FOAIA DE OBSERVATIE

PEDIATRICA
ASIST. UNIV. DR. MAGDALENA STARCEA
 FOAIA DE OBSERVATIE PEDIATRICA

I. DATE GENERALE

II. ANAMNEZA

III. STARE PREZENTA – EXAMENUL CLINIC

IV. INVESTIGATII, EVOLUTIE, TRATAMENT

V. EPICRIZA

VI. FOAIA DE TEMPERATURA

 DATE GENERALE:
– Nume, prenume, varsta, data nasterii, sex
– Nume parinti, loc de munca, domiciliu
– Data internarii, unitatea sanitara, diagnostic de
internare

 ANAMNEZA
1. Motivele internarii: principalele semne si simptome care au
determinat prezentarea la medic

2. Antecedente heredo-colaterale
- mama: varsta, numar de sarcini, avorturi spontane, la ce varsta
de sarcina, nasteri premature, nasteri de feti morti, boli
acute in sarcina (TORCH), boli cronice(HTA,DZ,TBC,
lues,malarie), consum cronic de alcool, tutun, droguri,
transfuzii, traumatisme, alimentatia in sarcina, intoxicatii
- tata: varsta, boli cornice, intoxicatii
- frati/surori: varsta, stare de sanatate, eventuale decese
3. Antecedente personale
A. Antecedente personale fiziologice
 Date legate de sarcina si nastere: durata gestatiei, locul
nasterii, felul nasterii, durata travaliului si expulziei,
prezentatia, manevre obstetricale
 Date legate de starea copilului la nastere: a tipat, a
respirat, scor Apgar, circulara cordon, asfixie alba/albastra,
malformatii, Gn, Tn, PC, PT, icter fiziologic/patologic,
scadere in greutate
 Date legate de alimentatie: alimenatatie
naturala/artificiala/mixta, diversificare
 Date legate de profilaxia rahitismului
 Date legate de imunizari
 Date legate de dezvoltarea psiho-motorie
B. Antecedente personale patologice: imbolnaviri in ordinea
aparitiei lor, durata de evolutie, terapii, contacte infectioase
in ultimile luni
4. Conditii de viata: nivel social, cultural, educativ-
sanitar, microclimat (igiena camerei, vestimentara,
iluminare naturala, umiditate, igrasie, fumat)

5. Medicatie cronica

6. Istoricul bolii: cand a aparut boala actuala, debut

brusc/insidios, evolutie, terapii, spitalizari, ce a
determinat prezentarea actuala
EXAMENUL CLINIC LA SUGAR SI COPIL
Conditii de examinare:
 temperatura camerei – 24ºC
 masa de examinare
 maini calde, dezinfectate, incalzite
 copil dezbracat complet, dar acoperit partial cu o
pelinca, in decubit dorsal, cu capul in stanga
examinatorului
 examenul clinic e precedat de termometrizare,
cantarire, masurate T si perimetre
 examenul cavitatii bucale se desfasoara la sfarsitul
examenului clinic
 percutia se efectueaza dupa palpare si ascutatie
Examenul clinic cuprinde:
- examen general
- tegumente si mucoase
- examenul starii de nutritie (tesut celular
subcutanat)
- sistemul limfo-ganglionar
- sistem muscular
- sistem osteo-articulart
- examen pe segmente
- examen pe aparate si sisteme
- examenul cavitatii bucale
1. Examen general : starea generala,
comportament, facies
2. Tegumente si mucoase (conjunctivala):
 culoare
 catifelare, hidratare
 Elasticitate - pliu cutanat abdominal
elastic/lenes/persistent
 elemente patologice: depozite, cicatrici,
escoriatii, echimoze, descuamatii,nevi,
circulatie venoasa colaterala
 secretii conjunctivale, congestie, subicter,
paloare, corpi straini
3. Starea de nutritie
- inspectie: grosimea membrelor, fosete, pliuri, simetria
pliurilor adductorilor
- palpare: PCT – 1,5cm, PCA – 2cm, turgor (senzatia consistenta
ferma pe fata externa a coapsei)
4. Sistem limfoganglionar: localizare, marime, mobilitatea
ganglionilor, modificarea tegumentelor subjacente. In mod
normal – micropoliadenopatie generalizata, ganglioni mici,
diametru <0,5, mobili, nedurerosi, neaderenti
5. Sistem muscular:
- troficitate
- tonicitate: hiprtonie fiziologica la nou nascut, normotonie
la 2 luni
-kinetica
6. Sistem osteo-articular: miscari active/pasive, palparea oaselor
lungi, examenul articulatiei coxo-femurale
7. Examenul pe segmente:
 CAP
Neurocraniu: forma, consistenta, suturi, fontanele, modul de
implantare a parului si pavilioanelor urechii, PC
a. Forma: rotunda/ovalara. In rahitism – plagiocefalie si bose
(turtirea/proliferarea tesutului osteoid incomplet mineralizat).
b. Consistenta: ferma. In rahitism – craniotabes ( consistenta
pergamentoasa PO)
c. Suturi: coronara/sagitala/metopica – inchise la nastere (NU
SUDATE)
d. Implantarea parului normala si a pavilioanelor urechii pe linia
care porneste de la arcada zigomatica
e. Fontanele: - anterioara (bregmatica) – 4/3cm la nastere, se
inchide la 18 luni
- posterioara (lambdoida) – 0,5 – 0,8cm la naster,
se inchide la 6-8 sapt.
Patologie:
- FA larga, normotensiva – rahitism
- FA hipertensiva – HIC, hidrocefalie (+PC mare)
- FA deprimata – deshidratare
- Inchisa la nastere: craniostenoza, anencefalie (asociata
cu microcefalie)
- Importanta: permite dezvoltarea cutiei craniene
concomitent cu stimularea cerebrala, permite abordul
sinunului venos lateral prin punctionare antero-
interna

