Sunteți pe pagina 1din 30

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE COMERT

INOVARE SI DESIGN
 
 

Bucureşti
2020
Internaţionalizarea are o influenţă semnificativă asupra
organizaţiilor şi condiţiilor în care acestea îşi desfăşoară
activitatea. Pentru a putea fi competitive, ele trebuie să se
adapteze şi să construiască strategii specifice pentru a
beneficia de oportunităţi şi a preveni riscurile;
 Inovaţia şi creativitatea reprezintă două dintre cele mai
importante instrumente de care dispun companiile pentru a
adăuga valoare afacerii şi cel mai sigur mod de a construi un
avantaj competitiv sustenabil, iar modul în care reuşesc să
le utilizeze le poate conferi succesul mult dorit;
 Filosofia pe care se bazează inovaţia în companii are ca
punct central utilizarea experienţei de cercetare şi
dezvoltare pentru a lansa inovaţii, conform celor mai înalte
standarde;
 Inovaţia şi creativitatea reprezintă condiţii esenţiale
pentru a pune în aplicare sisteme integrate de
management, vitale pentru buna desfăşurare a activităţii
complexe din cadrul companiilor multinaţionale
 Consiliul European de la Lisabona, din martie 2000,
reprezintă principalul moment al declanşării unei
strategii menite a face din Europa un competitor
puternic în întrecerea cu marile state din lume,
strategie având la bază „cunoaşterea” şi modul în
care rezultatele acesteia devin produse şi servicii
competitive, vandabile cu o marcantă rezultantă
economică.

 Întâlnirea de la Lisabona a scos în evidenţă mai pregnant


ca oricând faptul că cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea
tehnologică şi inovarea (CDI) reprezintă factorii-cheie
ai creşterii economice, ai competitivităţii şi creării
de noi locuri de muncă (growth and jobs), motiv
pentru care statele sunt invitate să acorde o atenţie
sporită generării de noi cunoştinţe şi valorificării mai
rapide a acestora, obiective ambiţioase şi care necesită nu
numai eforturi financiare, dar implicit măsuri cu caracter
organizaţional, juridic şi politic.
 Reuniunea de la Lisabona a evidenţiat următoarele concluzii:
 Uniunea Europeană cheltuieşte mult mai puţin pentru
cercetare decât principalii competitori SUA, Japonia şi chiar alte ţări
europene, precum Elveţia.
 În anul 2002, la Barcelona, Consiliul European a solicitat ţărilor
UE să îşi majoreze cheltuielile pentru CDI la 3% din PIB , cu
următoarea repartiţie: 2% din investiţii private, 1% din fonduri
publice ( în condiţiile în care UE cheltuia în anii anteriori pentru CDI
1,8% din PIB, în timp ce SUA înregistra 2,8% şi Japonia 3%).
 În Uniunea Europeană există un număr de cercetători mai mic
decât în SUA.
 Creşterea fondurilor alocate cercetării prin participarea mai activă a
sectorului privat poate conduce la creşterea numărului de cercetători,
la realizarea centrelor şi polilor de excelenţă şi, prin aceste măsuri, la
focalizarea pe priorităţi, colaborare transeuropeană şi
consolidare a Spaţiului European al Cercetării.
 Uniunea Europeană manifestă un ritm mai lent de transfer al
rezultatelor cercetării decât cel întâlnit în SUA şi Japonia, ceea ce
duce la o eficienţă economică mai redusă a cheltuielilor cu CDI.
 Uniunea Europeană a adoptat o „strategie amplă
privind inovarea”, în vederea îmbunătăţirii
condiţiilor-cadru pentru cercetare şi inovare. În
acest context, în noiembrie 2006 s-au adoptat:
 un cadru comunitar modernizat pentru ajutorul de
stat pentru cercetare şi inovare şi
 un document de orientare pentru utilizarea mai
eficientă a facilităţilor fiscale pentru cercetare şi
dezvoltare;

