IInvesteşte în oameni!

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 1„Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe
cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie 1.3 „Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare”
Titlul proiectului: „Competente crescute pentru cadrele didactice!”
Cod contract: POSDRU/87/1.3/S/64250
Beneficiar: Inspectoratul Scolar al Judetului Alba

M1. PROIECTAREA ȘI IMPLEMENTAREA

CURRICULUMULUI CENTRAT PE COMPETENȚE
DISCIPLINA 3 - Metodologia aplicării noului
curriculum în proiectarea demersului didactic
FORMATOR

ADRESA DE EMAIL

Telefon:
 FIŞA DISCIPLINEI 3
METODOLOGIA APLICĂRII NOULUI
CURRICULUM ÎN PROIECTAREA
DIDACTICĂ
 Titular curs: CERBU VALERIU NICOLAE și
URSU CARMEN IULIANA
 Buget timp: 20 ore
 Activităţi teoretice: 6 ore
 Activităţi practice: 4 ore
 Activități individuale: 8 ore
 Evaluare formativă: 2 ore
 Număr de credite: 5
 COMPETENȚA GENERALĂ

Aplicarea metodelor specifice de realizare a

proiectării curriculare din perspectiva sistemică,
integratoare asupra întregului proces educativ în
scopul individualizării curriculumului în funcţie
de nivele, cicluri, filiere, profiluri, specializări.
 COMPETENŢE SPECIFICE:
 
 Utilizarea taxonomiei specifice în proiectarea demersului didactic.
 Operarea cu programele şcolare pentru proiectarea unui demers
didactic cu accent pe dobândirea de competenţe adaptat nivelului de
învăţământ, filierei, profilului şi specificului clasei.
 Punerea în aplicare a algoritmului de proiectare a unei unităţi de
învăţare în scopul în vederea formării competenţelor specifice propuse
de programa şcolară.
 Punerea în pracică a cunoştinţelor metodice de a proiecta o lecţie în
relaţie cu unitatea de învăţare
 Cunoaşterea algoritmului de proiectare în scopul realizării unei
programei de curs opţional (CDŞ/CDL)
LISTA DE CONȚINUTURI – DISCIPLINA 3:
Tema 1. ASPECTE GENERALE PRIVIND
METODOLOGIA APLICĂRII NOULUI
CURRICULUM ÎN PROIECTARE
DIDACTICĂ:
1.1.Delimitări conceptuale.
1.2.Etape orientative în realizarea planificării
calendaristice.
ACTIVITATE TEORETICĂ – 1 ORĂ
Tema2. REALIZAREA UNEI PLANIFICĂRI
CALENDRISTICE ANUALE ŞI SEMESTRIALE
ACTIVITATE PRACTICĂ – 2 ORE
Tema3. METODOLOGIA PROIECTĂRII UNEI
UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
3.1. Conceptul „unitate de învăţare”
3.2.Schema conceptuală a proiectării didactice la
nivel de unitate de învăţare
ACTIVITATE PRACTICĂ – 4 0RE
Tema 4. PROIECTAREA UNEI UNITĂŢI DE
ÎNVĂŢARE
ACTIVITATE PRACTICĂ – 4 ore
Tema 5 .RELAŢIONAREA LECŢIEI CU
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE:
5.1. Lecţia –formă de bază a organizării predării-
învăţării.
5.2. Etape şi operaţii specifice proiectării didactice a
lecţiei
5.3. Proiectul didactic- consideraţi metodologice.
5.4. Relaţia lecţie – unitate de învăţare.
ACTIVITATE TEORETICĂ – 1 oră
Tema6. PROIECTAREA UNEI LECŢII DIN CADRUL
UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE PROIECTATE
ACTIVITATE PRACTICĂ – 2 ore

Tema 7. TIPURI DE OPŢIONALE . PROIECTAREA

CDŞ/ CDL :
7.1. Consideraţii generale asupra cursurilor opţionale.
7.2. Exemple de opţional.
7.3. Structura programei pentru un curs opţional.
ACTIVITATE TEORETICĂ – 1 oră
Tema 8. PROIECTAREA UNEI PROGRAME
PENTRU CDŞ/ CDL
ACTIVITATE PRACTICĂ – 4 ore
 EVALUAREA FORMATIVĂ:
PROBĂ PRACTICĂ – predarea portofoliului
( format electronic și listat) cu materialele
corespunzătoare celor 4 activități practice
individuale realizate pe parcursul desfășurării
cursului:
Planificarea calendaristică
Proiectarea unei unități de învățare
Proiectul didatic al unei secvențe / lecție din
unitatea de învățare
 Programa pentru un C.D.Ș. / C.D.L.
 BIBLIOGRAFIE:
1. Bocoş, M. Teoria curriculum-ului. Elemente conceptuale şi
metodologice, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2008,
 
2. Bocoş, M., Jucan, D. Fundamentele pedagogiei. Teoria şi
metodologia curriculum-ului. Repere şi instrumente didactice
pentru formarea profesorilor, Editura Paralela 45, Piteşti. 2008
3. Cerghit, I. Neacşu, I. Negreţ, I. Prelegeri pedagogice, Editura
Polirom, Iaşi, 2001
4. Chiş, V. Activitatea profesorului între curriculum şi evaluare,
Editura PUC, Cluj-Napoca, 2001
5. Ciobanu, O. Elemente de teoria şi metodologia instruirii,
Editura ASE, Bucureşti, 2003
6. Creţu, C. Curriculum diferenţiat şi personalizat, Editura
Polirom, Iaşi, 1998,
7. Cucoş, C. Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 1996
8. Druţă, M.E. Didactica disciplinelor economice, Editura ASE,
Bucureşti, 2002
9. Ionescu, M. Radu, I. Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-
Napoca, 2000
10.Ionescu, M. Instrucţie şi educaţie, ediţia a II-a revăzută, "Vasile
Goldiş" University Press, Arad, 2005
11. Jinga, I. Negreţ, I. Învăţarea eficientă, Editura Aldin, Bucureşti,
1999
12. Joiţa, E. Eficienţa instruirii, E.D.P., Bucureşti, 1998
13. Neacşu, I. Instruire şi învăţare, E.D.P., Bucureşti, 1999
 
