NITRAȚI ȘI NITRIȚI

ELEV NICA ANDREEA ALEXANDRA

P R O F. D I E A S T E L U Ț A L I L I A N A
P R O F. M A R I N L I V I U
COLEGIUL TEHNIC ”TOMA N. SOCOLESCU” PLOIEȘTI
 ARGUMENTAREA TEMEI

Multe dintre produsele de origine vegetală și animală consumate ca alimente, pot conţine în
mod natural compuşi care sunt consideraţi responsabili de îmbolnăviri ale organismului
uman . Două categorii din substanţele responsabile de acţiunea toxică sunt nitrații (azotații )
și nitriți (azotiții).
Concentratiile mari de azotati si azotiti :
1. Cresc conținutul de proteine din legume, în defavoarea glucidelor si lipidelor;
2. Influențeaza negativ compoziția tuturor plantelor, fructelor, legumelor, cărnurilor și
produselor lactate a căror coacere și/sau productie este legata de pământ și apa;
3. Modifică și/sau sufoca, încet, dar sigur, celulele hepatice și stomacale;
4. Cresc incidența cancerului limfatic, de stomac, intestine, esofag și ficat.
5. Efectele toxice sunt directe, prin apariţia methemoglobinemiei, şi indirecte, prin formarea
nitrozaminelor cu acţiune cancerigenă şi mutagenă.
Sugarii sunt vulnerabili în faţa nitraţilor, deoarece flora lor microbacteriană nu este înca
dezvoltată pentru a lupta cu aceştia. Astfel, nitraţii ingeraţi se vor transforma în nitriţi - care
sunt cu mult mai toxici, iar efectele pot varia de la probleme gastrice, diaree infecţioasă,
urticarii şi iritaţii - până la methemoglobinemie
Methemoglo-binemia ,o afecţiune cunoscută şi drept “blue baby syndrome” (“sindromul
albastru al nou-născutului”) se manifestă întâi prin probleme respiratorii din cauza circulaţiei
inadecvate a oxigenului prin sânge, ducând rapid la asfixiere, ulterior, la moartea bebeluşului
 NITRAȚII ȘI NITRIȚII

• Sunt componenţi naturali ai solului şi fac parte din ciclul azotului.

• Apar odată cu mineralizarea substanţelor organice azotoase provenite
de la plante şi animale.
• O parte din nitraţi sunt absorbiţi de rădăcinile plantelor şi au rol de
materie primă pentru sinteza proteinelor şi altor compuşi cu azot.
Surplusul rămas contaminează pânza freatică, regăsindu-se în râuri,
lacuri sau în apele subterane.
• În mod natural, între nitraţii din sol, apă şi plante se stabileşte un
echilibru., însă activitatea omului rupe acest echilibru, prin utilizarea
intensivă în agricultură a îngrăşămintelor organice naturale – şi mai ales
a celor azotoase sintetice.
• Îngrăsămintele îmbogăţesc solul, însă aduc cu ele şi nitraţi, iar aceştia
se acumulează în plantele cultivate, până la niveluri dăunătoare pentru
consumatori.
 NITRAȚII ȘI NITRIȚII
AZOTAȚI ȘI AZOTIȚI

Azotaţii şi azotiţii influențează sănătatea omului deorece :

1. sunt componenţi naturali ai alimentelor vegetale (în

special legume şi fructe) dintre care unele au capacitatea
de a acumula aceste substanţe din sol.
2. sunt aditivi alimentari adăugaţi pentru menţinerea culorii
roz a preparatelor de carne, dar şi în scop conservant
(preparate de carne, brânzeturi).
3. pot fi prezenți în apa potabilă ca urmare a activităţilor
agricole.
 ADITIVI ALIMENTARI

•Nitraţii (azotaţii) şi nitriţii (azotiţii) se folosesc pe scară largă, ca aditivi (E-uri), în industria
alimentară deşi s-a demonstrat toxicitatea lor. Nitritul de sodiu sau de potasiu, precum şi
nitraţii (E249, E250, E251, E252) sunt utilizaţi pentru conservarea slăninii, cărnii, şuncii,
mezelurilor şi abrânzeturilor, precum si a mezelurilor, pateurilor, brânzei şi laptelui din
soia.
•E249 – Nitritul de potasiu. Fixator de culoare si de conservare pentru carne; afectează
capacitatea organismului de a purta oxigenul, efectul fiind o ingreunare a respiratiei
tisulare (anoxie), ameteli, dureri de cap; este un potential cancerigen; nu este permisă
utilizarea in alimentele pentru copii si sugari.
•E250 – Nitritul de sodiu. Poate provoca hipereactivitate si alte reactii adverse, potential
cancerigen, utilizarea sa este restricţionată în multe ţări; se poate combina cu
substanţele chimice din stomac, dând naştere la nitrozamină.
•E251 – Nitratul de sodiu. Se foloseşte atât la fabricarea acidului nitric, cât si ca aditiv la
produsele fermentate din carne.
Nitraţii ca atare au o toxicitate mică. Prin reducerea acestora în organism se generază
nitriţi şi nitrozamine, care sunt compuşi mult mai toxici, căci înhiba respiraţia tisulara şi
fosforilarea oxidativă, reduc absorţia proteinelor, scad rezervele de vitamine (vitamina A,
tiamina, acid folic) din ficat, determină transformarea hemoglobinei in methemoglobină,
diminuându-se mult transportul oxigenului la celule si ţesuturi. Nitrozaminele sunt, toxice,
mutagene si cancerigene puternice
 LEGISLAȚIE

