Frauda in

ASIGURARI
Obiective:
1. Introducere
2. Tipurile de frauda
3. Arealul de manifestare a Fraudelor
4. Tipologia fraudelor in asigurări
5. Tehnici de identificare a fraudei
6. Masuri de combatere si prevenire a fraudei in asigurari
 Introducere
Intr-o economie în care există agenţi economici care caută în permanenţă portiţe
legislative prin care să evite plata unor datorii pe care le-au contractat, cetateni
care incearca cu disperare sa supradimensioneze paguba ca urmare a producerii
unui risc asigurat cu sopul de a incasesa mai multe foloase si companile de
brokeraj fiind intermediari incearca si ei sa nu ramina cu mana goala, cu alte
cuvinte se intră în sfera fraudei.
Noţiunea de fraudă - acţiunea unui individ sau grup de indivizi, care acţionează cu
rea-credinţă pentru obţinerea unor foloase necuvenite. Conform Dicţi. frauda
reprezintă „săvârşirea cu rea-credinţă, pentru a obţine foloase, a unor acte
păgubitoare pentru altă persoană".
 Tipurile de frauda

FRAUDA

REALĂ APARENTĂ LEGALĂ EROAREA

Arealul de manifestare a
Fraudelor
 Falsul material în
înscrisuri oficiale

Inşelăciunea Falsul intelectual

Frauda in context
juridic

Falsul în înscrisuri sub

Uzul de fals
semnătura privată
 Frauda in context moral
 Asiguraţii se consideră îndreptăţiţi să recupereze prin intermediul asigurării sumele
plătite ca prime de asigurare apreciind acestea drept o investiţie. In acest sens, cu
prilejul apariţiei unui risc asigurat, generator de pagube, aceştia declară pagube mai
mari sau măresc cuantumul acestora cu bună ştiinţă pentru a obţine indemnizaţii de
despăgubire cât mai însemnate. Imoralitatea determină indivizii să-şi producă cu
intenţie pagube sau să-şi însceneze producerea acestora în calitate de asiguraţi, sau
prin prepuşii acestora. „Cinstea este invers proporţională cu tentaţia", scria Bernard
Shaw. Studiile şi sondajele de opinie din Marea Britanie arată că asiguraţii
consideră că nu este imoral să se supraevalueze o cerere de despăgubire şi că este
acceptabil să obţii un profit dintr-o cerere de despăgubire. Aproximativ 50% din
intervievaţi nu au găsit nimic rău în a inventa o fraudă pentru o despăgubire din
asigurare. In urma cercetărilor s-a stabilit ca 27% din pretenţiile pentru despăgubire
sunt false, iar 50% conţin pretenţii parţial reale.
 Frauda în context social
Asigurătorii sunt afectaţi financiar prin sumele plătite necuvenit ca
indemnizaţii de despăgubire pentru pagube înscenate sau pagube reale, dar
izvorâte din riscuri neasigurate. Pentru a nu afecta imaginea firmei de asigurări
cazurile sunt trecute sub tăcere. Efectul financiar determinat de fraudă este
preluat în anii următori prin majorarea primei de asigurare pe care o vor plăti tot
asiguraţii corecţi.

Asiguraţii doresc să fie îndestulaţi pentru pierderea suferită, iar dacă pot
obţine şi un profit prin despăgubire consideră o chestiune normală astfel frauda
apare ca ceva necesar si fires.
 Frauda în context economic

Frauda există de la înfiinţarea asigurării. Fraudele atrag după sine

mari mişcări de fonduri. Structurile de combatere a crimei organizate
şi de spălare a banilor au constatat o strânsă colaborare între
organizaţiile criminale şi mulţi proprietari de autoturisme care îşi
declară autoturismele furate, acestea fiind ulterior preluate de
organizaţii criminale, proprietarii încasând în final indemnizaţiile de
asigurare
Tipologia fraudelor
in asigurări
 Fraudele interne şi externe
Fraudele interne se produc prin implicarea salariaţilor asigurătorului agenţii de
asigurare, manageri, inspectori, directori executivi împotriva compa. sau a
asiguraţilor. Fraudele interne sunt provocate de:
a) agentul de asigurare care îşi însuşeşte primele încasate, eliberând o poliţă
falsă sau neemiţând nici una
b) agentul sau asigurătorul, care emite poliţe şi certificate de asigurare false
c) agentul sau asigurătorul care întocmesc declaraţii de asigurare in fals
d) inspectorul contabil, care confirmă valabilitate pentru o poliţă reziliată
e) inspectorul de daune, care constată şi propune la plată pagube inexistente
sau produse de un risc neasigurat
Fraudele externe sunt cauzate de persoane fizice sau juridice din exteriorul
societăţii de asigurare, (asiguraţi, păgubiţi, beneficiari ai poliţelor, ateliere
de reparaţii, agenţi de asigurare, brokeri de asigurare, cabinete medicale)
care prin actele şi faptele lor conduc la plata nejustificată a unor sume de
bani. Astfel, regăsim: înscenări de accidente auto şi provocate în mod
voluntar; înscenări de accidente prin cădere sau alunecare; vandalism
înscenat; incendiere intenţionată; înscenări de furturi auto; înscenări de
accidente casnice; supraevaluarea daunelor;
 Fraudele după gradul de dezvoltare: fraude
uşoare sau grave
-Fraudele uşoare. De exemplu, la un autoturism avariat pe 45% din suprafaţa exterioară a
caroseriei se vopsesc numai elementele avariate.Pentru a fi revopsiteste nevoie de 50% din
suprafata, astfel ajentrul de asigurare mai introduce inca ceva zgiriituri survenite de alte
accidente anterioare pentru a trece limita de 50% .