14. XXX Ghiduri metodologice – ariile curriculare ”Limbă şi
comunicare” “Matematică şi ştiinţe” “Om şi societate”,
“Tehnologii” “Educaţie fizică şi sport” , Editura Aramis
Print, Bucureşti, 2000
15. Site-ul Ministerului Educaţiei şi Cercetării: http://
www.edu.ro
 TEMA 1. ASPECTE GENERALE
PRIVIND METODOLOGIA
APLICĂRII NOULUI CURRICULUM
ÎN PROIECTARE DIDACTICĂ

ACTIVITATE TEORETICĂ – 1 ORĂ

1.1.Delimitări conceptuale.
Componente ale structurii demersului didactic
(sistematizare )
Politica educaţională

Ideal educaţional 

Finalităţi pe nivele de şcolaritate (primar, gimnazial, liceal) 

Curriculum Naţional 

Arii curriculare 

Obiecte de studiu
 VĂ REAMINTIM!
Politica educaţională
 descentralizarea şi democratizarea şcolii româneşti
 diversificarea structurilor şi a experienţelor de
învăţare.

Necesitatea dezvoltării unui sistem proiectare

flexibil, adaptat cerinţelor societăţii pentru
asigurarea calităţii educaţiei
 
 Ideal educaţional
set de enunţuri (cu rol reglator) de politică
educaţională care urmăresc formarea
profilului de personalitate la absolvenţii de
învăţământ în perspectiva evoluţiei societăţii
româneşti.
se constituie ca sistem de referinţă în
elaborarea şi proiectarea Curriculum–ului
Naţional
 Finalităţi pe nivele de şcolaritate (primar,
gimnazial, liceal)
descriu specificul fiecărui nivel de
şcolaritate din perspectiva politicii
educaţionale.
reprezintă sistemul de referinţă pentru
elaborarea programelor şcolare, manualelor
şi pentru orientarea demersului didactic la
clasă.
 Curriculum Naţional
Ansamblul proceselor educative şi de învăţare
prin care trece elevul de–a lungul şcolarităţii.

Asigură realizarea idealului educaţional şi a

finalităţilor învăţământului
 Arii curriculare
oferă o viziune multi şi / sau
interdisciplinară asupra obiectelor de studiu.
numărul lor este desemnat pe baza unor
principii şi criterii de tip epistemologic şi
psiho–pedagogic.
rămân aceleaşi pe întreaga durată a
şcolarităţii obligatorii şi a liceului
ponderea lor pe cicluri şi pe clase este
variabilă.
 Obiecte de studiu –
un model didactic ce cuprinde:
Obiective cadru/competenţe generale

Obiective de referinţă/ competenţe specifice

Conţinuturi
 Standarde curriculare de performanţă
„Criteriile de evaluare a calităţii procesului de învăţare
exprimate în enunţuri sintetice.”
au în vedere curriculum “ atins “, adică rezultatele
elevilor
exprimă ceea ce elevul ştie şi este capabil să facă
sunt scrise în termeni de performanţă (minimă sau pe
niveluri)
indică în ce măsură trebuie realizate de către elevi
obiectivele curriculare, în termeni de cunoştinţe, capacităţi
şi atitudini demonstrate
au un caracter normativ, reprezentând repere utile
pentru toţi agenţii implicaţi în procesul educaţional (elevi,
profesori, părinţi, conceptori de curriculum, evaluatori)
 Evaluarea
Orice acţiune având drept finalizare întemeierea unei
judecăţi de valoare.
Rezultatele scontate se stabilesc în raport cu funcţiile
evaluării:
funcţia diagnostică

funcţia prognostică
funcţia de selecţie
funcţia de certificare

funcţia motivaţională
 CONCLUZIE
Proiectarea curricumului trebuie sa aibă în
vedere trecerea de la centrarea pe conţinut la
centrarea pe elev.
Aceasta presupune deplasarea accentului în
activitatea didactică conform schemei ( vezi
slite- ul următor)
••   

SCHEMA - deplasarea accentului în activitatea didactică

DE LA
aspectele teoretice cantitate   predare evaluarea internă
(să ştie că) (cât)
  

LA

aspectele practice calitate învăţare evaluarea externă

(să ştie să) (cum)

  

  

  

  
  

  
  

  
  

  
1.2.Etape orientative în realizarea planificării
calendaristice.
Proiectarea curriculară trebuie să:
  se focalizeze pe finalităţile învăţării;
 accentueze latura acţională a personalităţii elevului
 fundamenteze oferta şcolii în raport cu interesele şi
aptitudinile elevului, precum şi cu comanda socială
 Profesorul utilizând
conţinuturile programei
organizează

activităţi de învăţare adecvate pornind de la experienţa

elevului , care permit
crearea
atingerea
contextelor de învăţare
rezultatelor aşteptate
 DEMERSUL DIDACTIC
 este determinat de obiectivele/ competenţele propuse
 este conceptul central al proiectării didactice
 instrumentul acestuia este unitatea de învăţare.
 este mijlocit de tematica descrisă în conţinuturi
 asigură personalizarea la clasă a procesului de predare-
învăţare
 oferă posibilitatea intervenţiei creative a cadrului
didactic.

 
 Personalizarea actului didactic

implică

libertatea de diversificare a actvităţilor de învăţare

care trebuie centrate pe elev astfel încât demersul
didactic să poată asigura adaptarea la ritmul
individual de dezvoltare a achiziţiilor elevului.
 