 În februarie 2010, Comisia Europeană a elaborat un


Raport de evaluare a rezultatelor Strategiei
Lisabona 2000 – 2010, având drept scop
evidenţierea realizărilor acesteia, precum şi
identificarea domeniilor în care progresele nu au fost
satisfăcătoare.
 Noua Comisie Europeană (2010-2014) şi-a propus
concentrarea pe patru mari domenii de acţiune:

 combaterea crizei şi susţinerea economiei sociale


de piaţă a Europei;
 elaborarea unei agende pentru cetăţeni, care
pune oamenii în centrul acţiunii europene;
 dezvoltarea unei agende externe ambiţioase şi
coerente, având o dimensiune globală;
 modernizarea instrumentelor şi a modalităţilor de
lucru ale UE.
 La Consiliul European de la Bruxelles din 17 iunie 2010
s-a adoptat Strategia Europa 2020 pentru locuri de
muncă şi creştere economică, propunându-se trei
priorităţi care se susţin reciproc:

 creştere inteligentă: dezvoltarea unei economii


bazate pe cunoaştere şi inovare;

 creştere durabilă: promovarea unei economii mai


eficiente din punctul de vedere al utilizării
resurselor, mai ecologice şi mai competitive;

 creştere favorabilă a incluziunii: promovarea unei


economii cu o rată ridicată a ocupării forţei de
muncă, care să asigure coeziunea socială şi
teritorială.
 Dezbaterile acoperă o mare varietate de subiecte fierbinți,
cum ar fi:

 Revizuirea la jumătatea perioadei și discuțiile după 2020:


Progamme-cadru ulterioare, Consiliul european pentru
inovare, fonduri structurale etc.
 Oameni: educație, inovatori de generație viitoare și
antreprenori
 Tehnologii perturbatoare și modele de afaceri
 Economie circulara
 Efectele digitalizării asupra societății
 Reuniunea bianuală INPACT - grupurile inițiale de lucru
pentru Pactul pentru Inovare

 Fiecare bloc va atrage atenția asupra măsurilor-cheie pe


care Europa trebuie să le adopte acum pentru a beneficia de
peisajul inovator în schimbare. Pentru a-și îndeplini
misiunea de a inova, bazându-se pe cercetarea sa puternică
și pe baza de start-up crescândă, Europa trebuie să
acționeze: Inovarea Viitorului Acum!
• Dezbaterile din acest an acoperă o mare varietate
de subiecte fierbinți, cum ar fi:
 Orizontul Europei
      Politica de coeziune a UE: implementarea
concentrată a politicii de inovare în toate regiunile
      Finanțarea inovatoare: inteligentă, alternativă, Tehnologii emergente și inovatoare
Inteligenta artificiala / masina de
publică și privată
invatare, Analiza datelor mari,
      Ajutoare de stat, stimulente fiscale, IP: ce poate Blockchain, Tehnologii Quantum,
face Europa mai bine? Computere de generatie viitoare,
Internet / Mobile 5G, Editarea
      Cum știința deschisă / informatiile deschise vor genomului / Crisp, Augmented /
accelera inovația Virtual / Reality.
Source: 7 Years European Innovation Summit - Facts
Tabelul 1.1 – Clasamentul principalelor țări din Europa conform Indicelui Competitivității Globale 2017-2018
conform Raportului Global al Competitivității 2017-2018

  Țara Poziția la nivel global

1 Elveția 1

2 Olanda 4

3 Germania 5

4 Suedia 7

5 Marea Britanie 8
• Inovație pentru:

 Companii - vizează inovația pentru


creștere și creșterea profiturilor
 Guverne, uniuni naționale, organizații
- ar trebui să stabilească direcția inovării
pentru satisfacerea nevoilor societății și a
dezvoltării durabile

