Organizarea sistemului nervos

PROPRIETATILE CELULEI NERVOASE

SINAPSELE

Dr. Magda Buraga

 Excitabilitatea si comunicarea celulară
• Excitabilitatea reprezintă proprietatea caracteristică materiei
vii de a reacţiona în mod specific la stimului
• Excitabilitatea este capacitatea unui sistem viu, respectiv o celul ă,
de a capta mesaje sau semnale, ca formă de actualizare a
informaţiei necesare organizării lui în vederea adaptării şi
continuităţii, deci necesară existenţei sistemului biologic.
• Comunicarea celulară este o necesitate şi se poate face prin
intermediul :
– sinapselor, transmitere rapidă (milisecunde) ;
– mecanismelor paracrin sau neurocrin, transmitere lentă ;
– mecanisme combinate sinaptic/paracrin/neurocrin.
• Schimbul informaţional care are loc prin interacţiunea stimul-
celulă va genera modificări moleculare ce se constituie în
răspunsul celulei la stimuli.
• Datorită particularităţilor structurale membranare, cea mai
specializată în elaborarea unui raspuns la acţiunea stimulilor din
mediul extern sau de la o altă celulă, este neuronul.
• Distribuţia neuniformă a sarcinilor electrice, precum şi
faptul că membrana cel. este o membrană semipermeabilă
şi nu permite trecerea liberă a ionilor în vederea egalizării
concentraţiilor acestora, determină în condiţii de repaus,
apariţia a două forţe:
– gradientul chimic, generat de diferenţa de concentraţie a
fiecărui ion de o parte şi de cealaltă a membranei ;
– gradientul electric rezultat al forţelor de atracţie dintre sarcinile
electrice diferite dispuse de o parte şi de cealaltă a membranei.
• Polaritatea membranei celulare se cuantifică prin valoarea
potenţialului transmembranar de repaus, rezultat al
gradientului electrochimic.
• Potenţialul transmembranar de repaus se poate estima cu
ajutorul ecuaţiei lui Nernst.
• EMF(mV) = ± 61 log conc la interior
• conct la exterior

– unde EMF →forta electromotrica, potentialul LEC =0 iar pot.

Nerst este potentialul din int membranei
– Semnul potentialului este ,,+” daca ionul care difuzeaza din int
spre ext este negativ
– Si ,,–” daca ionul este pozitiv
• Expl : conc K intracelular este de 10 ori mai mare decat la exterior. Log
din 10 este 1 de unde →ca pot Nerst pt K = -61mV pe fata int a
membranei cel
– Dat pompei Na/K exista Δ transmembranare mari ale Na si K →
Na ic/Na ec =0,1 (14/142 mEq) si pt K ic/Kec =35 (140/4mEq)
– Rezulta ca pot. Nerst pt K → - 94mV ; log din 35 → 1,54 x (-
61mV )
– Pot Nerst pt Na → +61mV;
• Sistemul de transport ionic transmembranar cuprinde
totalitatea structurilor proteice care străbat bistratul lipidic
şi care permit în anumite condiţii trecerea ionilor în
direcţia sau contrar gradientului lor electrochimic.
• În funcţie de mecanismele implicate se descriu trei tipuri
de structuri membranare de transport ionic: canale,
pompe şi transportori.
• POMPELE IONICE sunt sisteme de transport care
consumă energie, numite şi sisteme de transport activ, iar
transportorii şi canalele ionice sunt sisteme de transport
pasiv, folosindu-se de Δ electrochimic.
• pompa de Na+/K+ care pentru fiecare moleculă de ATP
hidrolizată transportă în spatiul extracelular 3 ioni de Na+
şi intracelular 2 ioni de K+.
– Aceasta pompă are o importantă deosebită în mentinerea
excitabilitătii celulare, ea asigurand gradientul electrochimic în
repaus; se mai numeste ”pompă electrogenică”.
