Sunteți pe pagina 1din 14

Tema 1

Noţiuni generale despre stat

1. Originea statului
2. Conceptul statului, trăsăturile lui
3. Dimensiunile (atributele) statului
4. Scopul, sarcinile şi funcţiile statului
5. Forma statului
Literatura recomandată:
Avornic Gh., Teoria generală a dreptului, Chişinău: Cartier, 2004;

Berthelemy D., Trăite elementaire de droit administratif, Paris;

Deleanu Ion, Drept constituţional şi instituţii politice, vol. II, Iaşi, 1993;

Genoveva Vrabie, Sofia Popescu, Teoria generală a dreptului, laşi, 1993;

Negru B., Teoria generală a dreptului, în: Bazele statului şi dreptului Republicii
Moldova, Chişinău: Editura Cartier, 1997;

Федоров Г.К., Теория государства и права, Chişinău: Reclama, 2004;

Dreptul afacerilor, Chişinău: CEP USM, 2020.


Istoria dezvoltării societăţii umane, din punctul de vedere al organizării vieţii
sociale, poate fi împărţită în două mari epoci:
epoca societăţii prestatale şi epoca formaţiunilor social-politice

 Ordinea evoluţiei societăţii prestatale poate fi


reprezentată, astfel, de trei faze succesive:
 hoardă,
 gintă (matriarhală, patriarhală),
 tribul.
Statului îi sînt prezente următoarele premise
specifice de apariţie

 a) un număr de indivizi destul de mare pentru a


îngădui o distribuţie organică a diferitelor
activităţi şi funcţiuni sociale;
 b) un raport constant de stăpînire asupra unui
teritoriu determinat;
 c) o organizaţie juridică, formată de obiceiul
nedesluşit şi de autoritatea şefului.
Dreptului îi sînt prezente următoarele premise specifice de
apariţie

 a) o serie de norme de conduită vechi (norme de obicei,


morală, norme religioase) sînt preluate de către stat, şi,
adăugîndu-li-se elementul de sancţiune (pedeapsă), sînt
transformate în norme de drept;
 b) crearea regulilor de drept noi, edictate de noua putere
statală, reprezentînd dreptul scris;
 c) formarea normelor juridice prin soluţiile formulate de
judecători în timpul proceselor, conturate în precedent
judiciar.
Cele mai răspîndite concepţii care au adus contribuţii, la cercetarea
unor sau altor aspecte ale fenomenului statului sînt următoarele

 Teoria teologică (teocratică, originea divină a puterii)


 Teoria teologică (teocratică, originea divină a puterii)
 Teoria patrimonială
 Teoria violenţei
 Teoria organică (biologică)
 Teoria rasială
 Teoria psihologică
 Teoria contractualistă (contractului social)
 Teoria juridică a „statului-naţiune”
 Teoria materialistă
Conceptul statului

Statul reprezintă un sistem organizaţional al puterii,


determinat istoriceşte, format ierarhic ca un
instrument de dominaţie, ce realizează în mod
suveran conducerea unui popor de pe un anumit
teritoriu delimitat prin frontiere, deţinînd în acest
scop atît monopolul creării, cît şi aplicării
dreptului.
Statul se caracterizează prin cîteva elemente sau dimensiuni
istorice şi politice

 teritoriul,
 populaţia (naţiunea),
 autoritatea (puterea) politică exclusivă
sau suveranitatea.
Forma de stat reprezintă o categorie complexă ce
determină modul de organizare, conţinutul puterii,
structura internă şi externă a acestei puteri.

Forma de stat se caracterizează prin trei elemente


componente:
1) forma de guvernămînt;
2) structura de stat;
3) regimul politic.
1. Forma de guvernămînt caracterizează modalitatea de formare şi organizare a organelor
statului, caracteristicile şi principiile care stau la baza raporturilor dintre acestea şi, în
special, dintre organul legiuitor şi organele executive, inclusiv şeful statului.

Din punctul de vedere al formei de guvernămînt,


statele se împart în:

- monarhii;

- republici.
Monarhia ca formă de guvernămînt se caracterizează prin aceea că şeful statului este
monarhul (de la grecescul monas, ce caracterizează puterea unei persoane).

 Monarhia absolută

 Monarhia limitată (constituţională)

 Monarhia parlamentară dualistă

 Monarhia parlamentară contemporană


Republica este o astfel de formă de guvernămînt, în care puterea supremă
aparţine unui organ ales pe un timp limitat.

 Republica prezidenţială

 Republica parlamentară

În ultimul timp tot mai frecvent apar:


republici semiprezidenţiale sau semiparlamentare
(mixte).
2. Structura de stat caracterizează organizarea puterii în teritoriu. Ea se referă
la faptul dacă avem de-a face cu o singură entitate statală sau cu o grupare
într-un stat a mai multor entităţi statale.

După structura de stat deosebim:


1. state simple sau unitare;
2. state compuse (complexe) sau federative.

De-a lungul istoriei sînt cunoscute diferite asociaţii şi uniuni de state:


uniunile personale, uniunile reale şi confederaţiile.
3. Regimul politic include ansamblul metodelor şi mijloacelor de conducere a
societăţii, ansamblu care vizează atît raporturile dintre stat şi individ, cît şi
modul în care statul concret asigură şi garantează drepturile subiective.

 state cu regimuri politice democratice

 state cu regimuri politice autocratice (totalitare).