Sunteți pe pagina 1din 40

Pictura verbală

Ce legătură este
între acest
anotimp şi
sentimentul de
dragoste descris
de Mihai
Eminescu în
poezia “Dorinţa”
Explozia stelară
(starbursting)
Povesteşte cele relatate în lectură,
răspunzând la următoarele întrebări:
CINE?

CUM? CÂND?

CE? UNDE?
Şase pălării gînditoare – este o tehnică care se foloseşte pentru a-i
determina pe elevi să-şi exprime opinia în funcţie de pălăria “purtată”, să-şi
schimbe atitudinea faţă de alte persoane, să ia în consideraţie şi alte puncte de
vedere.

Albul este neutru şi obiectiv. Pălăria albă este legată de


fapte obiective şi cifre.

Roşul sugerează furie (a vedea roşu inaintea ochilor),


patimă şi emoţii. Pălăria roşie furnizează un punct de
vedere emoţional.

Negrul este sobru şi serios. Pălăria neagră identifică


greşelile. Ea evidenţiază punctele slabe ale unei idei.

Galbenul este însorit şi pozitiv. Pălăria galbenă este


optimistă şi conţine speranţă şi gîndirea pozitivă

Pălăria verde indică creativitate şi idei noi.

Pălăria albastră vizează controlul, organizarea procesului


de gîndire şi folosirea celorlalte pălării.”
Ce ştim despre Nicp? Este fiul Smarandei, e un copil vioi, dar
neastîmpărat. Ce va fi cu el? Va deveni oare copil ascultător?

Cu Nică, cred că trebuie să fim cu ochi în patru, mai bine zis,


mamei lui trebuie să fie foarte atentă, pentru că cînd era de
făcut ceva treabă, o cam fugea de acasă. În general, acest
băiat îmi este simpatic, dar nu este ascultător.

În opinia mea, Nică e un băiat, faţă de care aş avea unele


pretenţii: fuge la baltă, călcîndu-şi promisiunea făcută
mamei sale; umblă gol şi se îndreaptă acasă prin grădinele
oamenilor.

Eu consider că Nică e un băiat cumsecade, răbdător şi


statornic la vorbă în felul său. Cred că merită să fie iubit,
pentru că el e cel mai mare copil în familie şi are grijă de cei
mici.

Dragii mei, să fim serioşi! Nică e un copil mic, conştiincios.


Uitaţi-vă la el, e ruşinos, cere iertare de la mama şi îi promite
că va fi cuminte, harnic şi acsultător. Să vedeţi ce om va fi!

Aşa-a-a. Nică a fugit pe furiş la scăldat. Mama îl găseşte şi ia


hainele. Nică a rămas gol, fuge spre casă prin grădinele
oamenilor. Cere iertare de la mama şi mama lui iartă. Nică
promite că se va cuminţi şi va deveni băiatul harnic şi
ascultător.
• Interviu

Închipuiţi-vă că D.Cantemir a venit în


ospeţie şi discutaţi despre cartea
„Descrierea Moldovei”. Înscenaţi dialogul.
“Cine e mai repede? ” Numiți cuvinte la tema.
Audiţia muzicală

vuietul valurilor mării

plescăitul ploii
foşnet de frunze

O piesă muzicală
(Vivaldi)

tunet
vuietul vântului

ciripit de păsări
Un proverb românesc spune:

„Învăţătura e o comoară, iar munca -cheia


ei. Păzeşte bine cheia, să nu pierzi comoara.”
Metoda “Discuţia panel”
Juraţii (un grup restrîns format din persoane
competente)
Ceilalţi ascultă, dar intervin prin intermediul
bileţelelor transmise.
bileţele albastre conţin întrebări
bileţelele albe – sugestii
bileţelele roşii – păreri proprii
Mesajele sunt primite de unul din membrii
(“injectorul de mesaje” ). Discuţia este condusă de
un “animator” care la sfîrşit, după intervenirea în viu
grai a persoanelor din sală , face o sinteză şi trage
o concluzie.
Sârbâtorile
tradiţionale
religioasa.
Cu ce ati asemana casa parinteasca?
Folositi cit mai multe asocieri
Mănăstirea Capriana.

O pagină aleasă din frumusețile Moldovei sînt mănăstirile. Una


din cele mai vechi mănăstiri din Moldova care se referă la anul
1420, 1429, este Căpriana. În anii 1542-1545 se spune că P.
Rareș, a reconstruit-o. La început era din lemn, apoi reconstruită
din piatră. Mănăstirea se consideră leagănul scrisului
moldovenesc, tiparului cărților, muzicii, arhitecturii. Aici a trăit
unul din primii poeții – Chiprian, și se află cea mai mare
bibliotecă. În diferite epoci au poposit aici gospodari Al. cel Bun,
Șt. cel Mare și sfînt, Petru Rareș, Al. Lăpușneanu. Dar în anul
1962 mănăstirea a fost închisă și redeschisă în 1989, devenind
unul din simbolurile renașterii poporului.
Jocul «Găsește perechea».

