AGRICULTURA

DIN BRAZILIA
Nedelcu Florentina
clasa a X-a A
Capitolul 1: Localizarea
Capitolul 1: Localizarea 
(Video+Photo)

This Photo by Unknown author is licensed under CC BY-SA.

Localizare-Video
 Brazilia este situată în
partea central-estică
a Americii de Sud. Este
statul cu suprafața cea
mai întinsă din America
de Sud cu capitala
la Brasilia. Se
învecinează
cu Oceanul Atlantic, Guy
ana, Guiana
Franceză, Surinam, Colu
mbia, Bolivia, Peru, Para
guay, Argentina, Uruguay
 și Venezuela.
 Capitolul
Capitolul 2:
2:
Agricultura+
Agricultura+ detalii
detalii

This Photo by Unknown author is licensed under CC BY-SA.

 Datorită dimensiunilor sale uriașe și reliefului
variat, clima Braziliei este neegală, chiar dacă
mare parte din teritoriul țării se găsește în zona
tropicală - aproximativ 90%. Având aceste lucruri
în vedere, în afară de cazul în care călătoriți în
partea de sud extrem a țării, clima Braziliei are
două sezoane: cel ploios (vara) și cel uscat (iarna).
 Prin urmare, tipurile de agriculturi practicate in Brazilia
sunt cele specifice zonei tropicale si anume:

1. Agricultura itinerara
2. Agricultura pe
plantatie
 1. Agricultura itinerara
o Este o formă primitivă de cultivare a pământului. Câmpurile de
cultură se mută la interval de 2-3 ani şi odată cu ele
habitatele rurale (sate mobile). În urma defrişărilor se obţin
terenuri noi pentru culturile agricole. Cea mai mare parte a
zonei tropicale prezintă 2 sezoane : unul secetos şi unul
umed. În sezonul secetos se pregăteşte un nou teren de
cultură prin arderea ierburilor sau tăierea pădurilor. În anul
următor (în sezonul umed) terenurile sunt cultivate. Peisajul
agricol este confuz : culturile agricole sunt dispuse în
dezordine, iar plantele cultivate sunt numeroase. 

This Photo by Unknown author is licensed under CC BY-SA.

2. Agricultura pe plantatie
o Are următoarele caracteristici : foloseşte forţa de muncă
salariată ; sunt cultivate plante pentru produse cu
finalitate comercială : ananas, banane, nuci de cocos,
arahide, tutun, cauciuc, cafea, cacao, fibre textile etc.;
necesită investiţii mari ; este instabilă din punct de vedere
ecologic ; solul se epuizează repede, iar uneori apar crize
de supraproducţie şi instabilitatea pieţei de desfacere.
o O caracteristică a acestui tip de agricultură este
specializarea în câteva produse Brazilia – în cocos, cafea,
banane.
o Cafeaua (numită şi aurul brun) pare a fi originară din
Etiopia unde era cunoscută în stare sălbatică şi folosită
cu multe secole în urmă nu ca băutură ci ca aliment.
o Producţia mondială de cafea este de 4,8 milioane tone,
pe primul loc situându-se Brazilia urmată de Columbia. În
Asia primul producător şi exportator este Indonezia, iar în
Africa, Coasta de Fildeş, Etiopia, Kenya, Uganda,
Tanzania şi unele arhipelaguri din Oceanul Indian.
Jumătate din consumul mondial îl realizează S.U.A, apoi
Franţa, Olanda, Belgia şi Suedia. Trei sferturi din
producţia mondială se comercializează, cafeaua ocupând
al doilea loc în exportul mondial după petrol. 

This Photo by Unknown author is licensed under CC BY-NC-ND.

o Bananierul este o plantă tipic tropicală, apreciată pentru fructele
deosebit de gustoase. Toate fructele tropicale se mai numesc şi fructe
exotice pentru că nu pot creşte în aer liber decât în zonele calde.
Pentru a-şi valorifica avantajos propriile lor produse , cele mai
importante ţări producătoare din America Latină (Guatemala, Costa
Rica, Columbia, Honduras, Panama, Rep. Dominicană) au înfiinţat
„Uniunea ţărilor exportatoare de banane” (U.P.E.B.). Producătorii
actuali, în afara ţărilor din U.P.E.B. sunt : Brazilia, Venezuela, Ecuador,
Mexic, India, Bangladesh, Filpine, Guineea, Coasta de Fildeş, Nigeria şi
Camerun. Cei mari consumatori sunt S.U.A., Anglia şi Franţa. În acest
moment trei mari companii americane (United Brands, Castle and
Cooke şi Del Monte) se ocupă cu comercializarea bananelor şi
monopolizează 70% din comerţul mondial.

This Photo by Unknown author is licensed under CC BY-SA.

Capitolul
Capitolul 3:
3: Efectul
Efectul
presiunii
presiunii antropice
antropice
o Pe lângă schimbările climatice globale, accentuarea secetelor şi
deşertificării se datoreşte şi presiunii antropice. Avem în vedere
exploatările forestiere excesive, extindererea suprafeţelor agricole
şi managementul defectuos al terenurilor, creşterea demografică
rapidă şi, nu în ultimul rând, sărăcia. La scară globală, terenurile
supuse deşertificării ocupă o pătrime din totalul suprafeţei de
uscat a Terrei şi afectează circa 1 miliard de locuitori din cele
peste 110 state ale lumii atinse de deşertificare, dintre care şi ţara
noastră. Condiţiile specifice deşertificării caracterizează cea mai
mare parte din Africa (ţările Sahelului, Africa de Sud, Africa de Est),
Asia (Asia de Sud-Est, Asia de Sud, Afghanistan, Java, Filipine),
Australia şi America (nord-estul Braziliei, El Salvador, Guatemala,
Haiti), precum şi unele ţări din Europa. 
o Deşertificarea produce serioase pagube materiale,
care sunt estimate anual la 42 miliarde dolari SUA.
Dintre acestea, circa 9 miliarde de dolari SUA
reprezintă pierderi care se înregistrează, anual,
numai în Africa. Principalele efecte ale secetelor
constau în distrugerea recoltelor, diminuarea
numărului de animale, prin pierderea lor şi reducerea
resurselor de apă, care afectează în fiecare an
milioane de oameni din ţările în curs de dezvoltare. 
Capitolul 4:
4: Peisajul
agricol
agricol
Capitolul 5:  Ponderea in
agricultura a animalelor
crescute
o Principalele efecte ale secetelor constau
în distrugerea recoltelor, diminuarea
numărului de animale, prin pierderea lor şi
reducerea resurselor de apă, care
afectează în fiecare an milioane de oameni
din ţările în curs de dezvoltare. 
THANK YOU
danielanedelcu706@gmail.com