Sunteți pe pagina 1din 24

CONCEPTUL DE LUCRU LA

PATRU MÂINI
AFECTIUNI PROFESIONALE

Curs MD II
Lucrul la 4 maini
 Implică colaborarea medic-asistentă
pe parcursul tuturor timpilor de lucru,
pentru reducerea timpului de lucru,
creşterea eficienţei, reducerea stress-
ului terapeutic, cu beneficii pozitive
asupra calităţii actului medical
Cerinţe
 -Echipamentul trebuie astfel proiectat încât
să minimalizeze mişcările inutile.
 -Atât echipa operatorie, cât şi pacientul să
îşi desfăşoare activitatea în poziţia şezând,
cât mai confortabil
 -Planificarea etapelor de tratament să
urmeze o secvenţă logică a timpilor de
lucru
 -Plasarea pacientului în poziţia culcat
 -Folosirea tăviţelor cu instrumentar
pregătite de asistentă
Cerinţe
 - necesită însuşirea tehnicilor operative din
poziţia şezând, atât pentru medic cât şi
pentru asistentă,
 un bun transfer al instrumentarului între
asistentă şi medic
 evacuarea eficientă a fluidelor orale,
precum şi controlul septic.
 Toate acestea trebuiesc efectuate cu cât
mai puţin efort, printr-o repartizare
judicioasă a mişcărilor.
Conceptul lucrului la patru mâini poate
include în mod didactic patru sub-
concepte

 Simplificarea muncii
 Economia de mişcări
 Clasificarea mişcărilor
 Zonele de activitate
Responsabilităţile asistentei şi
ale medicului dentist
 Să cunoască nevoile celuilalt membru al echipei
operatorii
 Să dezvolte un protocol standard faţă de procedurile
de bază
 Să realizeze nevoia repoziţionării pacientului sau a
echipei operatorii
 Să observe mişcările pacientului, mai ales faţă de
manoperele cu grad mare de stress (anestezii prin
infiltraţie, extracţii, excizii) şi să evite transferul
acestor instrumente în apropierea pacientului pentru a
nu se crea accidente
 Transferul instrumentarului să fie făcut doar în zona
de transfer
Responsabilităţile asistentei
 Să întâmpine pacientul şi să recunoască nevoile
sale
 Să realizeze pregătirea generală şi locală a
pacientului, precum şi a instrumentarului necesar
derulării actului terapeutic programat
 Să remarce orice schimbare de procedură
terapeutică şi să asigure instrumentarul
suplimentar necesar
 Să se poziţioneze cât mai aproape de pacient, în
stânga acestuia
 Să aşeze măsuţa mobilă cât mai aproape de
scaun
 Să anticipeze nevoile operatorului
Responsabilităţile asistentei
 Când realizează transferul unui instrument
să plaseze partea activă spre arcada căreia
îi este destinată: superior pentru maxilar şi
în jos pentru mandibulă
 Schimbul de instrumente să se facă în zona
de transfer
 Să menţină aşezarea instrumentarului şi a
materialelor în scvenţa utilizării acestora
 Să menţină tăviţa cu instrumentar în zona
de lucru, cât mai curată.
Afecţiuni profesionale la
medicul dentist
 Principiile ergonomiei constituie cel
mai sigur, mai eficient şi mai simplu
mod de a munci în cabinetul de
medicină dentară.
 Totodată astfel sunt prevenite
apariţia atât a bolilor profesionale, cât
şi a accidentelor de muncă.
Cea mai frecventă categorie de boli
profesionale o constituie afecţiunile
musculo-scheletice
În această categorie
sunt incluse o serie
de probleme
survenite la nivelul:
 -musculaturii
 -nervilor
 -discurile
vertebrale
 -articulaţiilor
 -cartilagiilor
 -ligamentelor şi
tendoanelor.
Factori de risc
 -repetiţia
(mişcările pe care
le repetă o
articulaţie sau
grup de muşchi
într-un interval de
timp)
 -forţa (efortul
mecanic sau fizic
depus pentru
realizarea unei
activităţi)
Factori de risc
 -stressul mecanic
 -postura
 -vibraţiile (mişcările vibratorii ale
piesei de mână se apropie de cele
exercitate în timpul şofatului)
 -frigul
 -stressul
Prevalenţă
 S-a estimat ca afectiunile musculo-
scheletice legate de munca apar la
54% pana la 93% din dentistii
profesionisti, cele mai frecvente
afectiuni aparand in coloana
vertebrala (gat si spate), umeri,
coate si maini.
Prevenţia AMS
 Prevenţia porneşte de la
cunoaşterea cauzelor principale ale
apariţiei afecţiunilor de la locul de
muncă
 şederea posturală pentru o perioadă
lungă de timp,
 statul în picioare în poziţia aplecat,
 munca în condiţii de stress.
Studiu realizat în cadrul disciplinei
de ergonomie dentară
 În mod
îngrijorător, un
procent de Aţi remarcat în cazul dvs apariţia durerilor
musculoscheletice?