• CANALE IONICE sunt glicoproteine transmembranare
care realizează un por hidrofil de comunicare a mediului
intracelular cu cel extracelular şi permite trecerea rapidă a
anumitor ioni conform gradientului electrochimic.
– După modul în care se realizează deschiderea şi închiderea
porului hidrofil, canalele sunt de două tipuri:
• canale fără poartă (nongated ion channels), deschise
permanent, deci permit transportul ionic în funcţie doar de
gradientul electrochimic
• canale cu poartă (gated ion channnels) a căror deschidere
şi închidere este controlată prin mai multe mecanisme :
– canale controlate de voltaj sau canale voltaj-dependente includ pe
cele selective pentru Ca2+, Na+, şi K+ ;
– canalele ligand-dependente controlate de către neurotransmiţători
de tipul acetilcolină(Ach), acid γ-aminobutiric (GABA),
glutamat, catecolamine, dopamina, serotonina ;
– canalele ionice din structura sinapselor electrice.
• TRANSPORTORII→ funcţionează pe baza gradientului
electrochimic generat de pompe pentru anumiţi ioni, astfel
ei pot transporta molecule şi contrar (Δ) gradientului lor
electrochimic.
• Ionul transportat contrar gradientului poate avea acelaşi
sens cu ionul care se deplasează conform Δ său
electrochimic (simport) sau pot avea sensuri diferite de
transport (antiport/ contratransport).
• Din punct de vedere al excitabilităţii, un rol deosebit îl are
schimbătorul sodiu/calciu → sistem de contratransport
prezent în membrana celulara care transportă calciul
contrar gradientului său de concentraţie, folosindu-se de
gradientul transmembranar electrochimic al sodiului.
– În celula miocardică are un rol major în stabilirea concentraţiei
calciului în repaus.
 POTENTIALUL DE ACTIUNE
• Potenţialul de acţiune (PA) → o pozitivare bruscă a potenţialului
transmembranar de repaus → depolarizare, autoîntretinută şi
autolimitată.
– Prin intermediul potenţialului de acţiune sunt codificate şi transmise
majoritatea mesajelor intercelulare, iar substratul molecular este reprezentat
de activarea canalelor voltaj-dependente.
• PA apare ca raspuns la un stimul care poate determina
depolarizarea membranei până la valoarea prag (stimul
supraliminar), se deschid canalele de sodiu voltaj-dependente. “
• Inversarea" şi apoi restabilirea polarităţii membranei într-un
interval de timp foarte scurt, de ordinul câtorva milisecunde, este
determinată de durata de deschidere a canalelor de sodiu voltaj-
dependente şi de latenţa de deschidere a celor de potasiu voltaj-
dependente.
• Perioada refractară este perioada în care celula care a generat un
PA nu mai poate raspunde la alti stimulii cu valoare prag,
– pentru că sunt în fază refractară canalele de sodiu voltaj-dependente care s-
au activat la stimulul precedent
.Modificările transferului de ioni
transmembranar în timpul PA.
 Conducerea nervoasă
• Un neuron primeşte prin numeroasele aferenţe de la nivelul somei şi
dendritelor, atât potentiale postsinaptice excitatorii cât şi inhibitorii.
• Are loc o sumatie spaţială şi de frecvenţa a stimulilor primiţi, şi
informaţia prelucrată este transmisă mai departe spre conul axonal.
• La nivelul corpului neuronal mesajul este codificat în amplitudinea
semnalului electric, semnal care ajuns la nivelul conului axonal
poate genera un PA doar dacă atinge valoarea prag.
• Conul axonal este punctul de plecare al noului PA, fiind o zonă cu
prag scăzut de activare, o zonă cu o densitate mare de canale de Na
voltaj-dependente, de aproape 1000 de ori mai multe decât la
nivelul membranei somei şi dendritelor.
• La nivelul axonului semnalul este codificat în frecvenţă. PA se
deplasează prin axoni după legea « totul sau nimic », adică nu
pierde din amplitudine, PA autoregenerându-se .
