Sunteți pe pagina 1din 45

TULBURĂRILE DE ATENȚIE

Disciplina Psihiatrie
Departamentul Neuroștiințe Clinice
Facultatea de Medicină UMF Carol Davila
Cuprins

• Definiție
• Tipuri de atenție
• Tulburările atenției: cantitative, calitative
ATENȚIA (funcția prosexică)
• Funcție cognitivă prezentă în orice moment al
existenței
• Indispensabilă procesului de cunoaștere
• Asigură claritatea percepțiilor și fixarea lor în
memorie
• Intervine în orientare, contribuie la selecția
mesajelor cu semnificație pentru subiect
• Asigură pregătirea anticipativă a organismului pentru
a recepționa stimulii sau pentru a executa o acțiune
sau a o evita
• Focalizează intermitent activitatea psihică
ATENȚIA

Depinde de:
- substratul ei fiziologic – care presupune un anumit
prag de vigilitate/ de alertă a structurilor cerebrale
(circuitele corti-reticulo-corticale); zona mezencefalică
– menţinerea atenției; zona diencefalică –
mobilitate/comutativitate
- de interesul subiectiv, de moment sau de lungă durată
a individului față de un anume obiect, fenomen,
situație
Particularități structurale ale atenției
• Volumul- suma unităților informaționale
relevate concomitent în planul conștiinței
• Concentrare/distragere- de diferite grade
• Stabilitate – capacitatea de menținere a
concentrării,
• Distributivitate- plurifocalizarea atenției
• Comutativitate/Mobilitate/Flexibilitate=
capacitatea de restructurare rapida a atenției
Tipuri de atenție
• Atenție involuntară neintențională/ primară/
spontană/ nespecifică
• determinată de stimuli senzoriali ce survin pe o stare de nepregătire a
organismului sau care poartă o noutate informațională

• Atenție voluntară –
intențională/deliberată/susținută de un efort de voință

• Atenție habituală, postvoluntară – caracterizată prin


stare de pregătire și eventual de așteptare în vederea
recepționarii cât mai corecte și mai clare a stimulilor
Tulburările atenției = disprosexii
• DISPROSEXII CANTITATIVE:
- HIPERPROSEXII – exagerarea orientării selective a
activității de cunoaștere
- HIPOPROSEXII – diminuarea orientării selective a
activității de cunoaștere
- APROSEXII- dispariția oricăror capacitați prosexice
• DISPROSEXII CALITATIVE - PARAPROSEXII
-Interesează atât atenția voluntară, cât și cea
involuntară sau habituală
HIPERPROSEXII

• Cu caracter general, se reflectă asupra


întregului comportament:
- stări maniacale
- stări de excitație de diverse etiopatogenii
- stări de intoxicație ușoară – cu alcool, cofeină,
eter
- situații de risc vital
- creșterea interesului general
HIPERPROSEXII
• Cu caracter selectiv – se reflectă într-un anumit sector
al vieții psihice sau sub un anumit conținut ideativ
- la depresivi – atenție concentrată asupra ideației
depresive, amintirilor triste
- la hipocondriaci – atenție centrată asupra stării de
sănătate, a senzațiilor din organism
- la cei cu tulburări delirante – atenție concentrată pe
temele delirante
- La fobici, obsesionali – concentrare asupra fobiilor,
obsesiilor, de la care nu-și pot distrage atenția
HIPOPROSEXII

- scăderea capacitații prosexice, diminuarea


cantitativă a orientării selective a activității de
cunoaștere
- poate avea intensitate variabilă
- Intensitatea maximă = aprosexie – dispariția
oricărei capacitați prosexice- stări confuzionale
grave
HIPOPROSEXII
• Apar în:
- stări de surmenaj
- stări de iritabilitate
- stări de anxietate
- Funcționare cognitivă globală modificată:
- nedezvoltarea cognitivă
- deteriorare cognitivă
- Schizofrenie – debut sau în cadrul evoluției
deteriorative
- în stări confuzionale – grade diferite
PARAPROSEXII (DISPROSEXII
CALITATIVE)
Reprezintă disocierea dintre atenția spontană și cea
voluntară (de concentrare)
•Manie – creșterea atenției spontane și scăderea atenției
voluntare
•Atac de panică
•Stări fobice
•Persoane normale – când concentrarea este maximă pe
un anumit eveniment, față de care subiectul este foarte
motivat, restul detaliilor din ambianță sunt mai mult sau
mai puțin ignorate
TULBURĂRILE DE
MEMORIE