85% dintre 90
77
105.00%

participanţi
80
100.00% 100.00% 100.00%
70

declară că 60
50
95.00%

suferă de
90.00%
40
30 84.62% 85.00%

afecţiuni de 20
10
14
80.00%

acest tip 0
Da Nu
0

Nu Ştiu
75.00%
Studiu realizat în cadrul disciplinei
de ergonomie dentară
 Regiunea
lombară pare Dacă suferiţi de afecţiuni musculoscheletice, ce
a fi cea mai regiune este ţinta durerilor?

afectată (42% 40 38 120%

din subiecţii 35
100% 100%
30
interogaţi),
87%
77% 80%
25

urmată de
67% 68%
20 60%
14
regiunea 15

10
9 8 9
12 40%

cervicală 5 15%
25%

1
20%

(15%). 0 0%

Genunchi,
Braţ
Cervicală

Lombară

Combinate
Scapulară

Nu ştiu
gambe
Studiu realizat în cadrul disciplinei
de ergonomie dentară
 54% dintre Care este caracterul simtomatologiei
subiecţi afirmă musculoscheletice?

că principalul 60
49
120%

simptom al
50 100% 100%
91%
86%
40 81% 80%
77%

afecţiunilor 30
69%
60%

musculo- 20
14
40%

scheletice
10 7 8 20%
15% 4 4 5

0 0%

perceput este

limitată cu

Altele
Mobilitate

Combinate
Uşoară jenă

Senzaţie de

Senzaţie de
Dureri

membrul
perestezie

efectat
arsură
durerea.
Sindromul canalului carpian
 Sindromul de
canal carpian
este o neuropatie
compresiva a
nervului median,
care afectează
încheietura
mâinii.
Factori favorizanţi
 Cauze profesionale:
cantatul mult la vioara,
folosirea indelungata a
mouse-lui
calculatorului, mişcările
repetitive, lucrul cu
aparate care produc
vibraţii
 Poliartrita reumatoida
 Diabetul
 Traumatismele
 Os deformat de o
fractura veche
 O artroza la acest nivel
 Obezitatea
Prevalenţă la medicul dentist
 Reprezintă una dintre
afecţiunile musculo-
scheletice care
afectează medicii
dentişti, indiferent de
specialitatea
acestora.
 Conform statisticilor,
afectează în jur de 2-
5% dintre practicieni
Simptomatologie
 Parestezii la primele trei degete de la mana
 Dureri tot in aceeasi zona, care îngreunează
exercitarea profesiei
 Tulburari de sensibilitate in teritoriul nervului median
 Diminuarea fortei musculare
 Atrofia muschilor din zona
 Tumefactia zonei respective
Simptomele se accentuează în timpul lucrului, sau
noaptea.
Se pare că femeile sunt mai frecvent afectate comparativ
cu bărbaţii.
Prevenire
 Adoptarea unei poziţii
de lucru corecte,
ergonomice
 Evitarea poziţiilor de
lucru statice prelungite
 Pauze de lucru
 Purtarea în timpul
somnului a unui
dispozitiv care
imobilizează
încheietura mâinii,
pentru a evita
flectarea mâinii
involuntară
Prevenire
Prevenire

S-ar putea să vă placă și