 prezenţa cartilajelor de creştere

 elasticitate mare a oaselor

 talia şi greutatea redusă a copiilor
 masa musculară slab reprezentată
 consolidarea rapidă a fracturilor
 întîrzieri în consolidare şi pseudartroze rare
 remodelarea calusului în urma unor
imperfercţiuni de reducere ortopedică
 Anatomie
 Epifiza
 Fiza (cartilajul de
crestere)
 Metafiza
 Diafiza
 Physis = growth
plate
 Coupes du fémur d’un
fœtus montrant que les
épiphyses sont totalement
cartilagineuses
 Periosteum
 Thicker
 More osteogenic
 Attached firmly at
periphery of physes
 Bone
 More porous
 More ductile
 Osteogenic
 More readily elevated
from diaphysis and
metaphysis than in
adults
 Often intact on the
concave (compression)
side of the injury
 Often helpful as a hinge
for reduction
 Promotes rapid healing
 Periosteal new bone
contributes to
remodeling From: The Closed Treatment of
Fractures, John Charley
 Thicker, more osteogenic
 Facilitates healing
 Minimizes fracture
displacement
 Crucial in fracture
reduction
Cresterea in lungime

in jurul genunchiului

La distanta de cot
 Fractura directa -la nivelul la care actioneaza
forta reprezentata prin zdrobire, compresiune
sau soc violent. Ex:marile accidente, care se
asociaza cu leziuni mai mult sau mai putin
grave a partilor moi.

 Fractura indirecta -in alt loc decat acolo unde a

actionat agentul traumatic. sunt cele
mai.diferite tipuri anatomo-patologice de
fracturi.
 După integritatea tegumentului
 fracturi închise
 fracturi deschise

Clasificarea fracturilor deschise Gustilo-Adersen modificată

Tip I Plagă < 1 cm
plagă punctiformă relativ curată
perforarea tegumentului din interior spre exterior
leziuni minime ale părţilor moi; fără leziuni de strivire
cominuţie minimă
Tip II Plagă > 1 cm
leziuni moderate ale părţilor moi
leziuni minime de strivire
cominuţie şi/sau contaminare minimă
Tip III Leziuni extensive ale tegumentului, muşchilor şi structurilor
neurovasculare; grad înalt de contaminare
A. Fără defect de acoperire: traumatism sever, cominuţie importată
B. Cu defect de acoperire
C. Leziuni vasculare importante
 uneori minora, alteori este camplexa.

 prin translatie - unul din fragmente este deplasat inainte,

inapoi, intern sau extern, fata de celelalte fragmente, translatie
completa =incalecarea lor;

 prin rotatie, un fragment se roteste in jurul axului sau

longitudinal, in vreme ce celalalt ramane imobil sau ambele
fragmente se rotesc unele fata de celalalt = decalajul
fragmentelor;

 prin angularea unui fragment fata de celalalt.

 De obicei-deplasari complexe: se asociaza unghiularea cu

incalecarea sau deplasarea laterala cu decalaj.
 Bolnavul traumatizat cu fractura-stare generala
mult mai mult sau mai putin alterata,

 indispozitie generala, frisoane si temperatura

ce poate ajunge chiar la valori ridicate (39ºC).

 Uneori - subfebril de tip aseptic. Aceste

fenomene dispar in scurt timp fara sa fie
necesar un tratament special.

 Tulburarea starii generale este urmarea

resorbtiei din focarul de fractura;
1.Semne de probabilitate
 Durerea
 Echimoza
 Hematomul
 Deformarea regiunii
 Scurtarea regiunii
 Impotenta functionala

2.Semne de certitudine
 Mobilitatea anormala
 Crepitatia osoasa
 Intreruperea continuitatii osoase

 Durerea - semn constant si valoros. poate sa apara si dupa
un traumatism care nu a produs fractura, La examinarea
bolnavului durerea poate localiza destul de exact sediul
fracturii. Durerea pate fi un element socogen important care
sa declanseze prin ea insasi socul traumatic.