Metoda Turul galeriei.

Ce mănăstirea ați dori să


vizitați?

De ce?

Comentați.
Ţara mea, Moldovă – mamă,
Vatra doinelor străbune,
Ca un strugure de poamă
Stai măreţ pe harta lumii.

-3-
Simbolica Moldovei

Simbolurile ţării
întruchipează dragostea
faţă de patrie şi popor.

-8-
Piaţa Marii Adunări Naţionale

-23-
Lucrînd la lecţii eu mă stărui să folosesc cît mai multe metode şi procedee de lucru cu textul pentru a stimula
şi a dezvolta creativitatea elevilor: logica, expunerea, gîndirea etc.
Folosesc aşa metode ca:
•Metoda “cubul”
oferă

aplică
aplică

asociază
asociază
descrie
descrie compară
compară

analizează

•Diagrama wen” o folosesc cînd compar două


personaje. De exemplu, mama din “Mioriţa” cl.
VIII şi mama din “Cămăşile” cl. IX. I personaj
Fişa “Lunile anului”

Poate fi aplicată in activităţi frontale, sau pe grupuri, perechi etc. Fiecare pereche / elev va primi cîte o imagine decupată. Elevii vor fi rugaţi
să scrie 1 -2 propoziţii descriptive despre desenul lor pe o bucată de hîrtie. Apoi fişele vor fi strînse si distribuite din nou perechilor / fiecărui
elev (în altă ordine). Desenele vor fi afişate la tablă ori vor rămîne pe băncile elevilor. Elevii vor fi rugaţi să citească propoziţiile de pe fişii şi
să găsească unde este, care e imaginea la care se referă. Imaginile din fişa respective sînt pentru unitatea "Copilul si natura". Un asemenea
tip de exerciţiu poate fi practicat la orice altă unitate din manual, schimbîndu-se imaginile.
“Formularea
comparaţiilor”

Se va lucra în perechi. Elevii vor privi atent


imaginile şi vor completa comparaţiile. Cu 4
comparaţii vor forma enunţuri. Fişa se
poate utiliza la tema “Copilul şi societatea”.

alb ca
gingaşă ca
dulce ca
harnic ca
puternic ca
palid ca
tare ca
fierbinte ca
credincios ca
albastru ca
uşor ca
Anul nou
Fişa “Sărbătorile”

8 martie
Elevii vor lucra în 6 echipe. Imaginile vor fi
extrase prin tragere la sorţi şi fiecare echipă va
trebui să alcătuiască o povestire despre o
sărbătoare, reprezentată pe imaginea primită.
Sărbătoarea de Paşti

Ziua oraşului/Hramul satului


Câştigă echipa care va face cea mai interesantă relatare. Acest lucru poate
fi apreciat de profesor sau de un juriu al clasei. Fişa poate fi utilizată la
tema “Copilul şi societatea”.

Ziua de naştere

Limba noastră
Proiectare didactică la literatură română cl. IX. Unitatea didactică : “O ţară, o casă, un grai”.
De exemplu, proiectînd lecţia la literatură română în cl. IX, în primul rînd îmi pun următoarele întrebări: “Ce
voi face?”, “Cum voi face?”, “Cu ce voi face?”
Subiectul: Adrian Păunescu
“Cît mai suntem, cît mai sunt
Mîngîiaţi-i pe părinţi!”
Tipul lecţiei – de evaluare.
Obiectivele operaţionale:
•să înţeleagă mesajul şi să determine problematica textelor audiate;
•să formuleze şi să răspundă la întrebări-cheie;
•să identifice personajele principale şi secundare;
•să descrie oral portretul moral al unui personaj, argumentînd afirmaţiile făcute;
•să alcătuiască în scris un eseu/ o comunicare la temă (5-6 pr.);
•să prezinte o relatare în 4-5 propoziţii după o imagine făcută de ei, argumentînd.
Obiectivele educaţionale:
•să manifeste grijă şi interes faţă de părinţi;
•să manifeste dragoste faţă de ei;
•să-şi exprime părerea proprie asupra celor citite-auzite.
Metode şi procedee:
Test-fulger: itemi cu alegere multiplă; cu alegere duală: Da/Nu; de completare, cu răspuns scurt, eseu, scrierea
literă, graficul T, asaltul de idei, textul în culori, metoda creativă – alcătuirea celui mai frumos catreu despre
părinţi; conversaţia, explicaţia, asocierea, comparaţia.
Mijloace didactice: fotografiile părinţiilor, bunicilor, imagini din reviste, ziare ce reprezintă bătrîni
singuratici, o icoană, busuioc, lumînare, un colacel, bomboane, o jucarie, cărţi . . . revista “Noi”, man. de
limbă cl. V-IX, VI-IX.
Organizarea clasei:

Clasa e împărţită în 3 echipe cîte 9 elevi. Elevii au sustras de pe masa profesoarei


cîte o figură (galbenă, roşie, verde). Elevii sau grupat după culorile figurilor de hîrtie
( , , ).
Etapa de încălzire.
Profesoara invită cîte un elev, în faţa clasei, din fiecare echipă. Pe masă se află o
lumînare, o icoană, un mănunchi de busuioc, un colacel, o vază cu flori, o jucărie.
Elevii trebuie să-şi aleagă cîte un obiect şi sa argumenteze alegerea.
Verificarea temei de acasă.
Conversaţie. Profesoara pune întrebări, elevii răspund la ele.
•Despre cine/ce am vorbit la lecţiile precedente?
•Ce ştiţi despre A.Păunescu?
•Cum se numeşte poezia pe care am studiat-o?
•Ce trebuia să pregătiţi pentru lecţia de azi?
Un elev răspunde: trebuia sa memorizăm poezia “Rugă pentru părinţi”; să formulăm
/ alcătuim un catren despre părinţi-exerciţiul 4 pag. 178.
Concurs:
Fiecare echipă citeşte catrenul pe care l-au alcătuit. Se fac concluzii – a cui catren a
fost mai reuşit, mai expresiv recitat, apoi cîte un elev recită poezia lui Păunescu.
Pentru a verifica cum au memorat biografia scriitorilor eu des folosesc în practica mea testul-“fulger”.
Elevii au primit din timp caietele pentru lucrări de control şi scriu la propunerea profesorului un test-“fulger” (individual).
Model:
•Itemi cu răspuns scurt:
I.A. Păunescu este numit poet al . . . patosului civic 1p.
II.El s-a născut în satul . . . Copăceni 1p.
III.A studiat la Universitatea din . . . Bucureşti 1p.
•Itemi cu alegere duală (Da/Nu)
I.El a fondat cenaclul “Flacăra” Da 1p.
II.A fost redactor-şef la revista “Basarabia” Nu 1p.
III.A fost senator în parlamentul României Da 1p.
•Itemi cu alegere multiplă
I. În poezia “Rugă pentru părinţi” tema majoră este: 1p.
A – istoria
B – viaţa cu legile ei nemiloase
C – natura
II.În această poezie autorul se adresează: 1p.
A – primarului;
B – guvernului;
C – lui Dumnezeu.
III.Aici părinţii sînt comparaţi cu: 1p.
A – lumînările;
B – copacii;
C – roua.
•Item de completare: (1-2 pr.) 6p.
Poezia “Rugă pentru părinţi” ne învaţă să . . .
15p.
Anunţarea temei.
Cuvîntul profesorului :
- Astăzi copii vom prelungi să discutăm la tema: “Cît noi sîntem, cît mai sînt / Mîngîiaţi-i pe părinţi”. Motoul lecţiei de
astăzi este: Cum îţi vei cinsti părinţii, aşa te vor cinsti copiii (un elev citeşte de pe tablă). Voi trebuie să dovediţi azi cît de
mult vă iubiţi părinţii, cum îi ascultaţi; cît de responsabili sînteţi faţă de tot ce au făcut ei pentru voi.
Actualizarea cunoştinţelor/ capacităţilor.
Scrierea liberă (eseu structurat). Voi timp de 2 minute trebuie să scriţi cine sînt părinţii pentru voi, neridicînd stiloul de pe
foaie, apoi să citiţi.
Textul în culori.
Profesoara are în mînă nişte creioane, cartonaşe de diferite culori. Fiecare echipă sustrage cîte o culoare. Apoi trebuie să
asocieze/compare părinţii, fapte lor cu culoarea dată. De exemplu: un soare galben; copac verde . . .
Pe urmă elevii citesc eseurile ce le-au scris, argumentează ceea ce au desenat. Iarăşi se fac concluzii : cine mai bine!
Profesoara le propune elevilor să-şi aducă aminte de poezia lui I.Vatamanu “Scrisoare bunicii” studiată în clasa a VI. Fac o
mică caracterizare a personajelor din această poezie. Apoi profesoara le propune elevilor afirmaţia:
“E cel mai bine cînd trei generaţii locuiesc împreună”.
Elevii trebuie sa argumenteze

Pro
...
...
...
...