Viscerocraniu: forma si aspectul ochilor, nasului, gurii,

urechilor
 GAT: cilindric si mobil

 TORACE: simetric, coaste orizontalizate, diametrul

antero-posterior aproximativ egal cu cel transversal;
mameloane situate pe linia medio-claviculara,
mamaloane supranumerare.
 Deformari: - sant Harrison (submamelonar), matanii
costale, torace in carena – rahitism

 ABDOMEN – formeaza cu toracele un cilindru

complet, se observa ombilicul (pozitie, hernii,
secretii), dehiscente ale liniei albe, hernii inghinale
 MEMBRE
- examinare in extensie
- se evidentiaza malformatii, malpozitii, asimetrii
- rahitism: genu valgum (X) sau varum (O), bratari
rahitice
- asimetria pliurilor adductorilor in luxatia/displazia
congenitala de sold
 COLOANA VERTEBRALA
- rectilienie la nastere
- la 3 luni – lordoza cervicala
- la 6 luni – cifoza dorsala
- la 1 an – lordoza lombara
- patologie: scolioza
Pentru examenele pe aparate si sisteme utilizam Inspectia
Palparea
Percutia
Ascultatia
8. Examenul aparatului respirator
- inspectia: cianoza peri-oro-nazala, tiraj, dispnee,
cornaj, tusea, retractii intercostale, asimetrie toracica,
circulatie colaterala
- palpare: vibratii vocale, FR (palpare in epigastru):
60/min la nn, 35/min la sugar, 30/min la 1 an, 20/min
la 7 ani
- ascultatia: raluri bronsice, alveolare, frecatura
pleurala
- percutia: nu atat de intensa ca la adult!!
hipersonoritate/matitate/submatitate
9. Examenul aparatului cardio-vascular – necesita liniste din
partea copilului
- inspectie: aspectul regiunii precordiale, vizibilitatea socului
apexian, cianoza generalizata, sau la extremitati
- palpare: socul apexian in sp. IV ic stg, la 1-2cm lateral de lmc
(la 7ani ajunge ca la adult)
- ascultatia se face concomitent cu palparea pulsului periferic;
aritmie respiratorie frecv.
- percutia: delimiteaza aria matitatii cardiace
 Sufluri: - sistolice – nu intotdeauna patologice
- grad, localizare, iradiere, cu/fara freamat, modificabile cu
pozitia/resp.
- diastolice – intotdeauna patologice
 FC - 160/min la nn
- 120/min la sugar
- 100/min la 1 an
 TA -80/50mm Hg in primul an, apoi dupa formula:
TAS=2v+80, TAD=TAS/2+10mmHg
10. Examenul aparatului digestiv
- anamneza: alimentatie, varsaturi, scaune,dureri
abdominale (localizare, iradiere, intensit)
 Palparea se face cu mainile incalzite si miscari
blande. Initial se practica o palpare superficiala, apoi
profunda, din fosele iliace spre hipocondru.
 Splina – nepalpabila, sau decelabila la rebord
 Ficatul
- marginea superioara (percutie) – sp. V pe lmc,
sp. VII pe linia axilara anterioara
- marginea inferioara – 2cm sub rebordul costal
- consitenta crescuta in hepatite, ciroze, ICC
11. Examenul aparatului uro-genital
- anamneza: numar mictiuni, caracter (spontan,
nedureros, controlat, jet continuu/intrerupt), aspect
(pigmentii biliari si uratii pateaza scutecul).
 Numarul mictiunilor - 10 – 20 /zi de la 0-6luni
- 5 – 6 /zi de la 1-2 ani
- 4 – 6/zi la 4 – 6 ani
 Diureza – 75 ml/kg/zi la nn/sugar, 25ml/kg/zi la adult
 Palparea rinichiului: bimanuala, in decubit dorsal sau
lateral (se deceleaza polul inf. RD)
 OGE la baieti: - fimoza fiziologica pana la 6 luni. Se
palpeaza testiculii, hidrocel, hipo/epispadias,
parafimoza
 OGE la fetite: - regiunea vulvara – la prematuri
labiile mici nu sunt acoperite de cele mari
12. Examenul SNC