– Are o anumită direcţie de propagare, determinată de faptul că zona precedentă
în care s-a produs transferul de ioni este în perioada refractară.
• Viteza de propagare este dată de numărul de canale de sodiu
voltaj-dependente, de diametrul conductorului (axonului), de
prezenţa sau lipsa tecii de mielină.
• Unii axoni sunt subţiri, nemielinizat, cu viteză mică de conducere. Alţii
au teacă de mielină şi noduri Ranvier, având o « propagare saltatorie » a
PA, adică viteză mult mai mare de conducere.
• Cu cât este mai mare Ø axonului, cu atât viteza de conducere este mai ↑
• Clasificarea neuronilor dupa viteza de conducere şi mărime :
• Aα → Aferenţe senzitive de la proprioreceptori şi motoneuroni ai
muşchilor scheletici. Viteza PA(m/s) → 80-120, Ø →13-20µm
• Aβ → Aferenţe sezitive de la mecanoreceptori cutanaţi. Viteza PA
(m/s) → 35-75, Ø→ 6-12 µm
• Aγ →Motoneuroni pentru fibrele musculare intrafusale. Viteza PA
(m/s) → 12-20, Ø→ 3-6 µm µm
• Aδ →Fibre senzitive de la receptori de durere şi termici. Viteza
PA(m/s) → 5-30, Ø→1-5 µm
• B →Neuroni preganglionari ai SNV.Viteza PA(m/s)→ 3-15, Ø→33
µm
• C → Fibre senzitive de la receptori de durere şi termici. Viteza PA(m/s)
→ 0,5-2, Ø→ 0,2-1,5 µm
• Există o clasificare alternativă a fibrelor muscul. senzitive :
– fibrele Ia sunt aferenţele de la fusurile neuromusculare,
– Ib sunt aferentele de la organul tendinos Golgi,
– fibrele II sunt Aβ,
– fibrele III sunt Aδ, iar
– fibrele C se mai numesc IV.
• Membrana axonilor mielinizaţi contine numeroase canale de Na
voltaj-dependente grupate în zona nodurilor Ranvier.
• Canalele de K voltaj-dependente sunt slab reprezentate şi se gasesc
în membrana axonală paranodal,sub teaca de mielină.
– scleroza multipla→ o boală inflamatorie cr cu componenta autoimună a
sistemului nervos central (creier si maduva) caracterizată prin demielinizare
axonală :
• Nevrita optica. Sdr piramidal : deficit motor, hipertonie, tulburari de
sensibilitate, semne cerebeloase si vestibulare
– Se consideră că demielinizarea axonala duce la expunerea canalelor de K
voltaj-dependente şi prin urmare la alterarea conducerii nervoase.
– În acest sens, se introducere în terapie aminopiridinele→ blocanţi ai
canalelor de K voltaj-dependente.
 Organizarea generala a sistemului nervos
Neuronii – unitatii fuctionale elementare
• Neuronul motor : semnalele aferente patrund prin
sinapse localizate la niv dendritelor dar si a corpului
celular (sinapsele pot varia intre cateva sute pana la
200000)
• Semnalele eferente sunt transmise prin axonul neuronal
unic
• Transmiterea sinaptica – anterograd
• Receptorii senzoriali localizati la suprafata corpului cat
si la niv structurilor profunde initiaza activ SN
• Pe calea nervilor perifericii informatia este condusa spre
arii senzoriale situate la niv maduvii spinarii, subst
reticulata din bulb, punte si mezencefal, in cerebel,
talamus si diferite zone ale cortexului cerebral
 SINAPSELE SNC
• Sinapsa → pct de jonctiune intre doi neuroni succesivi
• Informatia este transmisa sub forma de PA→impulsuri
nerv.
