CAPITOLUL 1

PROCESUL DE MĂRUNŢIRE

Generic, mărunţirea poate fi definită ca operaţia care are ca obiect reducerea dimensiunilor
materiilor prime sau materialelor sub acţiunea unor forţe mecanice.
Mărunţirea materialelor solide se realizează prin operaţii tehnologice de concasare, măcinare,
granulare, tăiere.
• Concasarea este operaţia de sfărâmare a unui material dur în bucăţi mai mici, cu ajutorul
utilajelor speciale numite concasoare.
• Măcinarea este operaţia de mărunţire fină a materialelor. Ea se efectuează cu ajutorul morilor.
• Granularea este operaţia de sfărâmare a unui material dur, în bucăţi mărunte, având forme
geometrice rotunjite.
• Tăierea este operaţia de detaşare sau desprindere a unei porţiuni dintr-un material solid, prin
strivire locală (ceea ce constituie tăierea propriu-zisă), forfecare, despicare sau aşchiere.
Operaţia de mărunţire este evaluată prin gradul de mărunţire definit de relaţia:

D
i unde: D - dimensiunea medie a materialului alimentat;
d - dimensiunea medie a materialului mărunţit.
d
 Tabelul 1.1 Factorii care influenţează mărunţirea

Proprietăţile fizico- Caracteristicile Proprietăţile fizico- Factori economici

mecanice ale constructive şi mecanice ale materialului
materialului de mărunţit funcţionale ale utilajelor maruntit
de mărunţire
•mărimea, forma, structura •modul şi durata de acţiune •granulaţia finală; •numărul treptelor de mărun-
materialului; asupra materialului de •mărimea, forma şi structura ţire;
•umiditatea; mărunţit; particuleleor maruntite; •utilizarea sitelor pentru
•rezistenţa mecanică la •uzura organelor active; •reactivitatea chimică a cernerea între treptele de
compresiune, întindere, •gradul de mărunţire; particulelor; mărunţire şi la final;
forfecare; •temperatura de lucru; •suprafaţa specifică finală; •consumul specific de energie
•duritatea; •tipul mecanismului •greutatea specifică a necesar;
•elasticitatea; mărunţirii; materialului în vrac; •alimentarea şi evacuarea pro-
•plasticitatea; •riscul de impurificare a •structura particulelor dusului;
•adezivitatea; produsului final. mărunţite •funcţionarea continuă sau
discontinua.
•abrazivitateaa;
•sensibilitatea termică.
 Mecanismele mărunţirii
sunt diferite funcţie de construcţia maşinii în care aceasta este efectuată conform
figurii 1.1:

În figurile 1.1, a, b se reprezintă schematic procesul de mărunţire prin compresie şi frecare, a unei particule sau a
unui colectiv de particule. Suprafeţele de lucru pot fi netede sau cu nervuri având forma geometrică plană
sau curbă. Mecanismul de mărunţire este specific concasoarelor cu fălci, cu con şi cu valţuri.
Mărunţirea prin contact cinetic cu o suprafaţă dură (fig. 1.1, c) este întâlnită la concasoarele cu ciocane fixe. În
cazul concasoarelor cu ciocane articulate şi a morilor cu bile sau bare, mărunţirea se produce prin contact
cinetic şi frecare pe o suprafaţă dură, cum ar fi blindajul concasorului sau corpurile de măcinare (figura 1.1,
d). Granulele pot fi mărunţite şi prin ciocnire între ele (fig. 1.1, e) aşa cum se întâmplă în cazul morilor cu
jet. Mecanismul mărunţirii prin tăiere, forfecare sau desprindere (fig. 1.1, f) se aplică materialelor solide cu
rezistenţă la forfecare mai mică de 0, 4 107 Pa
 Tabelul 1.2 Clasificarea operaţiilor de mărunţire

Dimensiunile maxime ale Gradul de mărunţire

bucăţilor [mm]
Denumirea operaţiei
Materialul Materialul i = D/d
alimentat (D) rezultat (d)

Concasare Grosieră 1300-200 250-40 ≤5

Mijlocie 200-50 40-10 5
Măruntă 50-20 10-1 5-20

Măcinare 25-3 ≤ 0.4 ≥ 15

Măcinare coloidală < 0.75 ≤ 0.1 µm