 Motilitate activa si pasiva, miscari involuntare

 Sensibilitate dificil de examinat la copil. Se evalueaza

doar sensibilitatea tactila si dureroasa.

 Excitabilitate – semnele Chwosteck (n. VII),

Trousseau (semnul garoului), Weiss (n. VII), Lust (n.
Sciatic popliteu extern)
Semne meningeene:
 redoarea cefei,
 Brudzinski I (cu mana dreapta pe toracele copilului in decubit
dorsal, imprimam o flexie brusca a capului cu stanga si copilul
flecteaza ambii genunchi),
 Brudzinski II (flexie brusca a gambei si coapsei tinand cu
mana dreapta gamba si stanga coapsa, pozitiv cand copilul
flecteaza membrul controlateral),
 Kernig (apasam usor cu dreapta genunchii copilului cu
membrele inferioare in extensie, cu stanga ridicam umerii
copilului in pozitie sezanda, pozitiv cand se flecteaza
genunchii, iar extensia e dureroasa).
 La sugarul mic semnele clasice nu sunt sugestive. Semnul
Lesaj (de atârnare) pozitiv sugereaza un proces de iritatie
menngeana – dacă sugarul este ridicat de subţiori, atunci el
reflector flexează picioarele şi le trage spre burtică.
Tensionarea sau bombarea fontanelelor, lărgirea suturilor cât
şi creşterea perimetrului craniului vorbesc despre creşterea
tensiunii intracraniene în caz de meningite.
Examenul nervilor cranieni: II (la o luna), VIII, n. Gustativ
(duce, acru, amar), r. de deglutitie
Reflexe osteotendinoase
● Reflexele osteo-tendinoase (ROT) bicipital şi rotulian pot fi
prezente sau absente la nou-născutul la termen. Dacă sunt
prezente sunt mai accentuate în primele 2-3 zile de viaţă.
Ulterior se deceleaza cu aceleasi manevre ca la adulti.
Celelalte ROT sunt rar prezente. Simetria trebuie apreciată cu
capul situat pe linia mediană pentru a evita apariţia reflexului
tonic al cefei.
● Reflexul cutanat plantar se verifică prin stimularea marginii
externe a piciorului începând din partea posterioară. Răspunsul
produs la nou-născut si sugar este reprezentat de extensia
halucelui cu poziţia în evantai a celorlalte degete (semnul
Babinski). Semnul Babinski poate fi spontan la sugar si se
mentine pana la 1 an. Atenţie la asimetrii !
● Reflexele cutanate abdominale (RCA) sunt prezente
inca din primele 10 zile de viaţă. Trebuie întotdeauna
efectuate bilateral. Absenţa totală a RCA nu are nici o
semnificaţie patologică.