 Proiectarea demersului didactic
„Anticiparea etapelor şi acţiunilor concrete de realizare
a predării-învăţării”
 este centrată pe distribuirea conţinutului disciplinei
pe unităţi mari de conţinut (capitole sau sisteme de
lecţii), ordonate într-o anumită succesiune şi care
urmează să fie abordate în decursul unui semestru
sau an şcolar – denumite unităţi de învăţare
 presupune trei acţiuni concrete:
 lectura avizată a programei;
 planificarea calendaristică orientativă;
 proiectarea secvenţială a unităţilor de învăţare şi / sau a
lecţiilor.
 a.Lectura programei şcolare
Programele şcolare
 sunt elaborate în concordanţă cu Planuri-cadru de
învăţământ şi cu viziunea curriculară
 facilitează orientarea planificării demersului
didactic.
 au aceeaşi structură pentru toate disciplinele din
învăţământ iar în cadrul aceleaşi discipline prezintă
coerenţă (de la un nivel la altul) în ceea ce privesc
finalitățile
 (O privire comparativă a stucturii programelor şcolare este
prezentată în tabelul următor)
 PROGRAMĂ PROGRAMĂ
ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR ÎNVĂŢĂMÂNT GIMNAZIAL
ŞI LICEAL
Obiectivele cadru Competenţele generale

Obiectivele de referinţă  Corelarea competenţelor

specifice cu conţinuturile
Exemplele de activităţi de Valori şi atitudini
învăţare
Conţinuturile Sugestii metodologice
CONCLUZII:
 programele şcolare pentru ciclul primar sunt
centrate pe obiective cadru şi de referinţă
 programele şcolare pentru cicul gimnazial şi
liceal sunt centrate pe competenţe generale şi
specifice cu caracter acţional.
Coerenţa programelor
 se realizează prin urmărirea progresiei elevului în
achiziţia de competenţe şi cunoştinţe de la un an de
studiu la altul.
 pentru aceasta, obiectivele cadru şi de
referinţă/competenţele generale şi specifice urmărite
într-un an de studiu, în termeni de rezultate aşteptate
ale învăţării, sunt în dezvoltate şi completate în anii de
studiu următori.
 pentru o proiectare a activităţilor de învăţare
adecvate clasei în curs este necesar consultarea
orientativă a programei clasei anterioare şi a
programei clasei următoare,
 unele conţinuturi trebuie pregătite prin continuitate
într-o perioadă mai mare de timp, ele necesitând
perioadă mai mare de predare-învăţare pentru a fi
însuşite. Aceasta este justificarea studiului unor teme
mai mulţi ani consecutiv
 b. Planificarea calendaristică orientativă
(macroproiectarea instruirii)
 poate fi propusă pentru un semestru sau pe
întregul an şcolar şi are doar valoare orientativă.
 este realizată de către profesor la începutul anului
şcolar, pe baza programei şcolare în care sunt
indicate obiectivele generale şi de referinţă/
competenţele generale şi specifice, capitolele,
temele şi uneori numărul de ore posibil de alocat
pentru tratarea lor.
Planificarea este utilă dacă:
• oferă o imagine clară asupra modului de
realizare în timp a obiectivelor de
referinţă/competenţelor specifice;
• este funcţională (destinată uzului didactic şi ca
instrument de autocontrol, pentru profesor);
• este realizată într-o formă simplă, accesibilă.
• este revizuită periodic
 c. Proiectarea secvenţială a unităţilor de învăţare şi /
sau a lecţiilor
O unitate de învăţare reprezintă o structură didactică
deschisă şi flexibilă, care are următoarele
caracteristici: 
 determină formarea la elevi a unui comportament
specific, generat prin integrarea unor obiective de
referinţă/competenţe specifice;
 este coerentă din punct de vedere al
competenţelor / obiectivelor vizate
 este unitară din punct de vedere tematic;
 se desfăşoară în mod sistematic şi continuu pe o
perioadă de timp;
 se finalizează prin evaluarea sumativă;
 este stabilită de către profesor
  CONCLUZII:
 Proiectarea curriculară centrată pe competenţe
asigură o mai mare eficienţă proceselor de predare –
învăţare şi evaluare, actul didactic fiind focalizat pe
achiziţiile finale ale învăţării şi pe dimensiunea
acţională a acestora în modelarea personalităţii
elevului, care are suficientă experienţă şi posibilităţi
reale să transforme cunoştinţele şi deprinderile
dobândite în situaţii/contexte noi şi dinamice.
 Profesorul trebuie să îşi formeze o imagine de
ansamblu bine conturată asupra întregului
curriculum alocat unui an de studiu, dar şi asupra
întregului ciclu de învăţământ, urmând să identifice
acele teme şi activităţi de învăţare prin intermediul
cărora elevul urmează să dobândească obiectivele
cadru şi obiectivele de referinţă/competenţele
generale şi specifice care să-l ajute să se dezvolte
armonios.
 Tema2. REALIZAREA UNEI
PLANIFICĂRI CALENDRISTICE
ANUALE ŞI SEMESTRIALE

ACTIVITATE PRACTICĂ – 2 ORE

 ACTIVITATEA PRACTICĂ 1 – Realizarea unei
planificări calendaristice anuale şi semestriale

Sarcina de lucru: Fiecare cursant va realiza individual

o planificare calendaristică auală şi semestrială urmând
pașii stabiliţi la Tema 1. și în „ GHIDUL PRACTIC”.
 
Etape pentru realizarea sarcinii de lucru.
Citirea cu atenţie a suportului de curs Tema 1
subpunctul 1.2. și a „ GHIDULUI PRACTIC”.
Selectarea disciplinei (conform disciplinei predate),
clasei (nivel, filieră, profil, specializare)
 
Urmărirea “paşilor” propuşi pentru realizarea
planificării
Scrierea planificării respectând formatul dat la Tema
1. – suport curs
 
NU UITAŢI!
Să treceţi pe planificare numele şi prenumele
Să citiți cu atenție recomandările din Ghidul Practic
 GHID PRACTIC PENTRU
REALIZAREA PLANFICĂRII
CALENDARISTICE ȘI ANUALE
 Etape în elaborarea planificării calendaristice
••   

 
Lectura programei ( vezi schema de citire)

Delimitarea unităţilor de învăţare

  
Stabilirea succesiunii de parcurgere a unităţilor de învăţare

 Realizarea corelărilor dintre obiectivele de referinţă/ competenţe

specifice şi conţinuturi
 
Alocarea de resurse în concordanţă cu obiectivele de referinţă/
competenţe specifice şi fiecare conţinut

 Alocarea timpului
 
••   
 
••   
 1. Schemă de „citire” a programei şcolare
  obiectiv obiective de
activităţi de
  cadru referinţă conţinuturi
învăţare

Competenţă
Competențe activităţi de
generală
specifice Conținuturi învăţare
  

2.Delimitarea unităţilor de învăţare

  Se realizează pentru ca profesorul să identifice în
conţinuturile sugerate de programă acele module
sau părţi de materie (unităţi de învăţare) care să
satisfacă următoarele cerinţe:
 să fie supraordonate lecţiilor;
 să aibă coerenţă vizibilă,
 să fie relativ uşor de denumit;
 să vizeze aceleaşi competenţe specifice;
 să acopere minim 2 ore şi maxim 7-8 ore;
 să se finalizeze printr-o evaluare sumativă.
 