-Fraudele grave sunt fraudele în care întregul caz este înscenat sau elementele sunt modificate în
mod voit tocmai pentru a se încadra în risc asigurat şi a beneficia pe nedrept de protecţia unei
asigurări.
Clasificarea fraudelor în funcţie de procedura urmată de făptuitor;
♦ Pregătirea fraudei. Frauda este pregătită încă din faza de subscriere a poliţei de asigurare.
♦ Clasificarea împrejurărilor. Frauda se produce: a) prin neefectuarea inspecţiei de risc, la
încheierea asigurării; b) dimensionarea nejustificat de mare a pagubelor la efectuarea constatării;
justificarea în mod intenţionat a unor reparaţii cu documente false sau supraevaluate. în cazul
asigurărilor de persoane frauda se produce în special la acordarea unui grad de invaliditate mai
mare şi/sau prin plata sumei asigurate pentru o invaliditate avută anterior subscrierii primelor.
♦ Exploatarea cazului asigurat, Neluarea intenţionată a măsurilor de limitare a pagubelor.
Mărirea pagubelor cu bună ştiinţă.
 Tehnici de identificare a fraudei
Identificarea fraudelor este un proces complex fară o formulă
prestabilită, deoarece nu se cunosc date şi informaţii decât în mică
măsură. Identificarea fraudelor are drept cauze: a) întâmplarea; b)
reclamatia; c) experienţa investigatorului;) verificarea în detaliu a
documentelor justificative.
Organele de control şi investigaţii cu experienţă fac din
identificarea fraudelor o adevărată ştiinţă. Din păcate mecanismele de
fraudă depistate nu mai sunt uzitate de infractori, aceştia fiind cu un
pas înaintea investigatorilor, care ta rândul lor se specializează pe
parcurs.
Detectarea fraudelor

salariati
accidental
audit intern
con. Fin. Intern
audit extern
asigurati
rec. anonime
forta legii
 Fenomenul fraudei in asigurari
Fenomenul de frauda în asigurări prin pagubele create adaugă 85
miliarde la costul asigurărilor. într-un sondaj de opinie arată că
66% din cei intervievaţi consideră că asigurătorii au profituri
înzecite şi primele de asigurări cresc fără a fi corelate cu
daunele, in consecinţă asiguraţii consideră că este logică o
returnare a primelor de asigurare subscrise prin fraudă. In
SUA ponderea cea mai mare a fraudelor se regăseşte la
daunele cuprinse între un milion şi zece milioane dolari.
 Distributia fraudelor pe segmente
valorice de despagubire
14000

12000

10000

8000

6000

4000

2000

0
100-999$ 10000- 100- 1-9.9 mil
49999$ 499(mii$) $
Fenomenul fraudei in Romania
Fraudele identificate la o societate de asigurări din România se constată că
ponderea este deţinută de pagubele mici si mari. Pagubele mici trec
neobservate şi nu reţin atenţia organelor care efectuează controlul concomitent
Pagubele mari au o miză consistentă, iar riscul asumat de infractori este
diminuat in comparaţie cu câştigul. Stfel in urma unei analiza în perioada
2002-2003 la o societate de asigurari constatam urmatoarele.

Distributia valorica a fraudelor in Romania

30% 20% 10% 2.8% 24% 12.2%
100-299$ 300-499$ 500-999$ 1000-4999$ 5000-9999$ Alte valori $
 Masuri de combatere si prevenire a
fraudei in asigurari

Numărul mare de posibilităţi prin care se pot obţine sume necuvenite din despăgubiri
plătite pe baza asigurărilor sunt un semnal de alarmă pentru stoparea fenomenului.
•O primă măsură de prevenire consta in elaborare unei baze de date electronice referitoare
la persoanele care încearcă sau au reuşit frauda la care pot avea acces toate structurile
cointeresate .
• Se impune crearea unui organism independent, specializat în probleme de prevenire şi
combatere a potenţialilor infractori, a caror salarizare sa depinda proportional de nr. de
fraude depistate.
•Dezvoltarea mecanismelor interne anti-frauda: a) cercetarea minutioasa a noilor angajati
si cursuri de perfectionare pentru cei existenti b) auditarea regulata a fraudelor c)
elaborarea politicilor anti-frauda
 Implementarea mecanimselor de raportarea a fraudelor anonime, linii de incredere,
24/24- gratis.
 Dotarea cu tehnica specifica de investigatii si expertizare: aparate foto, camere
video, reportofoane, rulete.
 Elaborarea unei politici interne de sanctiuni aplicate salariatilor care favorizeaza
frauda.
 Crearea unei liste de incredere a intreprinderilor care sunt in nemijlocita
interactiune cu companiile de asigurari (service auto, institutii medicale )