● Reflexul cremasterian este prezent din primele 10 zile

de viaţă, fiind absent în leziunile măduvei spinării. Se
obţine prin stimularea feţei interne a coapsei,
testiculul de partea stimulată se ridică, uneori există
răspuns de ambele părţi. Testiculul necoborât
congenital, edemul scrotal, hidrocelul sau hernia pot
îngreuna sau împiedica observarea/producerea
reacţiei de răspuns.
 Reflexe arhaice - se dezvolta in timpul vietii intrauterine,
aceste reflexe sunt involuntare si sunt esentiale pentru
supravietuirea nou nascutului. Nou nacutul este o fiinta
subcorticala, cu activitate bulbo spinala, reflexa, fara activitate
voluntara si fara inhibitie corticala. Nou nascutul prezinta
hipertonie musculara, cu flexia membrelor si hipotonie a
capului. La nastere functiile vegetative sunt bine dezvoltate,
tipatul si plansul prezente la nastere, fiind fenomene
subcorticale. Reflexele arhaice ale nou nascutului semnifica
integritatea centrilor subcorticali.

 Reflexul de supt:se atinge obrazul sau buzele nou nascutului

si raspunsul consta in deschiderea gurii si miscari ritmice de
supt.Reflexul acesta este prezent de la nastere si dispare de
obicei in jurul varste de 1 an.
 Reflexul punctelor cardinale:la atingerea tegumentelor
peribucale cu indexul, nou nascutul isi intoarce capul de partea
excitata, schitand reflexul de supt.
 Reflexul optic-tonic al cefei (reflexul Peiper ):se apropie o
lumina de ochii nou nascutului si acesta va da capul pe spate
cu contractura cefei pana la pozitia de opistotonus,cu pupila in
mioza.
 Reflexul pozitiei de spadasin (reflexul lui Magnus si Klein ):
nou nascutul este in decubit dorsal, se intoarce uso capul intr-o
parte, el isi va ridica membrul superior de partea faciala cu
antebratul in extensie pe brat si mana in pronatie,membrul
superior de partea occipitala este mai ridicat decat cel de pe
partea faciala cu antebratul in flexie pe brat si mana in flexie
pe antebrat, membrul inferior de partea faciala este in flexie,
iar membrul inferior de partea occipitala este in extensie.
 Reflexul Moro (reflexul de imbratisare ):nou nascutul este in
decubit dorsal, i se apica o exitare brusca (se trage scutecul
brusc de sub el), iar acesta va avea o miscare rapida de
extensie si abductie a membrelor superioare cu revenirea lenta
in flexie si adductie. Refexul dispare in jurul varstei de 4 luni
insa poate persista pana la varsta de 6 luni. Persistenta acestui
reflex peste varsta de 6 luni,este dovada unei suferinte
cerebrale cronice.

 Refexul de apucare (de agatare ):se excita palma sau planta cu

indexul nostru si nou nascutul isi flecteaza degetele cu agatare.

 Reflexul mano-bucal:la presiunea palmara bilaterala cu

policele,nou nascutul ridica capul si deschide gura.
 Reflexul ascensorului (reactia de cadere): nou nascutul este
tinut din axile deasupra capului examinatorului, se imprima o
miscare brusca de cadere,nou nascutul va departa bratele de
trunchi cu degetele in evantai ca aripile unei pasari, avand
tendinta sa planeze, sa-si micsoreze viteza de cadere.

 Reflexul pozitiei statice: se tine nou nascutul in pozitie

verticala la marginea unei mese,fata dorsala a piciorului se
atinge usor de marginea mesei,nou nascutul va ridica piciorul
si-l va aseza cu fata plantara pe masa.

