PRINCIPIILE EXAMINĂRII

SISTEMULUI MUSCULO-
SCHELETAL
 Introducere
Screening-ul aparatului locomotor
trebuie inclus în orice examen medical
general:
 multe boli reumatice afectează şi alte
sisteme
 multe boli medicale „generale”
(endocrine, metabolice, neoplazii)
afectează aparatul locomotor
 Introducere
 25% din consultaţiile MF sunt pentru
probleme reumatice

 Afecţiunile
reumatologice reprezintă o
cauză majoră de handicap (30-60%)
Bolile aparatului
musculoscheletal

1. Dureri de spate
2. Afecţiuni periarticulare
3. Artroze
4. Artrite
 Anamneza
Întrebări de screening
1. Aveţi dureri/redoare la nivelul membrelor superioare,
inferioare sau spatelui ?
2. Vă puteţi îmbrăca complet, inclusiv să vă legaţi şireturile ?
3. Aveţi dificultăţi la mers sau urcatul scărilor ?

NU DA

Istoric detaliat
1. Cronologia bolii
2. Simptomele actuale
3. Impactul asupra vieţii pacientului
 Simptome

1. Durerea
2. Redoarea
3. Tumefierea / Deformarea
4. Disabilitatea / Handicapul
5. Simptome generale
 Durerea
- este de obicei cel mai important simptom pentru
pacient
Unde ?
1. Sediul/Iradierea
 examinatorul trebuie să stabilească cu precizie locul durerii
 durerea articulară şi periarticulară poate iradia şi poate fi
prezentă la distanţă de structura de origine – durere
referata
 terminologia pacientului poate să ducă la erori
- să arate sediul maximei intensităţi
- aria pe care iradiază
 Durerea

Cum ?
2. Calitatea
 variabilă în general nu este de prea mare ajutor
 excepţie
- durerea ascuţită, lancinantă care traversează o
distanţă → caracteristică compresiunii nervoase
- durerea atroce (cea mai „rea”) → artrita microcristalină
(ex: guta)
3. Severitatea
 este influenţată de statusul emoţional
 Durerea
Când ? / De ce ?

4. Factori de ameliorare / agravare

 durerea ↑ de utilizarea art. → caracter mecanic
↓ de repaus

 durerea ↑în repaus

↑ la începutul mişcării →caracter inflamator

 durerea nocturnă→acompaniază afecţiuni severe

 durere persistentă, osoasa, continuă → invazie

neoplazică
 Redoarea
 senzaţie subiectivă de rezistenţă la mişcări
 este maximă – dimineaţa/după repaus
prelungit
 Durata: ore → artrite (ex. PR)
căteva min. → artroză
 ! durata şi severitatea redorii matinale →
aprecierea gradului de activitate a bolilor
reumatismale inflamatorii
 Impactul funcţional
Boala Durerea

Impotenţa funcţională
ex. Imposibilitatea de a mişca un deget

Disabilitatea
ex. Dificultăţi la căntatul la vioară

Handicapul
ex. Pierderea locului de muncă, depresie
Manifestari constituţionale
 Febră
 Inapetenţă

 Scădere în greutate

 Fatigabilitate

 Astenie

 Alterarea somnului/ anxietate si depresie

 Semne
1. Atitudinea
2. Tumefierea
3. Modificări tegumentare/subcutanate
4. Căldura locală
5. Sensibilitatea
6. Deformarea
7. Modificări musculare
8. Mobilitatea
9. Crepitaţii
10. Stabilitatea
 Metode

 Inspecţia în repaus
 Inspecţia în timpul mişcărilor
 Palparea (asociata cu mobilizarea
articulatiilor)
 Atitudinea
 se observă modul în
care pacientul îşi
poziţionează
articulaţia afectată

 articulaţia cu sinovită
→ uşoară flexie

Modificări de postură în spondilita anchilozantă

 Tumefierea
 Hidartroza = acumularea  Tumefierea ţesuturilor
de lichid intraarticular moi/ hipertrofia sinovialei

Poliartrita reumatoidă

Şocul rotulian
 Modificări tegumentare şi ale
ţesutului subcutanat
 Eritem  Noduli

 artrită septică  noduli reumatoizi→

 artrită microcristalina PR
(ex. guta)  tofi gutosi → guta
 reumatismul articular  noduli Meynet→ RAA
acut (RAA) (! patognomonici)
 Eritem

Artrită septică

Gută
 Nodulii

Noduli reumatoizi

Noduli reumatozi Tofi gutoşi

 Deformări
 reversibile → implică factori
periarticulari
 ireversibile → implică
restricţie capsulară sau
distrucţie articulară sau
remodelare osoasă
 multe boli reumatice se
asociază cu deformări
caracteristice, dar nici una
nu este patognomonică
 Poliartrita reumatoidă
 mâna în ″spate de camila″
 mâna în ″labă de cârtiţă″
 deget în ″butonieră″
 deget în ″gât de lebădă″
 deget în ″ ciocan″
 Artroza
 nodulii Heberden şi Bouchard
 genu varum, genu valgum
 hallux valgus
 Artrita psoriazică
 degete în ″lornetă de operă″
sau ″Z″
 Deformări