– Fiecare impuls poate fi blocat, transformat in impulsuri repetitive
sau integrat impreuna cu alte impulsuri provenite de la alti
neuroni
• Exista 2 tipuri de sinapse : chimice si electrice
• Sinapsele chimice → cele mai multe
– neuronul presinaptic secreta o substanta →neurotransmitatorul
care va act asupra receptorilor proteici din membrana neuronului
postsinaptic det → (+), (-) sau modificarea sensibilitatii sale
– Exista aprox. 40 neurotransmitatori : ach, NA, E, histamina,
GABA, glicina, serotonina, glutamatul
– Conducere unidirectionata
• Sinapsele electrice se caracterizeaza prin prezenta unor
canale apoase deschise care conduc direct impulsul electric
intre celule succesive (jonctiuni gap)
Anatomia functionala a sinapsei chimice
• Neuronul motor din coarnele ant ale maduvii spinarii, alcatuit
din : soma, axon unic, dendride
• Pe suprafata dendridelor (80-95%) si a somei (5-20%) exista
butoni sinaptici = terminatii presinaptice,
– ele reprezinta extremitatile fibrilelor nervoase cu originea la niv mai
multor neuroni. Sunt in nr de aprox 10000 -200000
– Pot fii excitatorii suu inhibitorrii
• Terminatia presinaptica este separata de coorpul neuronului
postsinaptic prin fanta cu dim. → 200-300A
• si contine mitocondrii si vezicule cu neurotransmitator
• Cand un PA se propaga la niv term. preS., depolarizeaza
membr si det golirea unor vezicule in fanta sinaptica
• Neurotransmitatorul eliberat va det modif de permeabilitate in
membrana neuronului postsinaptic → (+) sau (-) in fct de
caracterul receptorului neuronal.
• Membrana preS contine numeroase canale de Ca reglate electric. Cand
un PA depolariz membr preS canalele de Ca se deschid si intra Ca in
terminatia nervoasa
• Cant de neurotransmitator este direct proportionala cu nr ionilor de Ca
care patrund in celula
• Calciul se va lega de molecule proteice localizate pe fata int – situsuri
de eliberare
– Prin legare se varsa continutul veziculei in fanta (o vezicula contine de la 2000-
10000 molec ach)
• Membrana neuronului postS contine receptorii de natura proteica care
au 2 componente :
• 1. componenta de legare→ proieminenta in fanta si leaga neurotransmit.
• 2. componenta ionofor →formeaza un complex cu un ion pe care-l
transporta prin membrana spre int neuron postS. Poate fii de 2 tipurii :
– Canal ionic care permite trecerea anumitor ionii prin membr
– Molecula proieminenta in citoplasma care activ. un sistem de mesagerii secunzi cu
rol in (+) sau (-) unor fct celulare
• Canalele ionice – receptorii ionotropi sunt de 2 tipuri :
– Canale cationice, permit trecerea ionilor de Na, K, Ca,
– Canalele anionice permit trecerea Cl
– Neurotransmitatorii ce deschid canalele cationice ↔ (+) neuronl
– Neurotransmitatorii ce deschid canalele anionice ↔ (-) neuronul
– Aceste canale se deschid si se inchid rapid
• Receptorii metabotropii. Pt stocarea informatiei=memoria, este necesar sistemul
mesagerilor secunzii. Cel mai frecv este un grup de proteine → proteina G
– Atasata pe partea int a receptorului. Are 3 componente :α (activatoare) β si γ
situate aproape de receptor
– In interiorul citoplasmei componenta α indeplineste diferite fct :
– Deschide canale ionice
– Genereaza AMPc sau GMPc cu act pe metab neuronal
– Activarea de enzime cel
– Activarea transcriptiei genetice → proteine noi
• Excitatia se dat : 1) se deschid canalele de Na, 2) ↓conductanta prin canalele de
Cl sau K, 3) (+) activ celulare ce duce la ↑nr de receptorii excitatorii
• Inhibitia se dat : 1) deschiderea canalelor de Cl → ↑electronegativitatea,