Referitor la utilizarea nitriţilor de sodiu, respectiv de potasiu (E249-E250) ,

Regulamentul (UE) nr. 1129/2011 al Comisiei din11.11.2011 de modificare a anexei
II la Regulamentul (CE) nr.1333/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului
prin stabilirea unei liste a Uniunii a aditivilor alimentari face următoarele precizări:
“Este necesar să se folosească nitriţi (E 249-250) ca şi conservanţi în produsele
din carne pentru a controla eventuala dezvoltare a unor bacterii dăunătoare, în
special Clostridium botulinum. Utilizarea nitriţilor în carne poate duce însă la
formarea de nitrozamine, care sunt substanţe cancerigene. Autorizarea actuală a
nitriţilor ca aditivi alimentari reprezintă o cale de mijloc între aceste efecte, ţinând
cont de avizul ştiinţific al autorităţii şi de necesitatea de a menţine anumite
alimente tradiţionale pe piaţă!”

Privitor la conținutul de nitrați și nitriți din ape : Legea în Uniunea Europeană

permite o limită maximă de nitraţi de 50mg/L, medicii întreaga lume găsesc
această cifră mult prea permisivă.
Recomandarea medicilor este de maximum 10 mg nitraţi la 1 litru de apă.
REACȚIA DE IDENTIFICARE A IONULUI -NO3 CU PILITURA DE CUPRU.
 REACȚII DE IDENTIFICARE –NO2
1.REACȚIA DE IDENTIFICARE CU ACID SULFURIC
DILUAT
 IDENTIFICARE -NO2 ȘI - NO3 DIN APELE MINERALE
PLATE CU INDICATOR AQUANAL-ÖKOTEST

S-au folosit pentru identificare 5 tipuri de ape minerale plate

necarbogazoasă, 1 tip de apă minerală carbogazoasă și apă de la
robinet.
Indicatorii folosiți sunt din Trusa de laborator pentru determinări din
apă AQUANAL-ÖKOTEST
REZULTATE EXPERIMENTALE
DETERMINARE –NO2 (NITRITI)
 REZULTATE EXPERIMENTALE
DETERMINARE –NO3 (NITRAȚI)

S-au folosit pentru identificare 5 tipuri de ape minerale plate necarbogazoasă,

1 tip de apă minerală carbogazoasă și apă de la robinet.
Rezultatele experimentale sunt prezentate în imaginea:
FRUCTE ȘI LEGUME
 MEZELURI ȘI PRODUSE DIN LAPTE

Din studiul următorelor tabele am ajuns la concluzia că majoritatea legumelor și a anumitor produse alimentare
din carne conțin această categorie de substanțe.
Dacă se adaugă și cantitatea de apă necesară organismului uman de minim 2 L de apă este important să știm
cum se pot identifica aceste substanțe și cum să ne alegem produsele necesare zilnic.
 CONCLUZII

• Deşi legislaţia în vigoare permite înscrierea pe

etichete a mai multor informaţii despre substanţele
şi calităţile apelor minerala, producătorii se limitează
la un număr restrâns aceştia nefiind obligaţi prin
lege.
• În majoritatea cazurilor lipsesc informaţiile despre
cantităţile de nitriţi şi nitraţi;
• In România, nu există o lege care să protejeze
bebeluşii, impunând în mod obligatoriu un conţinut
scăzut de nitraţi pentru apa destinată preparării
hranei acestora.
 BIBLIOGRAFIE

• R. Ciucureanu, M. Voitcu “Chimie Sanitara” curs litografiat, Univ.

“Gr. T. Popa”, Fac. De Farmacie, Iasi, 1996;
• http://www.scribd.com/doc/36846644/Analiza-Chimica-a-Apelor
• http://revistaplafar.ro/Ce-mancam/890/apa-minerala.html
• http://www.dsclex.ro/legislatie/2005/septembrie2005/mo2005_854.ht
m
• http://www.legea-apei.ro/
• https://www.youtube.com/watch?v=CWSMiXq-7Wc
• https://www.youtube.com/watch?v=fXo39WiDNhg
• http://www.umfiasi.ro/ScoalaDoctorala/TezeDoctorat/Teze%20Docto
rat/Rezumat%20DIACONU%20(AVASILCĂI)%20LILIANA.pdf