 Reflexul automat de mers (reflexul lui Andre Thomas): nou

nascutul este asezat cu plantele pe masa,se imprima o miscare
de caderea in fata, sugarul va pasi avand tendintasa-si
redreseze pozitia corpului.
Reflexele arhaice dispar intre 4-5 luni de viata,cand apare
inhibitia corticala. Asimetria lor indica leziuni ale sistemului
nervos in hemoragiile intracraniene, paralizii de plex brahial.
13. Examenul cavitatilor
 cavitatea bucala: copilul este tinut in brate, cu fata
spre lumina si spatele pe umarul ajutorului care ii
imobilizeaza membrele superioare si inferioare. Cu
mana nondominanta aplicam o miscare de flexie si
impobilizam caput copilului pe umarul ajutorului, iar
cu mana dominanta apucam spatula si apasam pe
baza limbii. Examinam vestibului bucal, mucoasa
jugala, gingivala, arcadele dentare, istmul faringian,
pilierii, amigdalele, lueta si peretele posterior al
faringelui.
 manevra Vauchez – apasam pe tragus si copilul tipa
daca exista inflamatia timpanului
 la nn se apreciaza permeabilitatea anusului
PROFILAXIA RAHITISMULUI
 Antenatala: in ultimul trimestru de sarcina gravida
primeste zilnic vit. D 1000 – 2000 UI, po si calciu,
1g/zi, 10 zile/luna. NU SE ADMINISTREAZA VIT.
D INJECTABILA LA MAMA PT CA
PREDISPUNE SPRE STENOZA AORTICA LA
FAT.
 Postnatala: din a 10-a zi de la nastere copilul va
primi zilnic pana la 2 ani 500UI/zi Vit. D, po (2
pic)!!! Daca sugarul primeste minim 500ml
lapte/zi nu este necesara suplimetarea cu calciu.
 La prematuri, malnutriti, gemeni este necesara
cresterea dozei profilactice de vit. D cu 50-100% si
supliment de calciu (0,5g/an varsta) pana la 2 ani
 Intre 2 si 7 ani se administreaza primavara si toamna
sau in toate lunile cu R Vigantol 500UI/zi.
IMUNIZARI

 la nastere: AHB, BCG

 la 2 luni: AHB, DTP, AP, anti pneumococcic, anti H.ifluenzae,
anti rotavirus
 la 4 luni: DTP, AP, anti pneumococcic, anti H.ifluenzae, anti
rotavirus
 la 6 luni: AHB, DTP, AP, anti pneumococcic, anti H.ifluenzae
 la 1 an: DTP, AP, anti pneumococcic, anti H.ifluenzae
 la 1 an si 1luna: ROR
 la 4 ani: DTPa
 la 6 ani: AR, DTP
 la 9 ani: AP
 la 14 ani: DT, BCG daca idr e negativ
 24 ani: rapel Dtadult
Optional: antivaricela (cu rapeluri la 5 ani), anti HVA,
antimeningococic
DEZVOLTAREA PSIHOMOTORIE
Principalele repere care permit aprecierea dezvoltarii
psihomotorie a copilului in primii 3 ani de viata sunt urmatoarele:
- la 3 luni isi ridica capul;
- la 4 luni, asezat ventral, ridica si roteste capul;
- la 6 luni sta in sezut fara ajutor;
- la 6 luni se intoarce din pozitia dorsala in pozitia ventrala;
- la 8luni se deplaseaza tarandu-se;
- la 8 luni se intoarce din pozitia culcat in pozitia de sezut;
- la 8-10 luni se taraste, se ridica in picioare cu ajutor;
- la 9 - unsprezece luni merge cu sprijin;
- la 12 luni merge fara ajutor;
- la 16 luni merge lateral;
- la 18luni se poate ridica pe varful picioarelor;
- 24 luni loveste o minge cu piciorul, fara sprijin se coboara de
pe scaun;
- la 33 de luni poate merge pe varfuri; merge pe o linie dreapta,
poate sta intr-un picior;
- la 36 de luni pedaleaza pe bicicleta, urca si coboara scara
alternand picioarele pe fiecare treapta;
 DATELE ANTROPOMETRICE
1. GREUTATEA
 la nastere – 3000g (2500 – 4500g)
 lunile I-IV – 750g/luna
 lsa 4 luni isi dubleaza Gn
 lunile V-VIII – 500g/luna
 lunile IX-XII – 250g/luna
 la 1 an are 9kg, triplu fata de Gn
 1-2 ani – 250g/luna, la 2 ani are 12kg
 >2ani G = 2V+9
2. TALIA
 la nastere 50cm (48 -52 cm)
 luna I – 4cm
 luna II si III – 3cm/luna
 luna IV – 2cm
 lunile V-XII – 1cm/luna
 1an – 70 -72cm
 1-2 ani – 1cm/luna
 la 2 ani – 80-82cm
 >2 ani T = 5V+80

3. PERIMETRUL CRANIAN
 la nastere – 35cm
 apoi creste proportional cu talia PC = T/2 + 10 (±2)cm
4. SUPRAFATA CORPORALA – SC=T2 x 0,92

5. INDICELE PONDERAL
IP= Gactuala/Gideala a unui copil de aceiasi varsta
Valorile IP caracterizeaza starea de nutritie a sugarului
>1,1 – paratrofic
0,9 – 1,1 – eutrofic
< 0,9 – distrofic – 0,89 – 0,76 – D I
- 0,75 – 0,60 - D II
<0,60 – D III