Poliartrită reumatoidă
 Deformări

Poliartrită reumatoidă
 Deformări

Artrita psoriazică Poliartrita reumnatoidă

 Deformări

Genu varum Noduli Heberden şi Bouchard

(artroză)
 Deformări osoase
 malformaţii congenitale - craniu, oase lungi
 tumori osoase: primare sau secundare

 tulburări endocrine - acomegalia

 tulburări metabolice

 rahitism - torace “în carenă”

 osteoporoză, osteomalacie - tulburari de

creştere, cifoscolioză, etc
 boala Paget - osteitis deformans
 Deformări osoase

Craniu pagetic Tibie în “iatagan”

 Sensibilitatea
 localizarea precisă a sensibilităţii → cel mai util
semn pentru determinarea cauzei problemei
pacientului
 sensibilitatea pe linia interarticulară de-a lungul
intregii margini a capsulei articulare → artropatie
/afectare capsulară
 sensibilitatea în puncte periarticulare → bursită /
entezopatie
 sensibilitate la palpare in puncte caracteristice
→ fibromialgie
 Modificări musculare
 hipotrofie/ atrofie musculară → leziunile
motoneuronilor periferici, miozite, miopatii
 contracturi musculare→ hernii discale
lombare, torticolis
 scaderea fortei musculare la centurile
musculare proximale → polimiozita
 sensibilitate la palparea maselor
musculare → miozite
 Mobilitatea
 Leziunile inflamatorii  Leziunile periarticulare
articulare (sinovita)

 reduce cele mai multe  afectează mişcările într-

sau toate mişcările un singur plan
unei articulaţii
 unele sunt afectate  reduc mai mult mişcările
iniţial şi maximal pasive decât pe cele
 reduce simultan active
mişcările active şi
pasive
 Mobilitatea
 Limitarea mobilitatii  Hipermobilitatea
 Cauze articulare:  boli ereditare ale
- hidartroza ţesutului conjunctiv
- sinovita proliferativă
- sindromul Marfan
- osteofitoza
- sindromul Ehlers Danlos
- corpi străini intraarticulari
- anchiloza
 slăbire aparat de
contenţie articulara→
 Cauze extraarticulare: instabilitate articulară→
- scurtări capsuloligamentare risc de artroză
tendinoase
- indurarea pielii
(sclerodermie)
 Mobilitatea

Sindrom Ehlers Danlos

Sclerodermie
 Sensibilitatea la mobilizare
! Tiparul durerii la mobilizare are semnificaţie diagnostică
 durerea absentă în zona intermediară a mobilităţii dar
care creşte spre extreme → stress pain
 ! stress pain în cele mai multe/toate direcţiile → cel mai
sensibil semn de sinovită
 stress pain selectiv (un singur plan) → leziuni
intraarticulare localizate/ leziuni periarticulare
 unele manevre pentru provocarea durerii urmaresc sa
creeze un conflict mecanic in zona de interes
ex.: - manevra lui Lasegue - hernie de disc L5/S1
- testele de ″forfecare″ a art. SI - SASN
- semnul Tinel - neuropatii compresive
- manevra Gaensslen - art. MCF (PR)
 Crepitaţiile  Stabilitatea

= sunete palpabile  se determină prin

prezente în cursul demonstrarea unor
mobilizării structurii mişcări excesive la
afectate testarea articulara (ex:
deplasari laterale ″prin
 fine→ inflamaţie alunecare″ ale
capetelor osoase)
 aspre → artroză
 ! comparativ bilateral
 Durere Musculoscheletală regională

Articulară Periarticulară
Sensibilitate palpare interliniei art. Localizată periarticular
+/- Tumefiere +/- Tumefiere
Sensibilitate la mobilizare Sensibilitate la anumite mişcări

Inflamatoare Mecanică
Căldură locală Crepitaţii
Tumefiere ţesuturi moi Cracmente
Hidartroză +/- Deformări osoase
Examinarea screening a aparatului
locomotor (1 min.)

 Mersul
 Membrele superioare
 Membrele inferioare
 Coloana vertebrală
 Sumar al examinării aparatului
locomotor
1. Inspecţie în timpul mersului
2. Inspecţie în ortostatism
a). din spate
- presiune în mijlocul muşchiului supraspinos
b). din lateral
- ″atinge degetele de la picioare″ (flexie lombară)
c). din faţă
- ″ urechea pe umăr″ (flexie laterală cervicală)
- ″ deschide gura şi mişc-o într-o parte şi alta″ ( art. temporomandibulare)
- ″ mâinile în spatele capului″ (art. glenohumerale)
- inspecţia feţei dorsale a mâinilor
- observă supinaţia mâinilor, inspectează palmele
-″ fă pumn″ (prehensiunea)
- ″ atinge degetele de police″ (mişcări de precizie)
- compresiune metacarpiene
3. Examinare în decubit dorsal
- crepitaţii genunchi în timpul flexiei genunchiului şi coapsei
- rotaţie internă a şoldului în flexie
- şoc rotulian
- compresiune metatarsiene
- inspecţie plante
Principalele consideraţii în organizarea
datelor de examen clinic
1. Sex
2. Vârsta
3. Cronologia debutului (acut, cronic, episodic)
4. Numărul articulaţiilor afectate, distribuţia
5. Gradul componentei inflamatorii
 locale
- redoare matinală şi după repaus prelungit
- tumefiere
- căldură locală
- hidartroza
- tumefiere capsulară
- stress pain
 semne generale
6. Trăsături extraarticulare particulare