2
Guvernanța inovării

Noile tehnologii pot produce:


 beneficii
1) reduce eventualele
răspunde cererii de energie în implicații negative
creștere (producție și consum) ale inovației
(GII 2018)
 daune 2) Stabilirea unor
direcții de inovare în
alimente modificate genetic și
conformitate cu
creșterea șomajului (Stilgoe et al., valorile sociale prin
2013; Lukovics și colab., 2017). integrarea lor în
strategii și politici de 4
inovare.
Statul - un jucător important în stabilirea
direcției de inovare

5
The Global Innovation Index (2018)
Pilonii instituționali

mediul politic - se referă la percepția


stabilității guvernamentale, la calitatea
serviciilor publice și civile și la capacitatea
statului de a formula și implementa politici
publice;
mediul de reglementare - analizează
percepția asupra capacității statului de a
formula politici care să contribuie la
dezvoltarea sectorului privat și puterea
justiției în ceea ce privește respectarea legii;
mediul de afaceri - monitorizează cât de ușor
este de a începe o afacere și complexitatea
soluționării insolvenței.

6
The Global Innovation Index (2018)
Aspecte cantitative ale inovării => Cercetarea și dezvoltarea
sunt extrem de concentrate

7
Own representation based on: OECD, 2017: Science, Technology and Industry Scoreboard 2017: The digital transformation
De la inovație cantitativă la calitativă

• printre guverne, N.U. și I.O. pe lângă atenția pentru analiza


cantitativă a inovației, se poate observa o creștere a
interesului pentru aspectele calitative ale inovării în ceea ce
privește impactul social și etic (Fisman și Werker, 2011,
Stilgoe et al., 2013, Haley, 2016, Dyck și Silvestre, 2018)

• adoptarea Agendei pentru dezvoltare durabilă din 2030 și a


Acordului de la Paris de către Organizația Națiunilor Unite
=> răspunsul la schimbările climatice, îmbunătățirea
eficienței energetice și reducerea sărăciei

• combinarea inovării cu cele trei dimensiuni ale dezvoltării


durabile: economică, socială și de mediu (Comisia
Europeană, 2017) => sprijin financiar și fonduri destinate
emisiilor reduse de gaze cu efect de seră în rândul statelor
membre ale UE

• factorii de decizie politică au rolul de a ajuta pe cei care


dezvoltă noi tehnologii și fac descoperiri științifice să devină
conștienți de impactul lor asupra întregii societăți
8
Principalii actori interpreți sau executanți și
activitățile acestora care duc la inovarea
responsabilă și dezvoltarea durabilă

Inovație responsabilă prin politici și reglementări - Uniunea


Europeană
• Inovarea - rezolvarea problemelor specifice cu care se
confruntă societatea (tehnologiile digitale, energia și
schimbările climatice)

• Ecosistemul Open Innovation (mai mulți actori,


stimularea investițiilor), știința deschisă (accesul la date și noi
instrumente de colaborare)

• Politica privind schimbările climatice (reducerea emisiilor


de gaze cu efect de seră, creșterea eficienței în domeniul
energiei regenerabile și a energiei)

• 3% cheltuieli de cercetare și inovare până în 2020,


programe de finanțare ca Orizont 2020, PC7, PC8, Euratom etc.
9
Inovație responsabilă bazată pe date și bune practici - OCDE

• Sprijinirea guvernelor in elaborarea de politici de


dezvoltare a științei, inovarii și industriei, mai
eficiente, în era digitalizarii

• Monitorizarea dezvoltarii (inteligență artificială,


cloud computing, internet, analize de big data)

• Manualul Oslo - ca sursă principală de orientări în


colectarea și utilizarea datelor privind inovația

• Revizuirea politicilor de inovare prin evaluarea


sistemului de inovare, oferind recomandări și un set
de bune practici 1
0
Stabilirea și aplicarea inovării responsabile prin definirea și
experimentarea cu succes a rezultatelor - Organizația Națiunilor Unite