 Echimoza -la scurt timp dupa ce s-a produs fractura in cazul

fracturii oaselor superficiale,mai tarziu atunci cand fractura
se gaseste intr-un segment de os acoperit de mase musculare
puternice (difuzarea sangelui spre suprafata se face mai
greu).

 Hematomul - este redus daca nu s-a produs ruperea unui

vas mare. Poate fi insa extrem de voluminos declansand un
soc hemoragic.
 deformarea regiunii - semn extrem de important care arata lipsa
de continuitate normala a celor doua fragmente. ia uneori aspecte
tipice pe baza carora se pune cu usurinta diagnostic de fractura.
luxatia articulara poate provoca de asemenea o deformare locala
astfel incat este indicat sa se efectueze un examen atent.

 scurtarea regiunii este de cele mai mule ori insesizabila. Pentru

unele oase lungi unice, cum ar fi femurul, daca se produce o
fractura oblica, scurtarea poate fi evidenta. exista scurtare si in
cazul unei luxatii!!

 Impotenta functionala – datorita lipsei de continuitate a parghiei

osoase. Uneori impotenta functionala este determinata numai de
durere, dupa cum in cazul fracturilor cu fragmente bine
angrenate, este mai putin evidenta- pentru ca un accidentat cu
fractura angrenata, (fractura care are sansele sa se vindece repede
si corect), sa nu mai fie lasat sa faca miscari care pot dezangrena
fragmentele osoase.
 Flictenele provin prin decalarea epidermei de catre plasma
sau sange care provine din focarul de fractura. Constituie un
semn aproape constant dar tardiv.

 Temperatura ridicata locala. Tegumentele din jurul

focarului de fractura locala au temperatura mai ridicata
semn al responsabilitatii crescute.

 Edemul local se explica tot printr-o vasodilatatie locala ca si

prin tulburari locale care apar fie reflex, fie determinata de
modificari patologice locale, compresiune pe vasele de
intoarcere.
 valoare mai mare pentru diagnostic; trebuie cautate cu grija pentru
a nu agrava leziunea.

 Mobilitatea anormala - manevrele extrem de blande, mobilizarea

segmentelor fracturate este extrem de dureroasa. Semnul acestora
este uneori greu de pus in evidenta (in cazul fragmentelor
angrenate sau al oaselor invelite de mase mari musculare), si de cele
mai multe ori neindicat.

 Crepitatia osoasa se percepe o data cu mobilitatea normala. nu

trebuie confundata cu crepitatia fina a cheagurilor hematomului.

 Intreruperea continuitatii osoase apreciata prin palpare

 Netransmiterea miscarii de-a lungul unui os este un semn de

fractura complexa.
 At least 2 orthogonal
views
 Include joint above
and below fracture
 Understand normal
ossification patterns
 Comparison
radiographs rarely
needed, but can be
useful in some
situations
 Fracturile obstetricale
 fractura prin decolare a epifizei, cu sau fără
fractură oblică a metafizei
 fractura "în lemn verde"
 fractura subperiostală
 fractura prin tasare
 Fracturi diafizare incomplete
1.fractura tasare
2. Fractura in lemn verde
3. Fractura in fir de par
4. Fractura plastica

completa lemn verde tasare

Fr lemn verdre-ruptura periostului

Accentuarea concavitatii fara traiect
vizibil de fractura

Fracturi microscopice

Dificil de tratat
 os sănătos sau pe os patologic, ca în sindr. Lobstein (fract.
Intrauterin)

 naşteri dificile, prezentaţii pelviene, cu manevre interne de

degajare a braţului şi umărului, prezentaţii normale dar
laborioase, cu plasarea degetului medicului sau moaşei în axilă,
dar pot apărea şi la extracţia prin cezariană.
 decolări epifizare şi fracturi diafizare.
 Decolările epifizare -mai frecvent la extremităţile humerusului şi
la extremitatea inferioară a femurului.cele mai dese fracturi
diafizare sunt la claviculă, humerus şi femur.
 fracturi nu se depistează la naştere, ci mai târziu la 10–20 de zile
-calus voluminos.
 NN. -vindecarea este mai intensă/mai rapidă decât la copil. NU
pseudartroza. Deplasările cu excepţia decalajului se remaniază
spontan.
 Etiopatogenie naşteri dificile prezentaţii
pelviene, cu manevre dificile de degajare a
umărului şi braţului,

 naşteri cu prezentaţii normale dar laborioase,

cu plasarea degetului medicului sau moaşei în
axilă.