 3. Stabilirea succesiunii de parcurgere a unităţilor
de învăţare
 Se realizează în funcţie de succesiunea
conţinuturilor sugerate de programă

 În anumite situaţii bine argumentate de logica

instruirii, unele unităţi de învăţare (sau părţi ale
acestora) pot fi plasate în planificarea
calendaristică şi în altă ordine cu condiţia să
asigure atingerea obiectivelor/competenţelor
asumate şi să susţină sistematizarea şi
continuitatea învăţării
 4.Realizarea corelărilor dintre obiectivele de referinţă/
competenţe specifice şi fiecare conţinut
  Asocierea trebuie să se facă pornind de la obiective /
competenţe cărora li se vor aloca conţinuturi special
selecţionate pentru a se asigura atingerea lor.

NOTĂ: Încă se parcurge decursul invers, de la conţinuturi

la obiective/competenţe, pentru a se asigura păstrarea
logicii interne a succesiunii acestora
 
 5. Alocarea de resurse în concordanţă cu
obiectivele de referinţă/ competenţe specifice şi
fiecare conţinut
 
Este necesar ca să existe o concordanţă între
traseul educaţional propus de către profesor şi
oferta de resurse didactice de care poate dispune
(manuale, ghiduri, auxiliare etc.);
 
 
 
 6. Alocarea timpului
  Este necesar pentru fiecare unitate de învăţare, în
concordanţă cu obiectivele de referinţă /
competenţele specifice şi conţinuturile vizate (în
acest moment diferă de la un profesor la altul, în
funcţie de mediul educaţional, structura anului
şcolar, alţi factori).
De reţinut:
• Stabiliţi succesiunea de parcurgere a conţinuturilor.
• Grupaţi conţinuturile în unităţi coerente tematic.
• Corelaţi conţinuturile fiecărei grupări tematice, realizate în
etapa anterioară, cu obiectivele de referinţă vizate/
competenţele specifice.
• Dacă gruparea tematică selectată vizează cel puţin un obiectiv
de referinţă/competenţă specifică pentru fiecare obiectiv
cadru/ competenţă generală ea se poate constitui într-o unitate
de învăţare.
• Verificaţi concordanţa dintre demersul didactic propus de
dumneavoastră şi oferta de resurse didactice de care puteţi
dispune.
• Alocaţi timpul considerat necesar pentru fiecare conţinut, în
concordanţă cu obiectivele de referinţă vizate.
Specificaţii - completarea formularelor de planificări
RUBRICA MODUL DE COMPLETARE
Unitatea de Se indică titlurile (temele) stabilite de către
învăţare profesor
Obiective de Se trec numerele obiectivelor de
referinţă/comp referinţă/competenţelor specifice din programa
etenţe specifice şcolară a disciplinei respective (exemplu 1.1.;
3.2….)
În cadrul învăţământului modular există
obligativitatea de scriere completă în planificare
a competenţele specifice
Conţinuturi Se extrag din lista de conţinuturi a programei
selectate
 RUBRICA MODUL DE COMPLETARE
Număr ore Este stabilit de către profesor în funcţie de
alocate nivelul de pregătire şi capacităţile de învăţare ale
elevilor, precum şi în funcţie de experienţa
profesorului
Săptămâna(ile) Se stabilesc conform structurii anului şcolar,
începând cu săptămâna 1; poate să cuprindă şi
intervalul numeric (săptămâna I-V, de exemplu)
sau repere de date (19-21.11.2010, de exemplu)

Observaţii Se menţionează eventualele modificări de

planificare, determinate de aplicarea efectivă la
clasă (de regulă sunt devansări de termene sau
repoziţionări de evaluări)
 ATENȚIE !
 O planificare anuală sau semestrială, corect
întocmită, trebuie să acopere integral
programa şcolară la nivel de obiective de
referinţă / competenţe specifice şi conţinuturi.
 În interiorul planificării anuale se poate face
o demarcaţie între semestre.
 Tema3. METODOLOGIA
PROIECTĂRII UNEI UNITĂŢI DE
ÎNVĂŢARE

ACTIVITATE PRACTICĂ – 4 ORE

 a. Conceptul „unitate de învăţare”

Reprezintă elementul structural care

integrează o serie de obiective de referinţă/
competenţe specifice, unitară din punct de
vedere tematic şi finalizată prin evaluare.
 Proiectare pedagogică
Programarea materiei de studiu pe unităţi de
timp şi de activitate, a planului calendaristic,
a sistemului de lecţii, elaborarea planului de
lecţii etc.

 elementul generator al proiectării pedagogice

este unitatea de învățare,
 Avantaje ale proiectării pe unităţi de învățare
 creează un mediu de învăţare coerent în care asteptarile
elevilor devin clare pe termen mediu şi lung, ceea ce
asigură continuitate în învăţare.

 implică profesorul într-un proiect didactic pe termen

mediu şi lung, ţinând seama de ritmurile de învăţare ale
elevilor

 oferă perspectivă lecţiilor, printr-o relaţie neliniară între

ele, situându-le în secvenţe diferite ale unităţii de învăţare.
 