2) ↑conductanta pt K → spre sp extracel, 3) activarea unor receptori enzimatici
care inhiba fct metabolice ale neuronului
• Exista neurotransmitatorii cu molec mica si act rapida si
neuropeptide cu molecula mare si actiune lenta
– Neurotransmitatorii cu molec mica sunt sintetiz in citosolul term preS, se
acumuleaza in vezicule
– In urma unui PA se elibereaza simultan neurotransmitatoriul
• Acetilcolina este secretata de neuronii localizati in :
– Cel piramidale mari din cortexul cerebral
– Ggl bazali
– Neuroni motori din muschii scheletici
– Nn preggl din sistemul nervos autonom
– Nn postggl ai SNP si nn postggl ai SNS
• Are efect (+) cu exceptia ef (-) la niv cardiac prin n.vag
• Norepinefrina→ nn din trunchiul cerebral si hipotalamus, nn
postggl ai SNS. Rol (+) sau (-)
• Glutamatul → terminatile presinaptice ale cailor senzoriale si
regiunii ale cortexului cerebral. Rol : (+)
• Dopamina → nn de la niv subs negre. Efect (-)
• Glicina → se elibereaza in special in sinapsele de la niv maduvii
nspinarii. Efect (-)
• GABA (ac. γ aminobutiric) → la niv maduvii spinarii, cerebel, ggl
bazali si zone corticale. Efect (-)
• Serotonina →nn trunchiului cerebral ce se proiecteaza spre SNC si
spinal. Efect (-) pt caiile de transmitere a durerii, somn si starea de
dispozitie
• Oxidul nitric→ in zonele creierului responsabile pt memorie pe
termen lg si comportament
– La niv neuronal act pe fct metabolice ce influienteaza excitabilitatea nervoasa
• Neuropeptidele→ sintetiz. in ribozomii corpului neuronal →RE →
ap Golgi La ac nivel neuropeptidele sunt depozitate in vezicule
– Veziculele cu neuroT sunt transp in terminatiile fibrelor nervoase de curentii
citoplasmatici axonali. In urma PA veziculele elib. neuroT
– Au act lenta si de lunga durata
• Inchid canalele de Ca timp indelungat
• Modifica sistemul metabolic celular, actioneaza pe rc. excitatori sau inhibitori,
actioneaza la niv unor gene specifice
 Sindroame clinice
• Boala Parkinson→ degenerarea nn dopaminergici din
subs neagra si abolirea secretiei de dopamina la niv nc
caudat si al putamenului.
– Siptomatologie : rigiditate musculara, tremor involuntar cu o rata
de 3-6cicluri/sec, achinezie
– Tratament : L-Dopa →amelioreaza rigiditatea, L-Deprenyl → (-)
monoamin-oxidaza enz responsabila pt distrugerea dopaminei
• Boala Huntington (coreea) → boala ereditara, 30-40ani,
se caracterizeaza prin miscari bruste cauzate de contr unor
mm individuali apoi prin miscarii distorsionate. Se dat
degenerari nn gabaergici din nc caudat si putamen , care
in mod normal (-) arii ale globus pallidus si subs negre de
aceea det miscari cortonsionate si a nn colinergici din
numeroase arii cerebrale (dementa)
– Gena anormala induce sinteza unei proteine anormale →
huntingtina in structura careia se afla reziduri de glutamina
• Depresia si psihozele maniaco-depresive → reducerea sintezei
la niv cerebral a norepinefrinei si/sau serotoninei
– Spt : tristete marcata, nefericire, disperare si suferinta emotionala,
insonmie, inapetenta, agitatie psihomotorie
– In trinchiul cerebral (locus ceruleus), nn secreta norepinefrina iar nn
din nucleii rafeului secreta serotonina
• Medicamentele ce (-) elib de noriepinefrina si serotonina rezerpina→ depresie
• Schizofrenia →disfunctie al sistemului dopaminergic. Exista
hipersecretie la niv nn din sist dopaminergic mezolimbic →
zone implicate in controlul comportamentului
– La niv lobilor prefrontali sinapsele (+) de glutamat isi pierd
resposivitatea
• Boala Alzheimer → imbatranirea prematura a creierului. Este o
afectiune neurodegenerativa progresiva cu ev letala.