Disciplina Psihiatrie
Departamentul Neuroștiințe Clinice
Facultatea de Medicină UMF Carol Davila
Cuprins

• Definiții: memorie, uitare


• Tipuri de memorie
• Tulburările memoriei
• Cantitative
• Calitative
Memoria (funcția mnezică)

Definiție: proces psihic al orientării retrospective realizat


prin:
- fixare = dobândirea informațiilor
- stocare
- evocare = recunoaștere + reproducere; utilizarea
informațiilor dobândite și reținute
Memoria - oglindește experiența anterioară de viață
- constituie rezervorul gândirii și imaginației
- constituie suportul cognitiv al insului
• Memoria asigură și exprima unitatea dintre
modalitățile de cunoaștere, deoarece permite atât
reținerea cât și reactualizarea:
- conținuturilor ideative
- imaginilor senzoriale
- stărilor afective
• Concept dinamic – memoria este strâns legată de
toate celelalte funcții cognitive și de echilibrul afectiv
• Din perspectivă longitudinală (ontogenetică) dar și
transversală, memoria realizează caracterul unitar al
insului, oferind stabilitate personalității
Definiția și rolul uitării

Uitarea fiziologică
•proces pasiv, în absența reactivării, utilizării
•poate fi un proces activ (operaţie inversă evocării)
•poate fi conștientă și voluntară lăsând în afara
memoriei prezente amănunte fără utilitate imediată
•poate fi un proces inconștient, involuntar, excluzând din
memorie evenimente, amintiri cu încărcătura afectivă
negativă, anxiogenă
Funcția mnezică
• Memorarea: fixarea (presupune funcționarea
normală a atenției) și păstrarea informațiilor
• învățarea:
- proces dirijat voluntar și constient
- cuprinde: - memorare
- observație
- atenție
- gândire
- imaginație
- permite - sistematizarea
informațiilor
- prelucrarea cunoștintelor
și stabilirea de relații între informații
• De-a lungul procesului instructiv-educativ, se
dezvoltă aspectul volițional al memorării
Tipuri de memorie
• După aspectul intențional:
- involuntară/automată - se rețin ușor unele lucruri, într-o
manieră incidentală, fără eforturi deliberate pentru a reține
(detalii privind elemente din mediu)
- voluntară, memorie câștigată prin efort cognitiv
(validare clinică în depresii)
• Sub aspectul înțelegerii semnificațiilor:
- memorie mecanică
- memorie logică
Tipuri de memorii

• Din punct de vedere al conținutului:


- memorie senzorială (imagistică)
- memorie cognitivă (verbal-logică)
- memorie afectivă
- memorie motorie
Tipuri de memorii

• După criteriul temporal – cel folosit în


psihopatologie în mod predominant:
- memorie imediată sau spontană
- memorie recentă sau de scurtă durată
- memoria evenimentelor îndepărtate (de
lungă durată)
Memoria imediată sau spontană

• Reproducerea sau recunoașterea unui


material are loc într-un interval ce nu
depășește 10 secunde de la prezentarea
lui
• Asigură continuitatea acțiunilor (secunde,
minute)
Memoria recentă (de scurtă durată)

• Reproducerea sau recunoașterea unui material dupa 30


secunde de la prezentarea lui
• Numită și: memorie cotidiană, operativă, memorie de
lucru (working memory)- asigură continuitatea
activităților (ore, zile)
• Memoria de lucru- memoria de fiecare zi, în care
informația trebuie păstrată, în condițiile în care în
paralel se produc și alte procese cognitive
concomitente: calcule, înțelegere verbală,
raționamente etc.
• Are o capacitate limitată, necesitând menținerea în
conștiința a informației
Memoria îndepărtată

