene, iar
celulele mastoidiene cu urechea medie
Meninge
Spatiile: epidural (intre dura si tablia craniana
interna) si subdural (intre dura si arahnoida) devin
vizibile CT in conditii patologice (ex. hematom)
Spatiul subarahnoidian contine LCR si tesut
conjunctiv
Falx cerebri (coasa creierului) si tentorium cerebelli
(cortul cerebelului) – prelungiri intracerebrale ale
durei
Meninge
Granulatiile Pacchioni – prelungiri viloase ale arahnoidei la
nivelul durei, unde comunica cu sinusurile venoase; pot avea
dimensiuni crescute – dg dif cu leziuni osteolitice
Sistemul ventricular
Ventriculii laterali – separati prin septul pellucid; compusi
din corn anterior (frontal), corp, antru (trigon colateral), corn
posterior (occipital) si lateral (temporal)
Ventriculul III – comunica cu ventriculii laterali prin foramen
Monro si cu ventriculul IV prin apeductul Sylvius
Ventriculul IV –
comunica cu spatiul
subarahnoidian prin
apertura mediana
(Magendie) si
aperturile laterale
(Luschka)
Spatiile cisternale
Contin LCR de la nivelul spatiului subarahnoidian
Clasificarea Liliequist:
Cisterne ventrale: bulbara, pontina, inter-pedunculara, chiasmatica –
nepereche; crurala si sylviana – pereche
Cisterne dorsale: peri-calos, cvadrigeminala si supra-cerebeloasa –
nepereche; ambient si retro-talamica – pereche
Cisterne comunicante: cisterna magna si lamina terminalis
Parenchimul cerebral
Lobul frontal este separat de cel parietal prin santul central (Rolando) si
de lobul temporal prin santul lateral (Sylvius);
Intre lobul parietal si lobii temporal si occipital demarcatia nu este la fel de
neta
Scizura centrala Rolando (sageata rosie)
Repere anatomice la nivelul substantei cenusii
Cortexul cerebral si cerebelos
Insula: portiune a cortexului cerebral situata profund la nivelul fosei laterale a
creierului, acoperita de operculii frontal, temporal si parietal; afectarea ei – semn
de AVC acut in teritoriul ACM
Uncus – portiunea anterioara a girusului parahipocampic al lobului temporal;
convulsii, hernie uncala
Ganglionii bazali: nucleul caudat si lentiform (putamen si globus pallidus)
Repere anatomice la nivelul
substantei albe
Substanta alba este alcatuita
din 3 tipuri de fibre: de
proiectie, de asociatie si
comisurale
Fibrele de asociatie
(intraemisferic): fibrele
cingulate, fasciculele uncinat,
arcuat, longitudinal superior,
fornix
Fibrele comisurale
(interemisferic): corpul calos,
comisura anterioara, comisura
Calcificari intracraniene
Plexuri coroide
Glanda pineala si
habenula
Falx cerebri; tentorium
cerebelli
Ganglioni bazali
Ligamente
petroclinoidiene
Nucleul dintat
Vasculare (ACI, artere
vertebrale, sinus sagital
superior)
Va multumesc!
Bibliografie selectiva
1. Osborn J., Diagnostic Imaging Brain, 2004
2. Haaga J., CT and MRI of the Whole Body, 5th
Ed, 2009
3. A. Raout, Imaging of skull base: Pictorial
essay, Indian J Radiol Imaging, 2012
4. D. Eiroa et.al, Subarachnoid cisterns – What
the radiologist needs to know, ECR 2016
5. Lois E. Romans, Computed Tomography for
Technologists: A Comprehensive Text, 2011