Contra
...
...
...
...
CCC

Ce văd Ce aud Ce simt


Casă Furtună Îngheţi
Pămînt Frate Tristeţea
Brumele toamnei Soră Bucuria
Nuc bătrîn Mamă Părinţii
Tată Oameni
apropiaţi
Astăzi, cînd privesc la tine, Mi se arată-n zări senine
Scump oraşul meu, Viitorul tău-
Creşte inima în mine, Făt-Frumosul ţării Chişinău!

-15-
Popularea blocului
O pădure din împrejurimile munţilor Carpaţi.Şi aici e secetă,Soarele s-a topit şi a curs
pe pămînt, ciuturile scot din fîntînă nămol.Suferă nu numai oamenii, dar şi vietăţile
pădurii.Dar undeva este un izvor de unde se adapă noaptea căprioarele...

Viaţă

Pădurea Îzvorul Frica

Foametea Tata Feciorul

Căprioara dragostea omenia

sora Familia speranţa


Cele 6 pălării gînditoare
C CC
• Aţi fost vreo dată în
pădure?
• Ce-aţi văzut?
• Ce-aţi auzit?
• Ce-aţi simţit?
Scrieţi în 5-7 enunţuri
ce peprezintă pentru voi
o pădure.
III.Încheiere
3.1.Concluzii.

În aceste pagini am încercat, cu gîndul şi sufletul,să pătund în esenţa unei


frumoase şi majore teme: dragostea faţă de viaţă, faţă de natura
înconjurătoare,faţă de tot ce este viu.Prin diferiţi tehnici de lucru m-am
străduit să-i fac pe elevi să înţeleagă sentimentele unui copil care deja
pricepe că viaţa este frumoasă ,dar uneori dură şi trebuie să nu ignorăm
aceste aspecte, să nu ne amăgim. Trebuie să ştim a converti urîtul în
frumos.Elevul poate fi bine orientat numai cu ajutorul profesorului şi a
frumoaselor creţaii ale scriitorilor.

3.2. Recomandări.

- să-l ajutăm pe elev să facă concluzii corecte;


- să-l susţinem în munca sa creatoare întru cultivarea unui nivel avansat;
-- să-l încurajm să conştiintizeze poziţia sa ca om;
-- să nu uităm că toate descoperirile stimulează creativitatea elevilor sau
antrenarea lor în ziua de mîine.
2.2. Disciplina de studiu: literatura română
clasa: a IX-a
subiectul: Valori perene: dragoste pentru patrie,pentru
limbă, pentru tot ce e sfint în opera lui
N.Dabija “Baladă”.
tipul lecţiei: mixtă
Obiectivele operaţionale:
Elevii vor fi capabili:
O1- să exprime sentimentul de dragoste şi de mîndrie faţă de patrie;
O2- să identifice ideile principale din informaţiile audiate;
O3- să alcătuiască o compoziţie la tema propusă;
O4- să asocieze imagini propuse la opera studiată, argumentîndu-şi opinia;
O5 – să exprime argumentat o opinie, un punct de vedere;
Metode şi procedee: asociere, algoritmizare, asaltul de idei, conversaţie,
lucrul în perechi, lucrul în grup.
Asociere. Alegeţi numai o imagine care aţi asociat cu cuvîntul “sfînt”. Argumentaţi
alegerea sa. Se face individual la etapa de captare a atenţiei.

sfînt
3.2. Recomandări.

Scopul central al studierii limbii şi literaturii române în şcoala


alolingvă este, în fond, formarea unor elevi capabili de a se incadra
activ în domeniile vieţii sociale, de a se familiariza cu valorile umane
şi culturale. Ca să obţinem scopul acesta, trebuie să punem multe
eforturi:
• să includem la orele de limba şi literatura ronână tehnologii noi care
ar asigura dezvoltarea deprinderilor ale elevilor de a comunica, a citi,
a scrie la limba română;
• să folosim mai des expresii minunate ale “maieştrilor români” pentru
a dezvolta sentimente patriotice;
• să vizităm locurile memorabile din Moldova cu scopul de a arăta
colţurile pitoreşti ale acestei ţări;
• să organizăm serate de întîlniri cu oameni de seamă din prezent;
• să vizionăm opere din programul şcolar puse pe peliculă, căci e mai
bine o dată să vadă, decît să audă.

S-ar putea să vă placă și