• Se referă la reproducerea evenimentelor trăite


de la începutul vieții și până în prezent
• Asigură continuitatea Eu-lui, a conștiinței, ca și
acumularea experienței (luni, ani)
• Are o capacitate informațională mai mare și o
putere de reținere pe termen îndelungat
ALTE TIPURI DE MEMORIE
• Memoria episodică (autobiografică)
• Memoria episoadelor din viață personală (permite să știm ce am
facut în dimineața zilei trecute (memorie recentă) sau să
recunoaștem un loc (ex. unde ne-am petrecut vacanta când aveam
5 ani (memorie îndepărtată)
• Privește evenimente care pot fi situate într-un timp și un spațiu
precis (ex. un meci de fotbal, o excursie, o aniversare etc)
• Memoria semantică
• Memoria cunoștințelor generale, impersonale
• Este memoria limbii, a conceptelor și cunoștințelor lingvistice, a
regulilor și a folosirii acestora
• nu este legata de un timp precis
• Influențată de nivelul de educație, cultură al subiectului
• Memoria explicită/declarativă (cuprinde
memoria episodică și semantică) este o
memorie care poate să se exprime cu ajutorul
cuvintelor sau a imaginilor vizuale; direct
accesibilă prin evocare conștientă (ex. cum ți-ai
petrecut vacanța)- îți amintești unde, când și ce
ai făcut
• Memoria implicită/procedurală ține de
aspectul procedural sau de implicit – se referă la
aptitudinile învățate și la operațiile cognitive (ex.
cum ai învățat sa mergi pe bicicleta)
Tulburările memoriei = DISMNEZII

• Tulburări cantitative:
- HIPOMNEZII
- AMNEZII
- HIPERMNEZII

• Tulburări calitative - PARAMNEZII


HIPOMNEZII

• Scăderea în diferite grade a funcției mnezice pana la


amnezie (”uitare totală”)
• Apar frecvent în:
- stări de oboseală
- stări nevrotice
- datorită unui deficit prosexic
- patologia organică cu deficit cognitiv – prin
nedezvoltare sau deteriorare cognitivă
AMNEZII

• Termen discutabil (Kurt Schneider – îl consideră


inadecvat – “anularea totală a funcțiilor mnezice nu
există decât în imaginația romancierilor”)
• Clasificate după secvența temporală
- amnezii de fixare- anterograde
- amnezii de evocare – retrograde
- amnezie antero-retrograde
Legea regresiunii memoriei
Se uită în ordine:
•evenimentele recente
•evenimentele mai îndepărtate
•afectele, sentimentele
•obișnuințele simple
Deteriorarea limbajului în sens invers evoluției:
- primul dispare limbajul ideilor, forma cea mai complexă a
comunicării (numele proprii, numele comune, adjectivele,
verbele, interjecțiile)
-limbajul emoțional
-limbajul mimico-pantomimic
Amnezia lacunară

• Hiatus mnezic temporar – lacună în evocarea trecutului


• Se referă la o perioadă net delimitată de timp (ore, zile)
• Apar:
- stări confuzionale de diferite etiologii - AIT, TCC,
- stări de beție patologică sau beție acută (stări „black-
out”) etc

• Pot fi : -totale (stări comatoase, grand mal -GM)


-sau parțiale, când este menținută o
oarecare capacitate de înregistrare
Amnezii psihogene (elective/selective/tematice
sau afectogene)
• Reprezintă uitarea unui conținut. Amintirile au fost bine fixate,
dar reproducerea lor voluntară este imposibilă
• Amintirile nu sunt dispărute, ci trecute în inconștient
• De obicei uitarea se datorează trăirii afective negative de
însoțire (psihogene/ afectogene)
• Dispar odată cu modificarea împrejurărilor care le-au produs
• Apar:
• stări nevrotice
• tulburarea de personalitate histrionică
• tulburarea de stres posttraumatic
• doliu
HIPERMNEZII
• Capacitate exagerată de evocare a amintirilor:
multiple, tumultoase, apar mai ales involuntar,
îndepărtând subiectul de la preocupările sale
prezente esențiale
• Apar:
-în stări cu încărcătură afectivă (negativ/pozitiv)
-tulburarea delirantă
-tulburarea de personalitate de tip paranoid
-stări febrile
- intoxicații cu eter, cloroform, barbiturice, amital,
psihedelice
HIPERMNEZII
• Mentism- subiectul devine un spectator al desfășurării
incoercibile și tumultoase ale ideilor și amintirilor sale;
orice efort prosexic de fixare a atenției este împiedicat
de derularea caleidoscopică a imaginilor pe “ecranul”
conștiinței
• Apare:
- stări de oboseală (poate constitui sursa insomniei)
- mentism hipermnezic exogen, xenopatic (Chaslin)– din
sindromul de automatism mintal
HIPERMNEZII

