Colegiul ,,Mihai Eminescu’’

Baia Mare

100 de ani de la Marea Unire

AROME CENTENARE

Pop Iulia
Chertița Georgia
Cls.a X-a B
 Scurt istoric ...Culinar de Centenar

 Hrana românilor acum o sută de ani era diferită faţă de cea de acum. În primul
rând, verdeţurile erau aproape nelipsite şi aceasta nu pentru că românii ar fi
descoperit vreun secret miraculos despre acestea, ci pur şi simplu din cauza
sărăciei. Mămăliga era şi ea produs de bază în alimentaţia românului, iar carne se
mânca ocazional, doar duminica sau numai de sărbători. 
 Se mânca mămăligă aproape în fiecare seară când oameni veneau de la muncă
sau de la câmp, eventual mămăligă cu lapte şi bulz. Aceasta era mâncarea de
seară “standard”.În zilele de post se mânca tot mămăligă, dar cu zeamă de urzici,
ştevie, măcriş sau tocană de ciuperci, fasole-iarna. Merindele la munca de la câmp
consta în mămăligă rece – mai rar pâine, cu slănină, foarte des ceapă, ouă fierte-
tari şi, ocazional, brânză. Fructele erau foarte “căutate” deoarece erau la
îndemână şi permiteau păstrarea alimentelor pentru mesele mai serioase. Brânza
cu smântână era o mâncare prea scumpă pentru a fi mâncată în zile obişnuite.
 Primăvara, cam de când ieşeau urzicile, loboda, ştirul, păstăile, de
atunci nu se mai mânca carne decât duminica;în rest, românii,
indiferent de zonă, mâncau doar legume, lactate-brânză, cam o dată
pe săptămână-unt cu mămăligă. Bulzul la grătar era foarte des
consumat şi apreciat totodată, la care se adăuga tocăniţa de ciuperci,
cartofi, fasole iahnie sau “făcăluită”, zacuscă de vinete sau ciuperci.

În Ardeal, majoritatea locuitorilor creşteau câte un porc pe care-l

tăiau de Crăciun şi făceau carne în untură, cârnaţi, jambon, lebăr,
caltaboşi, sângerete, untură, jumeri.
Locuitorii oraşelor de acum o sută de ani nu mâncau cu mult mai
bine decât ţăranii. Cei de la oraş trebuia să cumpăre o mare parte din
alimente, iar, dacă aveau o stare materială modestă, atunci se
mulţumeau cu puţină carne, peşte.
 
 Sănătatea in bucate

Acum o sută de ani se mânca mai sănătos decât în prezent. Pe atunci

nu existau E-urile omniprezente în alimentaţia de azi.
 Nu trebuie omis că mâncarea românului de atunci a fost influenţată
decisiv de gradul de sărăcie mare.
În plus, speranţa de viaţă era semnificativ redusă ,nu neapărat din cauza
mâncării, ci a altor factori, cum ar fi medicaţia inexistentă, lipsa spitalelor,
lipsa de educaţie, a igienei elementare
Acum, la 100 de ani depărtare, se poate spune că am compensat lipsa
gradului de civilizaţie, dar am pierdut şi pierdem zilnic la capitolul
alimentaţie sănătoasă.
Bucătăria din Muntenia
“Valahia pe sub munți!”
 Bucătăria din Muntenia se poate caracteriza prin diversitate,
ingeniozitate, delicatețe. Ea a suferit de-a lungul vremii influența
greceasca,orientală, finețea si rafinamentul bucătăriei franceze și
până in zilele noastre inflența italienească.
 Printre preparatele specifice bucătăriei din
Muntenia,amintim:ciorba de burtă,ciorbele țărănești din carne de
vacă și porc,sarmalele cu mămăliguța,stufatul de miel, renumiții
mititei, fripturile la grătar și peștele,garniturile din cartofi,paste
 Bucătăria din Dobrogea
“Valahia de miazăzi”
 Bucătăria din Dobrogea este influențată de faună,de climă,dar și de
bucătăria orientală. La prepararea mâncărurilor se foloseste mult
peștele, vânatul și carnea de oaie, dar și carnea de pasăre,vită și
porc. Dobrogea este bogată in legume și fructe ,lapte.brânzeturi și
ouă.
 Dintre mâncărurile specifice amintim :ciorbe pescăresti, ciorba de
burtă,marinate din pește,saramura de crap,pește la proțap,crapul
umplut,pilaful dobrogean,salate dobrogene,cârnați de oaie,
chebabul,pastrama de oaie,musacaua,garniturile de orez,
baclavalele,dulciurile cu stafide și rahat.
Bucătăria bănățeană
“Să vă fie cu Banat!”
 Mâncărurile pregătite in Banat sunt realizate din carne de porc in
special, cu legume prăjite și inăbușite in untura și ulei,cu sosuri din
făină,condimentate cu piper,cimbru,boia de ardei, chimen.
 Se caracterizează prin mâncăruri gustoase,grase, hrănitoare.
Ciorbele se acresc cu lămâie,se imbunătățesc cu smântână și se
condimentează cu tarhon. Supele se pregătesc cu tăiței de casă și
cu răntaș. Din tăiței de casă se obțin renumitele preparate “iofta” cu
varză,cu brânză, cu nucă, cu lapte,cu mac,brânză de vaci. Mai exista
si gulașul care se prepară mai in toate bucătăriile bănățene.
Bucătăria din Transilvania
“Ardealul,la pohta ce pohtim noi!”
 In Ardeal se folosește mult slănina afumată, bine pregătită,
care se consumă in tot timpul anului, chiar și vara.
 Sunt mâncăruri grase,gustoase și piperate, se realizează pe
bază de carne de porc. Se folosesc legumele,zarzavaturile,
laptele, brânzeturile, precum și ouăle. Ciorbele se acresc cu oțet
sau zeamă de varză și se imbunătățesc ,“se dreg” cu gălbenușuri
de ou si făină cu tarhon. La obținerea mâncărurilor se folosește
untura de porc și răntașul obtinut din ceapa inăbușită si făina
putin rumenită.
 Sosurile sunt in general albe, dar și colorate cu boia de ardei.
Se manâncă mult papricaș cu galuște
 Bucătăria din Moldova
“Moldova atributelor”
 La prepararea mâncărurilor, se folosește in special carnea de pasăre și
peștele , carnea de porc, vită, vânatul, precum și legumele, laptele, ouăle și
brânzeturile.
 Renumitele sarmale moldovenești sunt fine si delicate/
 Nu putem vorbi despre bucătăria moldovenească, daca nu amintim
preparate ca : chișca moldovenească, pui la ceaun cu mujdei de usturoi și
mămăliguță, răcituri de pasăre, piftie de porc, ciorba de potroace, borșul
moldovenesc, saramura de pește, sarmale cu mămăliguță, pârjoale
moldovenești, tochitura moldovenească, cozonac moldovenesc, poale-n brâu,
plăcinte cu dovleac,brânză.
AROME ÎN ARTA CULINARĂ
Vă mulțumim și...

“A găti, e a scrie.Nici o senzație nu e

deplină, dacă nu devine cuvânt.Voluptatea de
a povesti o mâncare și de a construi, in
jurul paharului, zglobii piruete lirice
justifică și amplifică plăcerile mesei.
Suntem in plină tradiție, in tot ce are ea
mai exhuberant, mai firesc si mai
apetisant.Poftă bună și să vă fie de bine!“
(Andrei Plesu, Bucuresti, 13 febr
2001)