– Histopatologic → cant↑↑ de peptid βamiloid la niv creierului → placi
de amiloid cu un Ø ce variaza de la 10µ pana la cateva sute de µ
 Excitatia neuronala
• PR in corpul celular neuronal → -65mV ceea ce va det ↑ excitabilit
membranei neuronale
• In soma exista o solutie electrolitica cu conductanta inalta ceea ce
va det ca orice modif a PA intr-o regiune sa fie transmisa in orice
pct al somei →sumatia semnalelor
• Potentialul postsinaptic excitator (EPSP)
– Cand un neuroT excitator este elib in fanta, ac actioneaza pe rec.postS si ↑
permeabilitatea pt Na → -45mV
– Ac ↑a PM→EPSP si se dat descarcarii simultane a numeroase terminatii :
40-80 sau in succesiune rapida
– La niv axonului, membrana contine de 7 ori mai multe canale de Na reglate
electric
• Inhibitia neuronala → sinapsele inhibitorii deschid canalele de Cl
→ -70mV → hiperpolarizare →(-) neuronului.
– ↑electonegativitatii peste PR →potential postsinaptic inhibitor (IPSP)
– (-)presinaptica este produsa prin eliberarea unei subst inhib la supr ext a
fibrelor presinaptice. GABA care deschide canalele anionice
– (-)preS se produce la niv caiilor senzoriale
• Sumatia spatiala → ef de sumatie a potentialelor
postsinaptice simultane prin activarea unor terminatii
multiple localiz la niv unei arii intinse a suprafetei
membranare neuronale
• Sumatia temporala→ neurotransmitatorul eliberat,
deschide canalele membr timp de 1milisec.
Potentialele postS persista 15milisec
– In consecinta o alta deschidere a acelorasi canale poate
amplifica pot postS la care se adauga si rata ↑ de (+) →
sumatia temporala
• Facilitarea neuronala →pot de membrana este
aproape de pragul de declansare a stimulului dar nu
declanseaza PA. Cand alt stimul (+) din alta sursa
apare poate activa f usor neuronul
 DENDRIDELE – conducerea electrotonica
– Realiz S mare de excitatie → 500-1000microni. Ele primesc
semnale dintr-o regiune vasta din jurul neuronului motor
• Majoritatea dendridelor nu pot transmite PA deoarece
contin ↓↓canale de Na reglate electric
• Transmit semnale catre corpul celular neuronal in mod
electrotonic
• Transmiterea curentului → propagarea directa a curentului
electric prin conducerea ionilor in lichidele din interiorul
dendridelor fara generarea de PA
• Scaderea potentialului de membrana pe masura ce acesta se
propaga de-a lg dendridelor spre soma este →conducerea
descrescatoare
• Sinapsele localizate in apropierea somei au un efect mult
mai pronuntat in ceea ce priveste (+) sau (-) neuronului
comparativ cu cele localizate la distanta.
 Caracteristicii ale transmiterii sinaptice
• Epuizarea transm sinaptice ; prin (+) repetitiva la nivelul
neuronului postS, rata descarcarilor creste pana cand acestea ↓
• Criza epileptica, protectia impotriva activ neuronale excesive
• Se datoreaza epuizarii depozitelor de neurotransmt, a rc postS si alterarii conc
ionice din interiorul neuronului postS
• pH→ acidoza deprima activ neuronala, alcaloza determina ↑
excitabilitati
• hipoxia → dupa cateva sec poate determina abolirea completa a
excitabilit neuronale
• Medicamentele ;cafeina, teofilina, teobromina :↑excitabilit prin
reducerea pragului de excitatie a N
• Stricnina →↑excitabilit prin (-)unor neuroT inhibitorii (glicina)
• Anestezicele →↑pragul de excitatie a membranei N →
reducerea transmiterii sinaptice in numeroase reg ale SN