Sunteți pe pagina 1din 15

Universitatea de Stat de Educație Fizică

și Sport
Republica Moldova
Facultatea kinetoterapie

Teză de licentă
Recuperarea Funcțională a Copiilor cu
Tulburări de Coordonare Centrală.
Centrală

Coordonator Științific:
Agapii Eugeniu dr.
Conferenţiar universitar

Autor:
Ignat Victoria
Student anul IV gr. 405k
Chișinău 2019
Actualitatea cercetării

Orice leziune la nivelul sistemului nervos central


(SNC), produsă înainte, în timpul sau după naştere, poate
determina tulburări funcţionale, care se pot remedia
ulterior, datorită plasticităţii encefalului în primele luni de
viaţă.
Termenul de tulburare de coordonare centrală
(TCC) defineşte o situaţie tranzitorie, care traduce
existenţa unei imperfecţiuni funcţionale a SNC.
Ipoteza cercetării. Se presupune că
un program de recuperare bazat pe respecatare etapelor
de dezvoltare a achizițiilor nounascutului va contribui
la îmbunătățirea procesului de recuperare și
achiziționarea unor modele noi de dezvoltare.
Scopul cercetării. îl constituie
perfecţionarea şi îmbunătăţirea procesului de recuperare
a copiilor cu tulburări de coordonare central.
Obiectivele cercetării:

• Studierea literaturii de specialitate privind clinica și


conţinutul procesului de recuperare a copiilor cu tulburări
decoordonare centrală.
• Aprecierea și argumentarea eficienţei kinetoterapiei în
tratamentul complex a copiilor cu infirmitate motorie
cerebrală tulburări de coordonare centrală.
• Stabilirea structurii şi conţinutului optim a programei
de recuperare și argumentarea rolului respectării principiului
de creștere și dezvoltare a nounăscutului.
• Verificarea și demonstrarea experimentală a eficienței
evaluării timpurii și programului de recuperare la copii cu
tulburări de coordonare centrală.
Metodele utilizate în cadrul cercetării

Studierea documentelor de lucru.


Observarea pedagogică.
 Scale clinice de evaluare:
Reflexologia posturii
Reacţia Vojta
Reacţia de tracţiune
Reacţia Peiper
Reacţia  Collis vertical
Reacţia  Collis orizontal
Reacţia Landau
Reacţia de atârnare axilară
Metoda grafică
Locul, durata și condițile de desfășurarea
a cercetării.
Studiul s-a desfasurat în cadrul Centrul de Reabilitare Medicală
Kinetica, departamentul pediatrie, împreuna cu personalul specializat care
își desfășoara activitatea în aceast department.. Experimentul a durat timp
de 2 luni, în perioada ianuarie 2019– aprilie 2019. Evaluarea pacienților
au fost realizate de către o echipa de specialiști format medic pediatru,
neurolog și kinetoterapeut.

Img.1.În proces de lucru. Img.2.Centrul Kinetic A Img.3.Secția pediatrie


Baza experimentală a cercetării

Studiul s-a efectuat pe un lot de 4 copii, în baza consemțămîntului


semnat de parinții acestora, în perioada ianuarie 2019– aprilie 2019. Vîrsta
copiilor care au participat în cadrul cercetării a fost 2-12 luni.Evaluarea
pacienților au fost realizate de către o echipa de specialiști formată de pediatru,
neurolog și kinetoterapeut.
0%
25% 25% 25%

50%

25% 25%
25%

TCC 1-3 TCC 4-5 TCC6-7 TCC 7


2 luni 5 luni 7 luni 11 lun

Fig.2. Reapartizarea copiilor conform


Fig.1.Reapartizarea copiilor după vîrstă
reacțiilor de postură
Descrierea manevrelor si activitațile kinetoterapeutice pentru
dezvoltarea achizițiilor normale a nou născutului.

Descrierea mnevrelor după Margaret Rood


Reeducarea se face în secvenţa dezvoltării ontogenetice
senzitivo-motorii:
Treapta 1 — Mobilitatea.
Este reprezentată prin următoarele „modele“:
modelul flexiei dorsale în decubit dorsal (modelul suptului), prin care
se sta-bilizează reflexele tonice cervicale, menţionând eliberarea mişcărilor
bilaterale ale extremităţilor;
rostogolirea;
extensia totală (postura păpuşii).
Treapta a Il-a - Stabilitatea, reprezentată de poziţia „4 labe“ şi
ortostatismul.
Treapta a IlI-a — Mobilitatea dezvoltată pe stabilitate: mersul,
alergarea, prehensiunea, alte activităţi complexe care necesită coordonare de
postură şi mişcare în dezvoltarea simţurilor de orientare în spaţiu.
Treapta a IV-a — îndemânarea.
Descrierea manevrelor conform Terapiei Vojta

Autorul descrie 4 puncte principale de stimulare şi 4 puncte auxiliare.