 Anatomie patologică o deplasare

anteroexternă a fragmentelor, realizându – se o
angulaţie cu sinus posterointern şi rotaţia
internă a diafizei.
 Simptomatologie Copilul are braţul inert în rotaţie
internă. Uneori umărul este tumefiat, dureros şi cu
mobilitate anormală. În cazurile vechi prezintă rotaţie
internă fixată.
 Se impune diagnosticul diferenţial cu paralizia
obstetricală de plex brahial, care se exclude prin
prezanţa mişcărilor braţelor şi degetelor.

 Examenul radiologic nu arată modificări, nucleul

epifizar nefiind vizibil la naştere. Uneori la radiografia
comparativă se observă o lărgire a spaţiului dintre
humerus şi omoplat. După 10 – 20 de zile se poate
observa o osificare subperiostală.

 Tratamentul constă în imobilizare 10 zile în

abducţie şi rotaţie externă în poziţie de „salut roman”.
 însoţită sau nu de dislocarea fragmentelor, în acest
ultim caz epifiza deplasându-se în general
posteroextern. Există şi deplasări tardive sub aparat
gipsat cu vindecări în poziţie vicioasă. Nucleul de
osificare al epifizei femurale inferioare este prezent de
la naştere, ceea ce face ca la examenul radiologic să
poată fi vizualizată deplasarea fragmentelor.
 Tratamentul -reducerea ortopedică prin tracţiune
continuă pe benzi adezive, cu piciorul la zenit. După
reducere se imobilizează 3 – 4 săptămâni în aparat
gipsat. Rareori se impune reducerea sângerândâ şi
osteosinteza cu broşă.
 Anatomie patologică fragmentul epifizar se deplasează
de obicei posteroextern, apărând ca o fractură în
extensie.
 Simptomatologie impotenţă funcţională, tumefacţia
regiunii cotului şi durere la palpare şi mobilizare.
Epifiza cartilaginoasă(invizibilă radiologic)-
diagnosticul doar în baza manifestărilor clinice. Abia
după 10 – 14 zile poate apare un lizereu de osificare
subperiostală.

 Tratamentul extensie continuă cu benzi adezive pe tub

rigid pentru câteva zile, urmată de imobilizare în atelă
sau bandaj, sau direct reducere ortopedică şi
imobilizare două săptămâni.
 Etiopatogenie mecanism indirect de torsiune sau direct,
în prezentaţia pelviană prin compresiune pe regiunea
inghinală. +cazuri la extracţia prin cezariană.

 Simptomatologie De la naştere -tumefierea şi deformarea

regiunii,
 cu angulaţie cu sinus intern,
 mobilitate anormală a coapsei,
 crepitaţii osoase şi
 impotenţă funcţională.

 Examenul radiologic - linia de fractură şi tipul deplasării.

 Tratamentul - extensia continuă, „la zenit” a
membrului inferior cu o greutate de 15 – 20%
din greutatea corporală a nou-născutului, care
să ridice fesa de pe planul patului.
 Extensia durează 10 – 12 zile, fiind urmată de
imobilizarea în atelă 2 săptămâni.