•Viziunea panoramică retrospectivă


-forța evocărilor atinge nivelul maxim,
-persoanele au impresia că își revăd cu rapiditate momente
din întreaga viață
Apare:
-stări de risc vital
-stări confuzionale psihogene
-stări halucinatorii
-crize de epilepsie temporală
Tulburări calitative ale memoriei -
PARAMNEZII
• PSEUDOMNEZII -Tulburări ale sintezei mnezice imediate
- criptomnezie
- false recunoașteri
- iluzia de nerecunoaștere
- paramnezii de reduplicare
• ALLOMNEZII – Tulburări ale rememorării trecutului
- pseudoreminiscențe
- confabulații sau halucinații de memorie
- ecmnezie
- anecforie
PSEUDOMNEZII (iluzii de memorie)

Tulburări ale sintezei mnezice imediate


•Evocări eronate ale unor evenimente pe care le-a trăit
în realitate, dar nu sunt încadrate corect în spațiul și
timpul real în care s-au petrecut sau nerecunoscute de
pacient ca trăite sau netrăite
Criptomnezia
• Se datorează scăderii capacității de diferențiere între
evenimente personale și străine, între evenimente
trăite în realitate și cele citite, povestite etc.
• Subiectul își atribuie materiale mnezice (auzite, citite)
ex. lucrări, merite, realizări - ca fiind ale sale
• Situația inversă - înstrăinarea amintirilor - consideră
că evenimentele trăite aparțin altcuiva
• Apar: schizofrenie, demență, tulburare delirantă
Falsa recunoaștere sau identificare
și falsă nerecunoaștere
• Manifestate ca fenomene “deja” și “jamais” vu/
vecu/ pense/ entendu
• Apar: – stări de oboseală
- stări confuzionale
- stări maniacale
- schizofrenie
- epilepsie temporală
Paramnezia de reduplicare
• Descrise de Pick – demențe
• Re-identificare perpetuă a obiectelor,
persoanelor, situațiilor trăite în prezent cu
altele cunoscute, trăite anterior
• Nu se realizează corelații între prezent și
experiența anterioară, nu există continuitate
între amintire și trăirea actuala, impresiile
actuale sunt confundate cu amintirile
ALLOMNEZIILE
• Sunt falsificări mnezice retrospective -
reproduceri ale unor evenimente din trecut
pe care subiectul le trăiește în prezent
• Pseudoreminiscențele
- pacientul trăiește ca prezente evenimente
care au avut loc în trecut; nu recunoaște
timpul și spațiul în care s-au petrecut
Ecmneziile
• Tulburare globală de memorie, incapacitate de a
deosebi imaginarul de real, confundă trecutul cu
prezentul
• Confuzie care cuprinde întreaga existență a
bolnavului; întreagă personalitate a subiectului se
întoarce la perioade trăite cu mult timp înainte
• Apar:
- demențe
- stări confuzionale
- epilepsie temporală
Confabulaţiile
• “Halucinații de memorie”
• Reprezintă imposibilitatea de a deosebi realul de
imaginar
• Subiectul reproduce evenimente imaginare (pe care
nu le-a trăit), nu spune adevărul, dar nici nu minte,
pentru ca nu știe că minte, are convingerea deplină
că ceea ce susține este real
• Forme: de jenă, mnestice, fantastice, onirice
• Apar : sindrom Korsakov, demente
Anecforia

• Reproducere mnezică prin “ridicarea valului”


amnezic care acoperă o amintire; constă în
reproducerea unor amintiri pe care le credea
uitate, și pe care poate să și le amintească
numai dacă primește unele informații
ajutătoare
• Apare: - în stări de oboseală
- stări posttraumatice
- demențe
Sindromul Korsakov
• Amnezie de fixare
• Dezorientare temporo-spatială
• Memorie sematică pastrată
• False recunoaşteri, pseudoreminiscențe
• Confabulații de jenă, uneori cu tematică de
grandoare
• Dispoziţie euforică, logoree
Apare: - dependența la alcool (consum cronic de
alcool)
- intoxicaţii acute (CO)
- TCC
- infecții
- tumori