10.4.

Ambutisarea cu subţierea materialului

10.4.1. Caracterizarea procesului

In cazul acestui procedeu de ambutisare se realizează o micşorare importantă şi voită a

peretelui piesei, grosimea la baza ei rămânând aproximativ nemodificată. El este folosit pentru
obţinerea tuburilor cu pereţi subţiri, cu precizie dimensională ridicată şi caracteristici mecanice
uniforme pe înălţime. Se pot prelucra materiale metalice cu plasticitate destul de ridicată (oţeluri cu
procent redus de carbon, oţel inoxidabil, alamă, aluminiu).
Schema procesului si dimensiunile caracteristice ale
 zonei de lucru sunt cele din figura 10..
g
In cazul acestui procedeu, deformarea materialului se
di poate face prin două metode:
 prima operaţie se execută fără subţierea materialului
de obţinându-se un semifabricat cav, care este apoi ambutisat cu
g1=jas subţiere (fig.10.52);
 ambutisare cu subţiere direct din semifabricatul plan.
hc

g Pentru a realiza subţierea, jocul dintre elementele active

este corespunzător mai mic decât grosimea (peretelui)
450
semifabricatului folosit.

Fig.10.52
 Schema procesului de
ambutisare cu subţiere
Amb 12
 Deoarece diametrul interior al semifabricatului este cu foarte puţin mai mare decât diametrul
poansonului la operaţia curentă, deformaţiile tangenţiale legate de reducerea diametrului sunt
neînsemnate în comparaţie cu cele radiale legate de reducerea grosimii. Din aceste considerente,
folosind ecuaţia de echilibru şi condiţia de plasticitate se obţine tensiunea de deformare a materialului
în direcţia axială a piesei sub forma:

 
 g   1 g  g1  
 z  R c ln 1  1  ln 1    tg  (10.87)
 g 2 tg   2 g1  g 2
 2 

g1 unde g şi g1 sunt grosimile înainte şi după ambutisare;  -

semiunghiul plăcii active;  - coeficientul de frecare.

g2 In funcţie de construcţia matriţei, ambutisarea cu subţiere

se poate realiza printr-o singură placă de ambutisare (fig.10.52) sau
prin mai multe plăci de ambutisare suprapuse, la aceiaşi cursă a
poansonului (fig.10.53), rezultând un grad de deformare (subţiere)
corespunzător mai mare.

Fig.10.53.
 10.4.2. Calculul dimensiunilor semifabricatului la ambutisarea cu subţiere

Pe baza legii constanţei volumului se poate scrie egalitatea:

Vpiesa  v1  v 2  ...  v n   v i (10.88)

unde v1, v2,…, vn sunt volumele elementelor geometrice simple în care se descompune volumul de
material al piesei.
Egalând cu volumul semifabricatului plan va rezulta:
(1  a ) v i
D  1,13 (10.89)
g

unde a este un coeficient ce ţine seama de cantitatea de material îndepărată prin tăierea marginii; g -
grosimea semifabricatului, adoptată la valoarea de (1…1,2) din grosimea bazei piesei.
 10.4.3. Calculul numărului operaţiilor de ambutisare cu subţiere

La ambutisarea cu subţiere se defineşte gradul de deformare sub forma:

S n 1  S n
E (10.90)
S n 1
unde S este aria secţiunii transversale a piesei la operaţia n şi respectiv n-1. Deoarece la ambutisarea cu
subţiere diametrul semifabricatului se modifică foarte puţin, se poate scrie că:
g  gn
E  n 1 (10.91)
g n 1
unde g este grosimea peretelui piesei.
Mai utilizată este exprimarea sub forma coeficientului de subţiere ms:
S g
ms  n  n  1 (10.92)
S n 1 g n 1
Pentru cazul ambutisării cu subţiere se poate scrie că:
g1 g g g g
m s1  ; m s 2  2 ; m s3  3 ; …. m sk  k ; m sn  n ; (10.93)
g g1 g2 g k 1 g n 1
Inmulţind aceste relaţii membru cu membru, se obţine:
g1 g 2 g 3 g n g
m s1 .m s 2 .m s3 ...m sn  ...  n (10.94)
g g1 g 2 g n 1 g
şi considerând un coeficient de subţiere mediu:
ms1 = ms2 = … = ms,med , (10.95)
va rezulta relaţia: g
m sn,smed  n (10.96)
g
din care, prin logaritmare, se obţine:
log g n  log g
ns  (10.97)
log(m s ,med )

In practică, ca şi la ambutisarea fără subţiere, coeficientul de subţiere are o valoare mai mică
la prima subţiere şi creşte treptat la următoarele, în eventualitatea că nu se aplică un tratament termic de
recoacere după fiecare subţiere.
 10.4.4. Determinarea dimensiunilor intermediare la ambutisarea cu subţiere

Se consideră că semifabricatul plan de diametru D este ambutisat mai întâi fără subţiere într-
o piesă cilindrică fără flanşă, şi în aceste condiţii se calculează grosimea relativă (g/D).100 cu care se
stabileşte coeficientul de ambutisare m1.
Diametrul exterior al semifabricatului cav va fi:
d1 = m1.D . (10.98)
Dacă: d1 - g < di , (10.99)
unde di este diametrul interior al piesei finite, se poate aplica ambutisarea cu subţiere încă de la prima
operaţie.
Dacă: d1 - g > di , (10.100)
mai întâi se execută ambutisări fără subţiere până la obţinerea unui diametru Dn:
Dn - g = di + (ns - 1).0,2 , (10.101)
după care se continuă ambutisarea cu subţiere a semifabricatului cu diametrul Dn; ns este numărul
operaţiilor de ambutisare cu subţiere.

