Sunteți pe pagina 1din 37

Nicusor Bigiu

Potentialul distocic al
Filogenia reproducerii
nasterii umane

Riscurile
nasterii
umane

Mecanismul nasterii
umane
Filogenia reproducerii
 Evolutia catre viviparitate si gestatia interna
 Evolutia placentei
 Evolutia tractului genital la femela
 Viviparitate-strategie reproductiva sexuata ce presupune retinerea si dezvoltarea
zigotului in interiorul tractului genital feminin respectiv unor cavitati anatomice urmand
ca la nastere sa posede capacitati complete/incomplete de supravietuire

 Matotrofia-furnizarea de nutrienti extravitelini embrionului


 Lecitotrofia-furnizarea de nutrienti embironului din sacul vitelin

 Inovatii care nu se exclud reciproc- la specia umana nutritia embrionara


provine din sacul vitelin iar dupa dezvoltarea placentei apare sursa
definitiva extravitelina

 Termenul de strategie reproductiva este necesar intrucat ratele de


reproducere prin viviparitate sunt incomparabil mai mici decat la oviparitate .
 Trecerea de la oviparitate la viviparitate nu este unica din punct de
vedere filogenetic
 Este regasita in peste 160 de situatii precum: pesti ososi, cartilaginosi,
amfibieni, mamifere, reptile => dispersie mare a frecventei viviparitatii
 90% mamifere, 65% pesti cartilaginosi, 20% din reptile, 3% amfibieni

Dupa Furness A.I., Morrison K.R., Orr T.J. et al (2015). Reproductive mode and the shifting arenas of evolutionary
conflict. Annals of the New York Academy of Sciences
 Trecerea de la oviparitate la viviparitate se realizeaza prin intermediul unor gene ce au
evoluat prin:
 pierderea functiei
 supra-expresia unor functii prin intermediul transpozomilor
 activarea expresiei altor gene
 Transpozomii/ “jumping genes” -elemente mobile ale genomului uman
○ Reprezinta >65% din genomul uman si exista la toate eucariotele

Gene castigate sau


pierdute in raport cu
existenta transpozomilor
dupa aparitia de la
sfarsitul Cretacicului a
stramosul mamiferelor
 In sarcina mamiferelor, celulele endometriale stromale se
diferentiaza ca raspuns la progesteron prin caile de
semnalizare celulara realizate de cAMP pentru a realiza
reactia de decidualizare

MER20 accentueaza expresia Prl ca raspuns la P si


semnalizarea cAMP in stroma endometriala

 Alte regiuni implicate in sinteza de Prl: MER39, MER77,


L1-L1: prezente la primate si rozatoare

Dintre acestea, doar primatele superioare si


rozatoarele utilizeaza regiunile transpozabile pt a
determina expresia de Prl
 Un tip particular de regiune transpozabila cu rol in
formarea placentei este Endogenous Retrovirus Group W
Member 1 (ERVWE1 )= reminiscenta a unei infectii
retrovirale ce a devenit integrata in genomul primatelor

 Determina sinteza de Syncitin-1 ce se gaseste la maimutele catarine

 Are rol in medierea fuziunii citotrofoblastului de


sincitiotrofoblast => rol in aderarea si formarea placentara
 Are rol in imunosupresia => previne rejectiei grefei semi-
allogenice reprezentate de fat

 Concluzia: apare ipoteza evolutiei expresiei genelor


pusa pe seama acestor regiuni transpozabile
 Tranzitia oviparitate - viviparitate la primele
mamifere face imunizarea materna cu antigene
fetale =problema in evolutia mamiferelor

 Placenta arhaica -eficienta scazuta in ceea ce


priveste transportul metabolitilor => viata
intrauterina a produsului de conceptie precum a
mamiferelor insectivore din Cretacic

 Exista 4 tipuri de placenta la mamifere, insa doar 2


tipuri sunt specifice primatelor:
○ pl epiteliocoriala
○ pl hemocoriala
 Placenta hemocoriala - contact direct intre
sangele matern si corion

 Placenta epiteliocoriala - variabilitate crescuta


intre generatii !! diferente genetice materno-fetale marcate NU sunt depistate
 Placenta hemocoriala-inalt specializata in
transportului de oxigen necesar dezvoltarii unui
creier de mari dimensiuni

 Transportul specializat de substante poate


reprezenta insa si un dezavantaj in cazul
administrarii de medicamente cu efect teratogen
 Placenta hemocoriala la mamifere

