CAPITOLUL 4

CONCASOARE CONICE

Denumirea se datorează formei conice a organelor active, conul

exterior fix 2 şi conul interior mobil 1.
Procesul de mărunţire se desfăşoară analog celui din
concasorul cu fălci: datorită micşorării continue a fantei
dintre cele două conuri, de la cota maximă, s+e , ce
corespunde zonei de alimentare 4, la cota minimă, s,
materialul este comprimat şi zdrobit. Descărcarea are loc în
zona 3, unde cota radială a fantei de descărcare este ce
corespunde dimensiunii maxime a materialului mărunţit.
Rezultă că produsul concasării are aici un spectru
granulometric larg, între dimensiunile s şi s+e.
Fig. 4.1
Schema concasorului conic
 Tipuri de concasoare conice

Fig. 4.2 Concasor cu arbore suspendat în lagăr superior, cu Fig. 4.3 Concasor cu arbore rezemat în lagăr inferior, cu
mişcare rotativă a conului interior, acţionare din două părţi, fără mişcare rotativă a conului interior, acţionare dintr-o parte, cu
sistem de amortizare, pentru concasare grosieră sistem de amortizare cu arcuri

Fig. 4.4 Concasor cu arbore fix, în jurul căruia se roteşte

arborele tubular cu excentric; conul interior are mişcare de Fig. 4.5 Concasor cu mişcare de translaţie în plan orizontal a
translaţie în plan orizontal; acţionare dintr-o parte; fără sistem conului interior, cu sistem hidraulic de amortizare la capătul
de amortizare; pentru concasare grosieră inferior al arborelui
 Calculul debitului concasorului
D- diametrul conului fix
O-O- axa conului fix
O1-O1- axa conului mobil
I-I- axa de simetrie a spatiului de maruntire
R- distanta dintre axele O-O si I-I
B- latimea gurii de alimentare
r- excentricitatea axei mobile
e- cursa conului mobil
s1- dimensiunea minima la evacuare
s2- dimensiunea maxima la evacuare
α- unghiul de atac
h- inaltimea cantitatii de material maruntita la
o rotatie
Debitul volumetric este:
Fig.4.7
Schema concasorului conic pentru s1  r
Qv  60 r n  D  B  [ m3 / h]
calculul turaţiei conului mobil şi a 
debitului tan
2
Construcţia concasorului conic