Grosimile intermediare se stabilesc cu relaţia:

gk = msk.gk-1 , (10.102)
iar înălţimile intermediare se determină tot pe baza legii constanţei volumului, considerând că grosimea
la baza piesei nu se modifică prin ambutisarea cu subţiere, şi deci:
vk = f(D, dmed,k, ms, g, gk) . (10.103)
 Diametrul interior al semifabricatului cav la ambutisarea cu subţiere se stabileşte pornind de
la ultima operaţie de subţiere: d  d  0,2;
i ,n 1 i,n

.......
(10.104)
d i ,1  d i ,n  (n s  1).0,2
unde majorarea diametrului cu 0,2 la fiecare subţiere se face pentru a asigura posibilitatea ca poansonul
operaţiei curente să poată pătrunde uşor în piesa de la operaţia precedentă.

Diametrul exterior la operaţiile intermediare va fi:

dek = dik - 2.gk , (10.105)
iar diametrul mediu:
dmed,k = dik + gk . (10.106)
 10.4.5. Parametrii energetici ai ambutisării cu subţiere

In cazul ambutisării cu subţiere printr-o singură placă activă, forţa se poate calcula cu
relaţia:
Fsk = .dek.(gk-1 - gk).Ks.Rm , (10.107)

în care dek este diametrul exterior la operaţia de subţiere k, iar Ks - un coeficient ce ţine seama de natura
materialului (Ks = 1,6…1,8 pentru alamă; Ks = 1,8…2,25 pentru oţel), sau se poate folosi relaţia mai
simplă:
Fsk = C1.C2.C3.(0,9 - ms).Sn.Rm , (10.108)
în care:
 C1 este un coeficient ce depinde de viteza de ambutisare (1,15…1,25 cu limita superioară
pentru viteze mari);
 C2 - coeficient ce depinde de numărul operaţiei de ambutisare (1,15…1,20 pentru prima
ambutisare; 1,3…1,4 pentru a doua; 1,45…1,5 pentru a treia);
 C3 - coeficient ce depinde de tipul procesului de ambutisare (5…5,5 pentru ambutisarea
printr-o singură placă; 6,5…7 pentru ambutisarea prin două plăci suprapuse).
Curba de variaţie a forţei la ambutisarea cu subţiere este de tipul celei din figura 10.54 (a -
ambutisarea printr-o singură placă; b - ambutisarea prin două plăci suprapuse).
Lucrul mecanic necesar se stabileşte cu relaţia:
L = 1,2.Fs.h , (10.109)
unde h este adâncimea ambutisării cu subţiere.
 F F
ms2
ms2
ms1
ms1
ms1>ms2
Fig. 10.54
cursa cursa

a) b)

10.4.6. Indicaţii tehnologice la ambutisarea cu subţiere

 Pentru a obţine grade de subţiere mai mari şi deci un număr de operaţii mai redus, se
recomandă deformarea prin două sau trei plăci suprapuse. In placa superioară se va realiza un grad de
deformare mai mare decât în celelalte de sub ea.
 Se recomandă ca după una - două ambutisări cu subţiere să se aplice un tratament termic
de recoacere, iar după două - trei operaţii se vor tăia marginile, pentru a permite continuarea prelucrării
în bune condiţii.
Prin acest procedeu se pot obţine, relativ uşor, rugozităţi ale suprafeţei exterioare de
ordinul Ra = 0,2 m, dar numai în condiţiile asigurării unei foarte bune lubrifieri, eventual cu o
pregătire prealabilă a semifabricatului în acest scop.
 Tratament termic

Tehnologie de prelucrare prin ambutisare cu subţiere

Tehnologie de prelucrare prin
ambutisare cu subţiere
 1
3
2

3
2
1
4
5

7
1 – placă de subţiere superioară; 2 – placă de subţiere 8
inferioară; 3 – element de prindere poanson
9
1 – poanson; 2 – semifabricat cav; 3 – placă de poziţionare; 4, 6, 7
– placă de fixare cu ajustaj conic; 5 – separator şi distribuitor
lubrifiant; 8 – sistem de scoatere de pe poanson; 9 - corp

Matriţe pentru ambutisare cu subţiere

Produse realizate prin
ambutisare cu subţiere
Produse realizate prin
ambutisare cu subţiere
Geometria plăcii de ambutisare cu subţiere
Tipuri de extractoare utilizate în
construcţia matriţelor de
ambutisare cu subţiere