 Unităţile de învăţare contribuie direct la
realizarea finalităţilor generale şi/sau de
referinţă precizate în programa şcolară.
 Un obiectiv de referinţă/competenţă specifică
poate fi realizat prin intermediul mai multor
unităţi de învăţare (reperul temporal fiind anul
şcolar)
 b. Schema conceptuală a proiectării
didactice la nivel de unitate de învăţare
 
• Indiferent de unitatea de învăţare ce urmează
a fi proiectată, profesorul iniţiază şi derulează
mai multe acţiuni şi operaţii concrete,
încercând să răspundă ştiinţific şi pedagogic
la o serie de întrebări.( vezi schema din
suportul de curs)
 ÎNTREBAREA ACȚIUNI / OPERAȚII
ÎN CE SCOP VOI IDENTIFICAREA OBIECTIVELOR /
FACE? COMPETENȚELOR
CE VOI FACE? SELECTAREA CONȚINUTURILOR
CU CE VOI FACE? ANALIZA RESURSELOR
CUM VOI FACE? DETREMINAREA ACTIVITĂȚILOR
DE ÎNVĂȚARE
CÂT S - A STABILIREA INSTRUMENTELOR
REALIZAT? DE EVALUARE ÎN
CONCORDANȚĂ CU OBIECTIVELE
/ COMPETENȚELE STABILITE
 Etapele caracteristice oricărui demers de
învăţare.
I. Etapa de familiarizare
II.Etapa de structurare şi sistematizare a
noţiunilor
III.Etapa de aplicare şi exersare direcţionată
 I. Etapa de familiarizare
Elevul Avantajele :
oferirea pretextului
descoperă fenomene, noţiuni, concepte, principii etc. problemă motivant
ca răspuns la sarcinile propuse întărirea achiziţiilor
îşi dezvoltă o atitudine reflexivă, ca urmare a unui anterioare ceea ce va
efort propriu de observare, comparare, căutare şi uşura procesul de
analizare a modalităţilor de rezolvare a sarcinii date învăţare
Profesorul desfăşurarea
activităţii într-o
provocă şi menţine interesul elevilor prin atmosferă relaxată de
intermediul activităţilor de învăţare propuse, cooperare în care
dirijează învăţarea, precizând printr-un limbaj copilul ştie de ce şi
simplu etapele de parcurs pentru ca elevii să poată pentru ce realizează
rezolva sarcinile date. respectiva activitate.
 II. Etapa de structurare şi sistematizare a noţiunilor
Elevul OBIECTIVE:
  identificarea şi analiza
elaborează şi sistematiză propriile proceduri elementelor de ordin cognitiv
de acţiune sau operator,
îşi consolidează competenţele operatorii. confruntarea rezultatelor
experimentale obţinute,
argumentarea strategiilor
Profesorul proprii de rezolvare a
  situaţiilor de învăţare
prin analiza modului de realizare a propuse.
sarcinilor de lucru date elevului, îl conduce, Formele de organizare a
pe acesta, spre o structurare noţională prin activităţilor de învăţare:
analiza modului de rezolvare a sarcinilor de  individuale / grup
lucru. Semiidirijate/ independente.
 III. Etapa de aplicare şi exersare direcţionată
Elevul Forma de organizare:
îşi dezvoltă capacitatea de reflecţia proprie activitatea
asupra situaţiilor de aplicare a conţinutului independentă
noţional nou în rezolvarea situaţiilor teoretice sau diferenţiată.
experimentale propuse.
Profesorul
îşi centrează activitatea pe tehnici, proceduri,
metode de rezolvare a situaţiilor problemă
prin exerciţii complementare favorizează o
individualizare a învăţării
prin evaluarea formativă favorizează formularea
de judecăţi în legătură cu nivelul achiziţiilor
elevilor, dar şi a autonomiei personale, a
capacităţii de autoevaluare
 ETAPELE PROIECTĂRII SECVENȚIALE
ETAPA PARTICULARITĂȚI
1. Identificarea Sunt cele menţionate în planificare şi
competenţelor notarea simbolică a acestora (1.2; 2.3;
3.1; 5.3; etc) sau scrierea lor
(învăţămământ modular)
2. Selectarea, din Pot să apară inclusiv detalieri de conţinut
programă, a necesare în explicitarea unor parcursuri
conţinuturilor pedagogice, respectiv în cuplarea lor la
necesare baza proprie de cunoaştere a elevilor (la
ceea ce deja au învăţat)
 ETAPELE PROIECTĂRII SECVENȚIALE
ETAPA PARTICULARITĂȚI
3. Analiza resurselor Specificări de timp, loc, forme de
organizare a clasei, logistică didactică
necesară, metodologie, nivelul iniţial etc.
4. Determinarea Ele pot induce sau facilita formarea
activităţilor de competenţelor asumate; de regulă, sunt
învăţare cele din programa şcolară pe care
profesorul le completează, le modifică
sau chiar le înlocuieşte cu altele în
funcţie de obiectivele propuse
 ETAPELE PROIECTĂRII SECVENȚIALE
ETAPA PARTICULARITĂȚI
5. Stabilirea După ce se stabilesc, se construieşte
instrumentelor de maricea de specificaţii şi de evaluare
evaluare
ATENŢIE!
 
Proiectarea unităţilor de învăţare se realizează pe parcursul
anului şcolar înaintea abordării la clasă a unităţii respective
Pentru proiectarea unităţii de învăţare se poate utiliza "Fişă de
proiectare" din suportul de curs TEMA 3.
 Matricea de specificaţii şi de evaluare
 
 Proiectul unităţii de învăţare trebuie sa fie însoțit de
proba de evaluare.

 Pentru realizarea acestei probe se recomandă

realizarea matricii de specificaţii
 Matricea de specificaţii - relaţionează
elemente de conţinut şi categoriile de
obiective/competenţe:
pe coloane categorii de obiective/competenţe

pe linii elemente de conţinut ce vor fi testate

( vezi modelele din suportul de curs TEMA 3)!

 Pornind de la matricele realizate se pot construi
instrumentele cele mai potrivite pentru evaluarea
capacităţilor / competenţelor sau conţinuturilor
prevăzute de programe şcolare.

 Niciun instrument de evaluare nu poate măsura totul.