 Perspectiva imuna a evolutiei placentei sugereaza ca ar fi un


caracter euterian avansat

 Frecventa cu care pl la apare la mamiferele mic( insectivore)


in raport cu ungulatele (Exceptie: prezenta uniforma la catarine)
sugereaza atingerea acestui caracter la mai multe specii
independent in procesul evolutiei

 Trendul spre o pl hemocoriala ar putea fi intretinut la


mamifere mici cu perioade scurte de gestatie in detrimentul
mamiferelor mari cu perioade mari de gestatie

 Concluzie: Consolidarea ipotezei conform careia


placenta hemocoriala se dezvolta in timpul stadiilor
timpurii ale filogeniei mamiferelor, cand prosimienele
aveau o scurta perioada de gestatie
Tipuri de placentatie
 Gradul de interdigitatie dintre testurile materno-fetale poate
diferentia speciile de mamifere prin afectarea suprafetei
disponibile pt schimbul materno-fetal

Speciile cu interdigitatie viloasa simpla au o suprafata


mai mica

Speciile cu interdigitatie labirintica - suprafata mai mare


si secreta lactogen placentar pe toata durata sarcinii =>
exces de consum pe timpul scurtei gestatii

NOTA BENE: Interdigitatia viloasa permite o gestatie mai lunga


deoarece impune o cerere metabolica mai redusa a mamei
decat cea labirintica; secretia de lactogen placentar se face
doar in a doua ½ a sarcinii determinand un consum mai mic de
resurse si o sarcina mai lunga
 Caracteristicile placentei hemocoriale:
 Discoidala-initial vilozitati pe toata suprafata, mai tarziu delimitate
doar pe o parte determinand forma unui disc
○ La maimute : 2 zone cu vilozitati=> bi-discoidala
 Prezinta 3 straturi in raport cu cea epiteliocoriala ce detine 6, toate
de origine fetala

 Aparitia reactiei de decidualizare determina un real risc de


sangerare post-partum

 Nu permite amestecul de sange fetal cu sange matern desi uneori in


circulatia materna pot intra mici cantitati de sange fetal

 Permite un schimb inalt specializat de oxigen, nutrienti si metaboliti

 Secretia de hormoni placentari precum progestinele cu rol in


mentinerea starii de liniste a endometurlui, precum si in
transformarile endometrului favorabile evolutiei sarcinii
 Placenta umana prezinta asemenari pregnante in raport cu
catarinele in detrimentul platirinelor:
 Placentatia hemocoriala
 Trofoblast ce realizeaza remodelarea arterelor spiralate materne

 Deosebiri:
 grad diferit al invazivitatii trofoblastului : la catarine
invazia se opreste la nivelul deciduei, iar la om pana
la nivel interstitial

Concluzie: Conditii propice de aparitie de patologii strict


umane precum HTAIS, DPPNI, accidente hemoragice in
post-partum si placentatia anormala
 Implantarea umana -mecanism complex, in care
blastocistul erodeaza prin epiteliul endometrial
pana la niv tes conjunctiv subepitelial=>
implantare de tip interstitial denumita nidatie

 Nidatia presupune transformarea celulelor


endoteliale si a stromei uterine intr-un testut
denumit decidua=portiune integranta in placenta
ce se elimina in timpul delivrentei placentei
=>caracteristica specific umana a placentatiei interstitiale ce det risc C de sang pp

 Blastocistul si trofoblastul invadeaza endometrul


uterin prin:- cresterea alcalinitatii (creste expresia anhidrazei carbonice)
- prin activitarea litica a unor enzime proteolice secretate de
trofoblast
 Viviparitatea in randul mamiferelor s-a dezvoltat fara recunoastere
materno-fetala

 Aparitia si dezvoltarea sarcinii la mamifere are loc datorita diferentierii


celulare la nivelul fibroblastilor care se transforma in celule stromale
deciduale sub actiunea P

 Recunoasterea materna in sarcina apartine clasei euterelor: perioada


gestationala dureaza mai mult, sarcina este recunoscuta mai devreme
si placenta este superioara

Monotermele: oul primeste Marsupialele mentin


de la mama nutrienti si invelisul cojii, eliberarea
secretiile uterine ajuta din ou si placenta
dezvoltarea superficiala