• Inovația pentru dezvoltare – vizează obiectivele de


eradicare a sărăciei, de reducere a inegalităților, de
gestionare a riscurilor și de protejare a Planetei

• Redefinirea furnizării de servicii publice, folosind


cunoștințe comportamentale în procesul de elaborare a
politicilor, inovare socială pentru o mai bună implicare
a cetățenilor, dezvoltarea unei noi generații de servicii
publice

• Încurajarea utilizării standardelor deschise, a surselor


deschise, a inovării deschise și susținerea expertizei
colaborative, a datelor deschise și a abordărilor
holistice

• Suport tehnic și finanțare pentru tehnologii de testare


și noi abordări pentru a oferi rezultate mai durabile, 1
1
prin implicarea utilizatorului in proiectare
Concluzii
• Anticiparea și proiectarea noilor tehnologii și relaționarea lor cu interesul
public este de dorit în comparație cu controlul de stat și intervențiile pentru
corectarea abaterilor nedorite.

• Guvernele, uniunile naționale și organizațiile internaționale joacă un rol crucial


în direcționarea inovării către un viitor responsabil și durabil (recunoscut pe
scară largă de către UE, OCDE, ONU)

• Încurajarea colaborării în domeniul inovării - inovarea deschisă, știința


deschisă - pot rezolva o concentrare puternică a activităților de cercetare și
dezvoltare

• Inovația responsabilă se poate baza pe construirea unor politici de inovare


privind datele și bunele practici, ca o preocupare permanentă a OCDE

• Prin stabilirea Agendei 2030 și prin scalarea experimentelor de succes,


Organizația Națiunilor Unite contribuie în mod semnificativ la o inovație mai
durabilă

• Pentru a răspunde provocărilor și riscurilor globale, dezvoltarea tehnologică nu 1


este suficientă și există o nevoie reală de schimbare a comportamentului 2

consumatorilor și a practicilor de afaceri (inovație comportamentală)


 

 

 Situația absolvenților după domeniu și salariu (Source: Forbes 1a,


2017, « America’s Top Colleges », https://www.forbes.com/top-colleges/)
  
 În topul realizat de Forbes – The World’s Most
Innovative Companies sunt prezentate cele mai
inovatoare companii pe baza unui algoritm de calcul
care face diferența între market capitalization și
valoarea netă a încasărilor ale afacerilor existente,
aceasta reprezentând innovation premium -
bonusul oferit de investitori care au încredere că
respectiva companie va continua să înregistreze
creștere și să fie tot mai profitabilă (Forbes 1a, 2017).
Extras din topul celor mai inovative companii
(Source: Forbes, 2017, «The World's Most Innovative Companies», https://www.forbes.com/innovative-companies/list/)

12-Month
Innovation
Rank Company Country Industry Sales CEO CEO's Education
Premium*
Growth

University of
#1 Salesforce.com United States Application software 25.87% 82.46% Marc Benioff Southern
California

Automobile Stanford
#2 Tesla United States 73.01% 78.43% Elon Musk
manufacturers University

Internet & direct Princeton


#3 Amazon.com United States 27.08% 72.78% Jeff Bezos
marketing retail University

Shanghai RAAS Blood


#4 China Biotechnology 15.27% 71.72% Jie Chen N/a
Products

Internet & direct Stanford


#5 Netflix United States 30.26% 71.54% Reed Hastings
marketing retail University

Hervé ESSEC Business


#6 Incyte United States Biotechnology 46.7% 70.91%
Hoppenot School

Harvard Business
#7 Hindustan Unilever India Household products 3.03% 68.59% Sanjiv Mehta
School

#8 Asian Paints India Speciality chemicals 7.19% 68.28% Ashwin Choksi N/a

Internet software &


#9 Naver South Korea 23.62% 65.85% N/a N/a
services

Cornell
Regeneron Leonard University;
#10 United States Biotechnology 18.44% 64.4%
Pharmaceuticals Schleifer University of
Virginia