 Este necesar să se proiecteze evaluarea astfel încît pe

întreg parcursul anului (formativă + sumativă) să se
acopere toate (cît mai multe) obiectivele / competenţele
din programă.
Tema4 . PROIECTAREA UNEI
UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

ACTIVITATE PRACTICĂ – 4 ORE

ACTIVITATEA PRACTICĂ 2 – Proiectarea unei unităţi de
învăţare
Sarcina de lucru:
Fiecare cursant va realiza individual proiectul unei unităţi
de învăţare selectată din planificarea calendaristică
anuală/semestrială propusă la activitatea practică 1.
 Etape pentru realizarea sarcinii de lucru.
• Citirea cu atenţie a TEMEI 3 din suportul de curs !
• Selectarea unităţii de învăţare
• Urmărirea “paşilor” propuşi pentru realizarea proiectării

 
• Scrierea proiectului respectând formatul dat la
Tema 3.
 NU UITAŢI!
Să treceţi pe proiectare numele şi prenumele
ATENȚIE! 
Fiecare proiect de unitate de învăţare va fi însoţit de:
• Matricea de specificaţii
• Matricea de evaluare
• Proba de evaluare
 Tema5 . RELAŢIONAREA
LECŢIEI CU UNITATEA DE
ÎNVĂŢARE:

ACTIVITATE TEORETICĂ– 1 ORĂ

5.1.Lecţia –formă de bază a organizării predării-învăţării.

LECȚIA
“ O unitate didactică fundamentală, o formă a
procesului de învăţământ prin intermediul căreia
o cantitate de informaţii este percepută şi
asimilată activ de elevi, într-un timp determinat,
pe calea unei activităţi intenţionate, sistematice,
cu autoreglare, provocând în sfera biopsihică a
acestora o modificare în sensul formării dorite”
(Ionescu, M. Radu, I. (coord.), 1995, pag 225).
 TIP DE LECȚIE
„Un anumit mod de organizare şi definire a
acesteia în vederea realizării sarcinii didactice
fundamentale. ”
  VARIANTĂ DE LECȚIE
„Modalitatea concretă de organizare a unei
lecţii, modalitate determinată, pe de o parte, de
tipul căruia îi aparţine, iar, pe de altă parte, de
factorii variabili care intervin.”
  CRITERII DE CLASIFICARE A
LECȚIILOR
a.sarcina didactică fundamentală ( criteriul
aceptat în lieratura de specialitatea de la noi)
b.forma de activitate dominantă
c. locul de desfăşurare
d.conţinutul specific al lecţiei
e. metoda dominantă
  TIPURI DE LECȚII ( crit.a)
1.lecţia de transmitere şi însuşire de noi
cunoştinţe
2.lecţia de formare a priceperilor şi
deprinderilor
3.lecţia de recapitulare şi sistematizare
4.lecţia de verificare şi apreciere (lecţia de
evaluare)
5.lecţia mixtă (combinată)
  EVENIMENTELE INSTRUIRII 
I. captarea şi păstrarea atenţiei
II.informarea elevilor cu privire la obiectivele urmărite
III.reactualizarea acelor cunoştinţe anterior învăţate şi
capacităţi formate, necesare noului demers didactic;
IV.transmiterea noului conţinut şi dirijarea învăţării
V.obţinerea performanţei
VI.asigurarea conexiunii inverse (feed-back-ul)
VII.evaluarea performanţelor
VIII.transferul
 
5.2. Etape şi operaţii specifice proiectării
didactice a lecţiei
Proiectarea lecţiei este un act de decizie pe
care profesorul o ia pentru a pune în
corelaţie elementele prioritare ale activităţii
sale şi a găsi varianta optimă în raport cu
situaţia educaţională concretă.
Întrebări esenţiale, care conturează etapele
proiectării didactice.
Ce voi face?
Cu ce voi face?
Cum voi face?
Cum voi şti dacă ceea ce trebuie realizat s-a
realizat?
 
ÎNTREBARE ETAPELE ȘI OPERAȚIILE
PROIECTĂRII
I. CE VOI I. Înainte de a face orice altceva,
FACE? precizaţi în mod clar OBIECTIVELE
EDUCAŢIONALE ale activităţii
didactice pe care intenţionaţi să o
realizaţi!
II. CU CE II. Analizaţi atent RESURSELE
VOI FACE? EDUCAŢIONALE de care dispuneţi
pentru a realiza activitatea!
ÎNTREBARE ETAPELE ȘI OPERAȚIILE
PROIECTĂRII
III. CUM VOI III. Alcătuiţi STRATEGII
FACE? EDUCAŢIONALE potrivite pentru a
realiza obiectivele!
IV. CUM VOI IV. Stabiliţi un SISTEM DE
ŞTI DACĂ S-A EVALUARE (CONTROL) A
REALIZAT EFICIENŢEI activităţii pe care o veţi
CEEA CE realiza!
TREBUIA?
 ATENȚIE !
În învăţământul centrat pe competenţe
„obiectivele educaţionale” devin „finalităţi
educaţionale” exprimate în termeni de
competenţe
5.3. Proiectul didactic- consideraţi
metodologice
PROIECTUL DIDACTIC
Document de conducere a oricărei activităţi
de învăţământ care marchează trecerea de la
anticiparea mentală a scenariului didactic la
materializarea practică a acestuia.
 proiectul didactic este construit în funcţie de
tipul de lecţie şi de structura acesteia
 nu există un model prestabilit şi obligatoriu de
proiect didactic al unei lecţii; profesorul are
posibilitatea reală de a decide ce
variantă/model de proiectare secvenţială
adoptă,
 indiferent de rubricatura aleasă , important
este ca proiectul didactic să fie aplicabil.
 5.4. Relaţia lecţie – unitate de învăţare
 
Lecţia - componentă operaţională a unităţii de
învăţare :
 vizează termene scurte
 vizează sarcini de învăţare concrete, punctuale
şi de realizat pe parcursul unei singure ore
didactice.
 Comparaţie între proiectarea “clasică” şi proiectarea pe unităţi de învăţare
Proiectare “lecţie cu lecţie”
• dominarea rolului profesorului
• atitudinea destul de pasivă a elevilor
• şablonismul în structurare
• diversificarea şi dozarea sarcinilor de
învăţare doar în timpul strict alocat
lecţiei
• dominarea scopului informativ şi a
activităţii frontale
• uniformizarea tratării elevilor
• centrarea este aproape exclusiv
centrată pe obiectivele stabilite doar
pentru lecţia respectivă şi în
insuficientă măsură pe
comportamentul elevului etc
Proiectarea unităţii de învăţare
• activitate centrată pe elevi
• atitudinea activă a elevilor
• creativitate în structurare
• diversificarea şi dozarea
sarcinilor de învăţare pe o
perioadă mare de timp
• dominarea scopului formativ şi a
activităţii individuale
• individualizarea tratării elevilor
• centrarea pe obiectivele/
cometenţele stabilite pentru
unitatea de învăţare şi pe
comportamentul elevului
 CONCLUZIE
Pentru fiecare lecţie, proiectul unităţii de
învăţare oferă date referitoare la elementele
de conţinut şi obiectivele de referinţă/
competenţele specifice vizate la care se
raportează anumite activităţi de învăţare;
totodată, sunt indicate resurse materiale,
forme de organizare a clasei etc., pentru
fiecare activitate, precum şi instrumente de
evaluare necesare la nivelul lecţiei (orei).
 