-Eutere-
recunoastere
materna
 La toate animalele vivipare dezvoltarea embrionului este interna:
 Locatiile difera:
○ De la oviduct la vervebratele vivipare- amfibieni
○ Pana la uter- la mamifere
○ Intermediar: lumenul ovarian-la pestii ososi si la foliculii ovarieni- la poecillide
 In absenta unui organ adecvat-oviductul- este recrutat singurul organ
ce permite retentia si dezvoltarea embrionului -OVARUL-

 Proteina HoxA 10 este incriminata in aparitia uterului la embrionii a multe


specii
 Rol in dezvoltarea unor extensii uterine sub forma de dom = uterodomuri
– necesare receptivitatii uterine in implantarea la soarece

 HOX A prezenta la:


○ soparla ovipara Lampropholis quichenoti
○ soparla vivipara Eulamprus tympanum unde nu se coreleaza cu existenta uterodomurilor
○ In timul embriogenezei umane HoxA 10 se gaseste in uter

 => mai multe specii diferite de soparle ce au dezvoltat viviparitate independent unele
de altele se bazeaza pe HoxA 10 pentru a regla prezenta de urterodomuri si
receptivitatea uterina atunci HOX A= parte vitala in evolutia viviparelor prin rolul
major in determinarea aparitiei de uter si rudiment de uter
 Aparitia tractului reproducator la om
 Tractul feminin reproducator- incepe evolutia imediat dupa gastrulatie:
mezodermul prolifereaza unele celule determinand aparitia de tubi din
care se formeaza cele doua tracturi reproductive
 Inainte de diferentierea sexuala embrionii ambelor sexe prezinta
gonade bipotentiale, la genul feminin canalele Muller raman separate
in partea superioare unde formeaza trompele uterine si se unesc
inferior pt a determina uterul si vaginul

-ovarele sunt organe


specifice feminine care se
dezvolta in absenta
hormonilor masculini,
dezvoltare controlata
genetic complet
 Supravietuirea si reproducerea oricarei specii de mamifere
implica nasterea ce minimizeaza accidentele

 Nasterea la primatele Hominidae non-umane


prezinta un tipar diferit de cel al nasterii umane

 Dimensiunile canalului de nastere alaturi de


dimensiunea craniului fetal ( diametrul sagital este
cel mai mare atat la primate non-umane cat si la
om) si dimensiunea umerilor dicteaza miscarile
mobilului fetal la om

 La maimutele mari, dimensiunile crescute ale


canalului de nastere nu impun probleme de
inaintare a mobilului fetal
 Diametrul sagital al pelvisului cimpanzeulu este
mai mare decat cel transvers in contrast cu
omul la care cel mai mare diametru este cel
transvers
 Mai mult decat atat, prin faptul ca la om
diametrele maxime ale celor trei stramtori sunt
perpendiculare unele pe altele determina
traseul rotator ce trebuie parcurs de mobilul
fetal prin canalul de nastere
Nasterea la maimute-
mama ajuta expulzia;
occiputul fetal e
orientat invers
ca la om
 Se realizeaza deoarece studiul lui Comparatia nasterii intre A. afarensis si H.
Lucy (ce prezinta printre altele si sapiens
genunchi valgus) indica postura
bipeda
 Alte caracterstici ale bipedalismului
prezente: cap femural scurt si gat
femural lung; raportul humerus-
femur=84,6% => bratele incepeau sa
se scurteze sau picioarele sa se
lungeasca; lordoza lombara
 Modificarile musculaturii centurii
pelvine apar odata cu trecere la
bipedalism astfel ca odata cu
orientarea laterala a aripii iliace din
pozitia verticala muschii glutei capata
topografie diferita
 Pelvisul australopitec prezinta aripa
iliaca extinsa pt a compensa mm glutei
scurti; aceeaiasi caracterstica este
pronuntata la oamenii moderni
sustinand in continuare bipedalismul
 Studiul pelvisului de A. afarensis arata Mecanismul nasterii prezentat
ca nasterea se desfasura in conditii comparativ la A. afarensis si la H.
asemanatoare nasterii omului modern sapines- dupa Charles Q. Choi
fiind astfel necesar ajutorul la nastere
 Evolutia pelvisului pt postura bipeda:
 Stadiul I: hominizii timpurii (A. afarensis)
○ Scurtarea pelvisului => imbunatatirea mm
○ Repozitionarea oaselor iliace ce stabilizeaza bazinul
 Stadiul II: membrii genului Homo
○ Cresterea diametrului canalului de nastere
○ Scurtarea oaselor pubice
○ Trecerea de la forma ovala la cea circulara a canalului de
nastere
Pentru a acomoda cranii substantial marite
 Anatomia bazinului impacteaza performantele corpului uman
 Robust, forma ce Maximineaza actiunea musculaturii si
minimizeaza impactul incarcaturii reprezentata de ½ din
greutatea corpului
 Termoreglarea prin diametrul transversal si sagital-
influenteaza pierderea de caldura/ suprafata corporala
Modificarile pelvisului osos odata cu bipedalismul:

○ ilium scurt si lat, reorientat

Peretii pelvisului privesc lateral


creste aria de isertie a mm glutei ce det stabilizarea torsoului in
plan mediolateral la suportul pe un singur picior
muschiul gluteus maximus uman este de 1,6x mai mare: greutatea corporala

• spinele sciatice devin proeminente

Se sustin mai bine ligamentele ce suporta greutatea viscerelor


in statiunea erecta
restrictionarea stramtorii mijlocii => complica mecanismul
nasterii
Canal de nastere uman este curb, nu rectiliniu ca la
alte mamifere => dubla rotatie a mobilului fetal
 Dilema obstetricala ipoteza impusa de doua presiuni evolutive opuse:
 1. Adoptarea pozitiei verticale a dus la diminuarea canalului de nastere
 2. Cresterea excesiva a cutiei craniene necesita un pelvis obstetrical mai larg
pentru a acomoda trecerea fatului prin canalul de nastere
=> iau nastere forte evolutive conflictuale

Dilema obstetricala reprezinta o


ipoteza antropologica care
explica potentialul distocic
crescut al nasterii la specia om

In majoritatea cazurilor si
culturilor nasterea este un
fenomen social, oamenii
necesitand asistenta la nastere
 “Unicitatea pelvisului uman determina unicizarea
nasterii si evolutiei speciei umane”

• DAR apar teorii ce contesta dilema obsterticala…

• …Atingerea maximului de energie “Nu poti sa nasti copii cu


transferata catre fat apare odata cu creier mare si sa mergi
atingerea celor 9 luni de gestatie fara probleme in doua
picioare”
• …? Aparitia agriculturii a dus la dispo- -M. Zuk in Paleofantasy
zitie noi diete determinand nastere de 2013
feti mai mari – ipoteza contestabila
• …Nu pelvisul limiteaza perioade gestatiei ci beneficiile existentei in afara uterului

=> poate dilema obstetricala explica altricialitatea


secundara specific umana ?
 Caracteristici fetale ce participa nemijlocit la inaintarea
mobilului fetal:

 Marea maleabilitate a craniului fetal -cel mai maleabil craniu dintre


primate
○ Trendul de crestere a dimensiunii creierului-inceput acum 2,4 mil ani cu A.
robustus- continua la H. habilis- la H. erectus atinge 900 mL

 Altricialitatea secundara ce rezida din nasterea unui nou-nascut mai


putin dezvoltat ce isi continua dezvoltarea in afara uterului necesitand
atentie materna deosebita fata de alte primate

○ Nou-nascutii umani-cea mai mare capacitate craniana dintre primate, DAR


relatia capacitate craniana- dimensiune a corpului NU este diferita fata de
alte primate

○ Dimensiunea globala a noului-nascut e disproportionala in raport cu


dimensiunea mamei: nn e de 2 X mai mare in relatia cu greutatea mamei
decat orice alt primat de aceeiasi dimensiune
Ipoteza maximului metabolic a lui Peter Ellison
-cheltuielile energetice materne necesare cererilor fetale crescute cresc exponential in sarcina
atingand nivele maxime in trimestrul 3
-in T3 necesarul energetic fetal atinge de 2.0 X rata metabolica materna
-aceste necesitati fetale crescute depasesc rapid nivelul maxima ce poate fi sustinut de mama
-dupa nastere cererile energetice necesare noului nascut cresc mai incet iar necesitatile
materne pe timpul lactatiei nu depasesc rata materna maxima metabolica

Legenda:
-Cercuri negre= cerere energetica fetala
-Patrate gri=cheltuielile energetice materne