La membrul toracic:
2 puncte principale: condilul hume ral intern şi apofiza stiloidă a radiusului;
2 puncte auxiliare: marginea anteri-oară a acromionului şi latura medială a omoplatului.
La membrul pelvin:
2 puncte principale: condilul femural intern şi calcaneul, prin imprimarea unei devieri în valg;
2 puncte auxiliare: capul femural în plică inghinală şi marginea posterioară a marelui
trohanter.
La trunchi:
1 punct: spațiul intercostal 7-8. Este unica zona de stimulare, pentru rostogolirea reflex.
Poziţia de start este decubit ventral.

Se acţionează asupra punctelor Aceleaşi puncte se folosesc şi


cheie pentru a putea iniţia pentru rostogoliri. Se urmăresc în
mişcările de târâre şi rostogolire, general aceleaşi puncte, folosindu-
în prima parte a terapiei se se în plus presiune pe gonion pentru
imprimă schema de târâre a imprima rotarea capului, şi
homolaterală, amfibiană, ulterior presiune pe una dintre marginile
imprimându-se cea sternului, pentru impulsionarea
heterolaterală. rotaţiei trunchiului.

Fig.3.Poziție pentru activarea tîrîrii reflexe Fig.4. Poziție pentru activarea rostogolirii reflexe
Tehnica și manevrele masajului

Masajul poate fi introdus in „programul” bebelusului de la varsta de


2 saptămâni. Este recomandat dupa baie, chiar și de doua ori pe zi. Odata cu
înaintarea în vârsta - aproximativ dupa luna a 6-ea – numarul masajelor se va
reduce treptat, fiind deajuns sa se faca la fiecare a doua zi.
Pentru masajul integral prezentat in ultimul capitol sunt necesare 15
minute, fara partea de joc si exerciții de fortifiere. Masajele parțiale, cum ar fi
masaj facial, abdominal toracelui,membrelor inferioare si superioare etc., au o
durata de 5 minute.
Masajul abdomenului Masajul spatelui

Fig. 8. „Intinderea
Fig.7.„Teoria Ceasului”
Masajul picioarelor
Masajul toracelui

Fig.5.Dragonul” Fig. 6. “Mangiierea talpilor”


Evoluția modelelor de mișcare

Inițial Final
Numărul reacțiilor posturale
anormale

TCC foarte uşoară 1 reacţii de 0 2


postură anormale

TCC foarte uşoară 2 reacţii de 0 1


postură anormale

TCC foarte uşoară 3 reacţii de 2 0


postură anormale

TCC uşoară 4 reacţii de postură 0 1


anormale

TCC uşoară 5 reacţii de postură 1 0


anormale

TCC medie 6reacţii de postură 1 0


anormale

TCC gravă 7 reacţii de postură 0 0


anormale+tulburare gravă a Fig.9.Reprezentarea grafica a recțiilor de
tonusului muscular
postură inițial/ final
Tab.1.Valorile inițiale vs finale a reacțiilor posturale
Concluzii și recomandări
Analizînd literatura de specialitate putem spune ca învațarea și
utilizarea deprinderilor motrice reprezintă o încercare la care suntem supuși pe
parcursul vieții. Acest proces începe timpuriu, cu realizarea controlului posturii
corporale și a deprinderilor din primul an de viață, continuînd cu achiziția
deprinderilor de deplasare și manipulare.
Se confirmă ca mijloacele kinetice își aduc o contribuție importantă la
recuperarea copiilor cu tulburări de coordonare centrală, acestea fiind nelipsite
din planul de tratament al subiecților urmariți. Rezultatele cele mai bune se
obțin acolo unde s-a început cît mai precoce tratamentul kinetic, unde se
lucrează și înfara ședințelor kinetoterapeutice din cadrul clinici.
Rezultatle obținute sunt foarte importante, dar se pierd cu ușurință
odata cu încetarea acestuia, ceea ce recomandă continuarea la domiciliu, unde
parinții sînt învațați tehnicile necesare pentru terapie.