Tema6 . PROIECTAREA UNEI
LECŢII DIN CADRUL
UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE
PROIECTATE
ACTIVITATE PRACTICĂ – 2 ORE
 ACȚIUNI PRIVIND COMPONENTELE CHEIE
ALE LECȚIEI
 analiza generală a lecţiei prin consultarea
programei, a manualului sau a altor materiale
bibliografice;
 determinarea obiectivului de referinţă /
competenţei specifice şi a obiectivelor operaţionale
 selectarea şi organizarea conţinutului învăţării în
unităţi şi teme principale, care să fie convergente
şi să slujească obiectivele fixate;
 alegerea şi combinarea metodelor şi procedeelor
didactice pentru situaţiile concrete, în acord cu
secvenţele de conţinut, particularităţile elevilor,
obiectivele lecţiei;
 selectarea unor mijloace de învăţământ;
 stabilirea modalităţilor de activitate cu elevii
(activitate frontală, abordare individualizată, lucrul
în grupuri sau pe grupe de nivel, activitate
combinată);
 alegerea metodelor şi a instrumentelor de evaluare
corespunzătoare pentru a constata nivelul realizării
obiectivelor propuse.
 Condiţii de calitate şi aspect pentru un proiect
didactic
• să precizeze obiectivele instruirii în termeni
Sub raportul de comportament observabil şi testabil
conţinutului • să precizeze atâtea obiective operaţionale
câte pot fi atinse în timpul alocat activităţii
didactice respective
• să acopere conţinuturile esenţiale ale
materiei de studiu
• să permită diferenţierea instruirii în funcţie
de pregătirea şi de ritmul celor care învaţă
(rapid/normal/lent)
• să precizeze sarcinile de lucru pentru
realizarea fiecărui obiectiv
 Condiţii de calitate şi aspect pentru un proiect
didactic

• să aibă o dimensiune rezonabilă (este un

Sub raportul proiect, nu un plan detaliat!)
formei • să fie clar redactat, pentru a se putea
urmări modul în care fiecare obiectiv se
transformă într-un rezultat concret
• să conţină doar specificaţiile care privesc
drumul parcurs de la obiective la
rezultate
ACTIVITATEA PRACTICĂ 3 – Proiectarea
unei lecţii din cadrul unităţi de învăţare aleasă

Sarcina de lucru:
Fiecare cursant va realiza individual
proiectul unei lecţii din cadrul unităţi de
învăţare selecată din planificare
calendaristică anuală/semestrială realizată
activitatea practică 1 şi 2.
 Etape pentru realizarea sarcinii de lucru.
• Citirea cu atenţie a suportului de curs.
• Selectarea lecţiei din cadrul unităţii de învăţare
• Realizarea proiectării (rubricatura rămâne la
alegerea cursanţilor)
• Scrierea proiectului
 
NU UITAŢI! Să treceţi pe proiectare numele şi
prenumele
 
 Tema 7. TIPURI DE
OPŢIONALE. PROIECTAREA
CDŞ/ CDL

ACTIVITATE TEORETICĂ – 1 ORĂ

7.1. Consideraţii generale asupra cursurilor
opţionale.
Curriculum la decizia şcolii
Ansamblul proceselor educative şi al
experienţelor de învăţare pe care fiecare
şcoală le propune în mod direct elevilor săi în
cadrul ofertei curriculare proprii.
Curriculumul la decizia şcolii se constituie din
disciplinele/domeniile de studiu/modulele de
pregătire opţionale:

C.D.Ș. C.D.L.
 Curriculum la decizia şcolii (CDS)
 Cuprinde orele alocate pentru dezvoltarea
ofertei curriculare proprii fiecărei unități de
învăţământ.
 Prin aceasta ofertă curriculară, se asigură
cadrul pentru susținerea atât a unor
performanţe diferenţiate, cât şi a intereselor
specifice de învăţare ale elevilor.
 Curriculum în dezvoltare locală (CDL)
 Cuprinde orele alocate pentru dezvoltarea
ofertei curriculare care asigură în ciclul
inferior prespecializarea iar în cel superior
dobândirea de competenţe în conformitate cu
cerinţele locale de dezvoltare.
Curriculumul la decizia şcolii:
 pachete disciplinare opţionale ofertate la nivel
naţional, regional şi local
sau/ și
 pachete disciplinare opţionale ofertate la
nivelul unităţii de învăţământ.
  În cadrul Curriculumului Naţional