-Linia neagra punctata= necesarul energetic


- fetal dupa cele 9 luni
-Linia intrerupta= rata metabolica mazima
-sustenabila de catre organismul matern
 Mecanismul nasterii la specia umana
 Nasterea= ansamblu de fenomene functionale si mecanice ce duc progresiv la
expulzia spontana a produsului de conceptie si a anexelor sale in afara cailor genitale
la sfarsitul gestatiei
 Nasterea are 4 perioade:
Dilatatia – se termina cand colul este complet dilatat
Expulzia
Delivrenta
Consolidarea hemostazei- admisa inconstant de autori

 Expulzia- mecanica nasterii are 3 timpi principali:


Angajarea la stramtoarea superioara
Coborarea in excavatie acompaniata de rotatia interna
Degajarea la stramtoarea inferioara
=> Miscare helicoidala fetala supunandu-se legii concordantei
formelor si curburilor
 Legea lui Selheim explica mecanismul rotator de nastere
prin adaptarea diametrelor si curburilor fetale la
diametrele si curburile canalului pelvi-genital matern
 Nasterea eutotica in prezentatie craniana presupune
succesiunea urmatorilor timpi:
1. Flectarea craniului fetal
2. Orientarea craniului intr-unul din
diametrele oblice
3. Angajarea craniului=depasirea
stramtorii superioare
4. Coborarea cu rotatia interna a
craniului- cu angajarea umerilor si
trunchiului in celalat diametru oblic
5. Deflexiunea si degajarea craniului
6. Rotatia externa a craniului si
rotatia interna a umerilor
7. Degajarea trunchiului si membrelor
 Noul-nascut uman se naste cu un creier mult subinvoluat
decat al altor primate => altricialitate secundara

 Creierul maimutei Macaca Mulatta= 65% din dimensiunea creierului adult


 Creierul cimpanzeului=40% din creierul adultului
 Creierul uman=23% din creierul adultului

-cimpanzeii si gorilele ating 70% din dimensiunea creierului adultului in primul


an de viata
-oamenii ating aceleasi valori in anul 3 de viata In conditiile in care
de dimensiunea
craniului depinde
succesul unei
nasteri vaginale

=> Unicitatea umana intre mamifere datorita expansiunii


marcate a creierului dupa nastere si pentru scheletul osos
putin calcifiat
 Interactia locomotie bipeda eficienta-furnizarea de copii mari a modelat in istoria
evolutiva un pelvis feminin ce reflecta un compromis intre aceste doua presiuni
selective

 Caracteristica de baza a primatelor ca grup este capul si creierul mari in raport cu


dimensiunea corpului=> nou-nascuti cu dimensiune cefalica apropiata de cea a
canalului de nastere=> nastere dificila

 Nu doar spatiul stramt face nasterea dificila ci si forma canalului de nastere, cel uman
avand o forma inconstanta in sectiune transversala

 Datorita bipedalizarii canalul este rasucit in mijloc in timp ce la patrupede este drept

 Datorita dimensiunilor crescute ale extremitatii cefalice fetale cervixul uman trebuie
sa se dilate de 3 ori mai mult decat in cazul altor primate

Dupa Rosenberg si Trevathan (2002)


 Dilatatia la cimpanzeu este completa in jurul valorii de
3,3 cm
 Dilatatia completa la om necesita atingerea valorii de
10 cm
 Se explica durata lunga a travaliului la specia umana
o Modern se contureaza un nou tip de disporportie
cefalo-pelvica (mame asiatice si tati europeni)

Imagine conform Dr.


Cheryl Knott
 Potentialul distocic al nasterii la specia umana rezida din:
- tipul particular de placentatie:
- Hipertensiune arteriala indusa de sarcina: patologie specific
umana
- Placentatia anormala- accreta, percreta, increta
- Risc crescut de hemoragie in post-partum

- Particularitatile canalului de nastere:


- Distocii mecanice prin viciatii ale micului bazin, exces de volum
fetal, anomalii ale partilor moi materne
- Asfixie fetala intrapartum
- Elongatie de plex brahial
- Paralizie Erb
- Fracturi (clavicula.humerus)
- Hemoragii cerebro-meningee
- Hematom sternocleidomastoidian cu torticolis
 Particularitati ale duratei lungi ale travaliului
Asfixie neonatala
Encefalopatie
Aspiratie de meconiu
Traume psihice ale mamei
Insuficienta partiala hipofizara- sdr Sheehan
Insuficienta totala hipofizara- sdr Simmonds
Va multumesc pentru atentie!