EVOLUȚIA NEGOCIERILOR

ÎN RUNDA DOHA
ACORDUL GENERAL PENTRU TARIFE ȘI COMERȚ (GATT):

• GATT – predecesorul Organizației

Mondiale a Comerțului;
• Tratat multilateral,
interguvernamental ce stabilește,
în perioada 1948 – 1994,
reglementările cu privire la
comerțul internațional cu mărfuri;
• În perioada funcționării GATT
relațiile comerciale internaționale
s-au desfășurat în condiții
favorabile și s-au înregistrat cele
mai mari rate de creștere ale
comețului internațional cu mărfuri;
 RUNDE DE NEGOCIERI – GATT:
 De-a lungul existenței GATT, au avut loc mai multe runde de negocieri:

• Runda de la Geneva, desfășurată în perioada

aprilie – octombrie 1947;
• Runda de la Annecy, Franța, din anul 1949;
• Runda de la Torquay, Anglia, din perioada 1950
-1951;
• Runda de la Geneva, anii 1955 – 1956;
• Runda Dillon, desfășurată între 1960 și 1962;
• Runda Kenedy –, din 1964 – 1967;
• Runda Tokyo, care a avut loc în perioada 1973 –
1979;
• Runda Uruguay, din perioada 1986 – 1994.
ORGANIZAȚIA MONDIALĂ A COMERȚULUI – APARIȚIE ȘI
OBIECTIVE:
 În anul 1995, la întâi ianuarie, ia naștere Organizația Mondială a Comerțului, ca urmare a utimei
runde de negocieri, Runda Uruguay.

 Organizația Mondială a Comerțului este singura organizației care are în vedere reglementările
comerțului internațional dintre state, la nivel global și prin intermediul căreia statele membre
negociază diferite acorduri în vederea creării unor relații comerciale durabile și cât mai favorabile
pentru fiecare dintre părțile implicate.

 Organizația Mondială a Comerțului acționează asupra comerțului cu mărfuri, comerțului cu servicii

și proprietății intelectuale, spre deosebire de Acordul general pentru tarife și comerț, care viza
doar comerțul cu mărfuri.
Obiectivele Organizației Mondiale a Comerțului sunt:

Utilizarea optimă a resurselor mondiale;

Utilizarea deplină a forței de muncă;

Majorarea producției și dezvoltarea comerțului;

Creșterea nivelului de trai, a standardelor de viață și majorarea

veniturilor.
Runde de negocieri în cadrul OMC:
• Singapore, în perioada 9 -13 decembrie,
1996;
• Geneva, între 18 și 20 mai 1998;
• Seattle, 30 noimebrie – 3 decembrie, 1999;
• Doha, între 9 și 13 noiembrie 2001;
• Cancun, în perioada 10 – 14 septembrie
2003;
• Hong Kong, între 13 și 18 decembrie 2005;
• Geneva (2009 și 2011).
 CONFERINȚA DE LA DOHA
o Cea de-a patra conferință, desfășurată în perioada 9 – 13 noiembrie 2001;
o Marchează începutul Rundei de la Doha;
o Cunoscută și sub denumirea de „Agenda de dezvoltare de la Doha – ADD”;
o Există trei piloni care constituie baza Agendei de dezvoltare de la Doha:
1. Primul se referă la accesul pe piețe pentru produsele agricole și pentru cele industriale, la taxele vamale care li
se aplică acestor categorii de produse și la subvențiile care se pot acorda.
2. Al doilea are în vedere normele cu privire la comerț sau cele de tip antidumping.
3. Al treilea pilon vizează dezvoltarea.
o Statele membre ale Organizației Mondiale a Comerțului doresc îmbunătățirea accesului pe piață și eliminarea, în
mod treptat, a subvențiilor la export, însă se ține cont și de faptul că există state aflate în curs de dezvoltare care au
nevoie de sprijin și de un tratament special și diferențiat.
 Printre măsurile și reglementările propuse
în cadrul Conferinței Ministeriale de la Doha
regăsim:
 Eliminarea subvențiilor la exportul de
produse Agricole (2013);
 Soluționarea problemei bumbacului prin
eliminarea subvențiilor la export în anul
2006 și prin impunerea unui regim
comercial care să nu presupună taxe vamale
sau limitări cantitative la exporturile de
bumbac;
 Reducerea măsurilor de sprijin intern
aplicate în statele dezvoltate;
 Transformarea taxelor vamale specifice în
taxe ad-valorem și stabilirea unei
metodologii de modificare a taxelor vamale
consolidate – anul 2006 (în cazul produselor
industriale).
Alte domenii care au fost discutate în
cadrul conferinței sunt: comerțul cu
servicii, comerțul electronic, protecția
sănătății, securitatea alimentară,
investițiile, problemele pe care le
întâmpină statele în curs de dezvoltare în
implementarea reglementărilor OMC.
În cadrul conferinței s-au obținut
rezultate favorabile în cazul Acordului TRIPS
(s-a creat un sistem care înregistrează
informațiile geografice despre vinuri și alte
băuturi alcoolice). Și aderarea Chinei, care a
negociat acest lucru timp de 15 ani, și a
Taiwanului la OMC, sunt considerate
rezultate favorabile ale acestei conferințe.
 Negocierile rundei Doha sunt un proces amplu. Dat
fiind faptul că statele membre sunt numeroase, diferite
din punct de vedere social și din punct de vedere al
nivelului de dezvoltare pe care îl au, negocierile din
runda Doha au intrat într-un impas. Principalele state
emergente și statele industrializate prezintă opinii și
idei diferite în ceea ce privește reformarea sistemului
comercial internațional și reglementările asupra
accesului pe piață. Practic, unele state s-au acuzat
reciproc că „își pun bețe-n roate” atunci când vine vorba
de dezvoltarea propriei națiuni, și nu au ajuns nici acum
la un consens.

Au existat și încercări de a diminua divergențele în

speranța obținerii rezultatelor finale dorite. Chiar
Uniunea Europeană a susținut începerea unei runde
„ambițioase” de negocieri, care presupunea ca fiecare
membru al OMC să fie susținut în atingerea obiectivelor
de dezvoltare și creștere economică. Nu s-a ajuns, însă, la
niciun consens.
 Între timp, statele membre ale Organizației Mondiale a Comerțului Comerțului au hotărât să se axeze
asupra altor domenii, în vederea obținerii unor rezultate favorabile care să contribuie la realizarea și atingerea
obiectivelor propuse pentru dezvoltare. Două exemple semnificative în acest sens sunt:

 Adoptarea „Acordului privind facilitarea comerțului (2013) – primul instrument juridic multilateral instituit după
crearea Organizației Mondiale a Comerțului”.

 În anul 2015 a fost adoptat un acord care vizează restricționarea subvențiilor care se acordă pentru a încuraja
exportul de produse de origine agricolă și care au ca efect denaturarea comerțului. Acest acord a prezentat un
interes special din partea statelor care au un grad de dezvoltare mai scăzut și, prin intermediul său, au fost
înregistrate noi progrese mici, dar totuși semnificative.
VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE!

Proiect realizat de: Darabă Larisa – Iuliana

EAI 3.2