 în învăţământul 20% disciplinele opţionale

obligatoriu

 în învăţământul 30% disciplinele opţionale

liceal
 Programele şcolare pentru disciplinele/domeniile de
studiu, respectiv modulele de pregătire opţionale:
 se elaborează la nivelul unităţilor de învăţământ,
 cu consultarea consiliului profesoral, consiliului
consultativ al elevilor, structurii asociative a părinţilor,
precum şi a reprezentanţilor comunităţii locale şi, după
caz, a operatorilor economici cu care unitatea de
învăţământ are relaţii pentru pregătirea practică a
elevilor.
 sunt aprobate de consiliul de administraţie al unităţii
de învăţământ
 CURRICULUM LA DECIZIA ȘCOLII
 oferă posibilitatea identificării specificului
profilurilor de formare şi al specializărilor, în
termeni de discipline şcolare şi de alocări de timp
corespunzătoare studierii acestora.
 asigură elevului posibilitatea să opteze, în cunoştinţă
de cauză, pentru propriul traseu de formare.
 prin dreptul de a lua decizii conferit şcolii, CDS este
de fapt emblema creativităţii acesteia şi reprezintă o
şansă de adecvare la un sistem deschis, cu opţiuni
multiple.
 CONCLUZIE
Dezvoltarea ofertelor de programe opţionale
depinde:
 de implicarea profesorilor în exerciţiul de
proiectare
 de măsura în care sunt cunoscute şi înţelese
rolurile elementelor care compun o
programă pentru C.D.Ș / C.D.L).
 7.2. Exemple de opţional.
ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR CLASELE I - IV
Caracteristici Notare în
Tip de opţional Regim orar
ale programei catalog
Aprofundare Ratrapaj din plaja orară Aceeaşi rubrică
din catalog cu
disciplina sursă
din plaja orară Aceeaşi rubrică
Obiective
Extindere din catalog cu
de referinţă disciplina sursă
notate cu *
Conţinutu
ri cu notate cu
 ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR CLASELE I - IV
Caracteristici Notare în
Tip de opţional Regim orar
ale programei catalog
Opţional ca Noi obiective de opţional Rubrică nouă
disciplină nouă de referinţă în catalog
Noi
conţinuturi
Opţional Noi obiective - Ore de opţional Rubrică nouă
integrat complexe pe arie în catalog
Noi
conţinuturi -
complexe
 ÎNVĂȚĂMÂNT GIMNAZIAL CLASELE V - VIII
Caracteristici Notare în
Tip de opţional Regim orar
ale programei catalog
Aprofundare Ratrapaj din plaja orară Aceeaşi rubrică
din catalog cu
disciplina sursă
din plaja orară Aceeaşi rubrică
Competenţ
Extindere din catalog cu
e specifice disciplina sursă
notate cu *
Conţinutu
ri cu notate cu
*
 ÎNVĂȚĂMÂNT GIMNAZIAL CLASELE V - VIII
Caracteristici Notare în
Tip de opţional Regim orar
ale programei catalog
Opţional ca Noi de opţional Rubrică nouă în
disciplină nouă Competenţe catalog
specifice
Noi
conţinuturi
Opţional Competenţe - Ore de opţional Rubrică nouă în
integrat complexe pe arie catalog
Noi
conţinuturi -
complexe
 ÎNVĂȚĂMÂNT LICEAL CLASELE IX - XIII
Caracteristici Notare în
Tip de opţional Regim orar
ale programei catalog
Aprofundare Aceleaşi Ore din CDŞ Aceeaşi
competenţe rubrică din
specifice catalog cu
disciplina sursă
cele cu *

Noi conţinuturi
altele
 ÎNVĂȚĂMÂNT LICEAL CLASELE IX - XIII
Caracteristici ale Notare în
Tip de opţional Regim orar
programei catalog
Noi competenţe Ore din CDŞ Rubrică nouă
Extindere specifice corelate în catalog
cu acelea ale
programei de
trunchi comun
Noi conţinuturi
corelate cu
acelea ale
programei de
trunchi comun
 ÎNVĂȚĂMÂNT LICEAL CLASELE IX - XIII
Caracteristici ale Notare în
Tip de opţional Regim orar
programei catalog
Opţional ca Noi competenţe Ore din CDŞ Rubrică nouă în
disciplină specifice diferite catalog
nouă de cele ale Ore prevăzute
( * C.D.L.) programei de în planul
trunchi comun cadru pentru
Noi conţinuturi CDL
diferite de cele
ale programei de
trunchi comun
 ÎNVĂȚĂMÂNT LICEAL CLASELE IX - XIII
Caracteristici Notare în
Tip de opţional Regim orar
ale programei catalog
Opţional Noi competenţe Ore din CDŞ Rubrică nouă
integrat specifice în catalog
complexe

Noi conţinuturi
interdisciplinar
e
 PARTICULARITĂȚI C.D.L.
 În ciclul inferior , programele CDL reprezintă
« opţional ca disciplină nouă  » care se elaborează
pe baza unei / unor unităţi de competenţă stabilite
prin programa şcolară și asigură prespecializarea.

 În ciclul superior programele CDL sunt elaborate

de CNDÎPT – MECTS , au caracter unitar pentru
acceaşi calificare şi sunt obligatorii pentru
dobândirea de competenţe în conformitate cu
cerinţele locale de dezvoltare
7.3. Structura programei pentru un curs
opţional
Structura standard a programei (clasele I-IV)
 Argument
 Obiective specifice
 Activităţi de învăţare (cel puţin una pentru
fiecare obiectiv)
 Conţinuturi
 Modalităţi de evaluare
 Bibliografia
Structura standard a programei (clasele V-XII
teoretic și vocațional)
 Argument
 Competenţe specifice
 Conţinuturi (asociate competenţelor)
 Valori şi atitudini
 Sugestii metodologice (inclusiv modalităţi de
evaluare)
 Bibliografia
 Structura standard a programei (clasele IX-XIII
tehnologic)
1. Argument
2. Structura: CORELAREA COMPETENȚE
SPECIFICE – CONȚINUTURI – AC TIVITĂȚI DE
ÎNVĂȚARE
3. Conţinuturi
4. Modalităţi de evaluare
5. Mijloace/dotări necesare
6. Bibliografie
Tema 8. PROIECTAREA UNEI
PROGRAME PENTRU CDŞ/
CDL

ACTIVITATE PRACTICĂ – 4 ORE

 RECOMANDARE PENTRU REALIZAREA
ACTIVITĂȚII PRACTICE
În cursul elaborării proiectului de programă vă
sugerăm să consultaţi indicatorii de evaluare
din Fişa de avizare şi listă/repere/sfaturi
ajutătoare existentă în cadrul TEMEI 7
subpunctul 7.3. Structura programei pentru un
curs opţional.
 
 ACTIVITATEA PRACTICĂ 4 - Proiectarea unei
programe pentru CDŞ/CDL

 Sarcina de lucru
Fiecare cursant va realiza individual proiectul unei
programe pentru CDŞ/CDL

Etape pentru realizarea sarcinii de lucru.

• Citirea cu atenţie a suportului de curs.
• Reveniţi asupra listei de repere şi sfaturi
• Selectarea tipului de opţional
• Realizarea proiectării conform precizărilor din
suportul de curs
• Scrierea proiectului de programă
 
NU UITAŢI!
Să treceţi pe proiectare numele şi prenumele şi să
citiţi fişa de avizare a programei pentru cursul
opţional