 Pentru cele aduse târziu, cu angulaţii mari şi

decalaje fixate de calus rezolvarea este
chirurgicală : reducere sîngerîndă și
osteosinteză cu broşă centromedulară.
 Etiopatogenie -prin mecanism direct, de compresiune
digitală sau prin mecanism indirect, de tracţiune în
prezentaţia pelviană.
 Anatomie patologică – în general sunt fracturi complete
în treimea medie cu deplasare dar pot fi şi incomplete în
„lemn verde”.
 Manifestări clinice – tumefacţia regiunii, durere, uneori
braţ inert.
 De obicei ele trec neobservate până la 10 – 20 de zile, când
se observă calusul hipertrofic ce se vindecă spontan,
remanierea sa durând câteva luni.
 Tratamentul constă în imobilizare în bandaj două
săptămâni.
 Fract clavic. Stg
1zi

 3sapt
 Clasificarea Salter-Harris a
decolărilor epifizare

I. decolare epifizară
II. decolare epifizară şi fractură
oblică metafizară
III. decolare + fractură epifizară
IV. decolare + fractură epifizară
şi fractură oblică metafizară
V. lezarea cartilajului de
creştere prin compresie
VI. lezarea inelului pericondral
(tip Mercer Rang)

"SALTR" This mnemonic requires the reader to imagine the bones as long bones, with the epiphyses at the
base.
I - S = Slipped. Slipped growth plate.
II - A = Above. The fracture lies above the growth plate OR AWAY FROM THE JOINT.
III - L = Lower. The fracture is lower than (below) the growth plate.
IV - T = Through. The fracture is through the growth plate (including the metaphysis and epiphysis).
V - R = Rammed. The growth plate has been rammed (or ruined).
 Type I & Type II
 Closed reduction &
immobilization
 Exceptions
 Proximal femur
 Distal femur
 Type III & IV
 Intra-articular and
physeal step-off
needs anatomic
reduction
 ORIF, if necessary
Post reducere sub AG la 5 sapt de la reducere
Fractură tasare 1/3 distală
radius
Fractură “în lemn verde” 1/3 medie
radius
Fractură 1/3 medie ulnă
Fractură transversală
Fractură oblică Fractură spiroidă Fractură cominutivă
 A. Imediate B. Tardive
 fractura deschisă  calusul vicios
 leziuni nervoase  retardul în consolidare
 leziuni vasculare  pseudartroza
 delabrări musculare  redorile articulare
 Sidromul Volkmann

-leziuni nervoase - în ordinea frecvenţei se întâlnesc leziuni ale nervului radial la

nivelul şanţului diafizar humeral; leziuni ale nervului median în plica cotului; leziuni ale
nervului sciatic popliteu extern la nivelul capului peroneului.
Pseudartroză 1/3 medie - 1/3 distală radius
A. Ortopedic
B. Chirurgical
 broşe Kirschner
 tije Kuntscher
 tije elastice Ender
 placa cu şuruburi
 sârme de cerclaj
C. Recuperator
 Not as reliable for:
 Midshaft angulation
 Older children
 Large angulation (>20-30º)
 Will not remodel for:
 Rotational deformity
 Intraarticular deformity
 2 years or more
growth remaining
 Fractures near end
of bone
 Angulation in
plane of movement
of adjacent joint

1 week post-injury 10 weeks post-injury

 Complete cessation
of longitudinal
growth
 leads to limb length
discrepancy
 Partial cessation of
longitudinal
growth
 angular deformity,
if peripheral
 progressive
shortening, if
central
 Tije Eder în
Broşă Kirschner Tijă Kuntscher
arc secant
(Meteaizeau)
 osteosinteză cu şurub

Placă cu şuruburi
cui-placă
Fractura Monteggia-- Fractura-luxatie Monteggia-
Stanciulescu
Fracturile de paleta humerala ( supracondiliene)
Clasificare Lagrange-Rigault
Semne indirecte fractura-semnul
panzei de corabie –sail sign)

CT
Semnul lizereului grasos
(fad pad sign- sail sign)
6 ani, cadere de pe tobogan
Epifizioliza femurala superioara
Linia Klein
Profil ( incidenta Laüenstein)

Pacient de 13 ani-
mers schiopatat de
cateva saptamani

Ex obj: redoare la
abductia coapsei si
la rotatia interna