Sunteți pe pagina 1din 19

INOVARE

ORGANIZAȚIONALĂ

CONF. DR. GABRIELA ŞIPOŞ


4. IMPACTUL UTILIZĂRII METODELOR
DE STIMULARE A CREATIVITĂȚII
ASUPRA PERFORMANȚELOR
INOVATIVE
Stimularea creativității și a inovării -
modalitate de creștere a performanțelor
companiilor, de stimulare a creșterii
economice și a bunăstării țărilor
europene
 Un studiu recent a analizat impactul
metodelor de stimulare a creativității
utilizate de companii asupra performanțelor
inovative ale țării.

 Studiul se bazează pe identificarea corelațiilor


dintre utilizarea metodelor de stimulare a
creativitatii și performanțele inovative ale
țărilor europene.
Cele șase metode de stimularea a creativității
luate în considerare:
• metode orientate spre formarea unui mediu
organizațional creativ, favorabil inovării
(sesiuni de brainstorming, echipe de lucru
multidisciplinare sau trans-funcționale,
rotația locului de muncă pentru personal);

• metode focusate pe individ (instruirea


angajatilor in directia dezvoltarii de idei noi și
a creativitatii, acordarea de stimulente non-
financiare pentru angajati, acordarea de
stimulente financiare pentru angajați pentru
a dezvolta idei noi).
In cadrul studiului au fost colectate date
dintr-un număr total de 23 de țări europene.

Performanțele inovative ale țărilor europene


sunt exprimate sintetic de Summary Innovation
Index (SII) furnizate de Pro Inno Europe în
Innovation Union Scoreboard.

Summary Innovation Index (SII) - indicator


complex compozit, construit pe baza datelor
referitoare la 24 de indicatori, pe baza a 3 tipuri
principale de indicatori ( Factori favorizanti ,
Activitățile firmei și Rezultate ) și 8 dimensiuni
ale inovarii.
În funcție de performanțele inovative (SII) în
Innovation Union Scoreboard 2011, țările sunt
clasificate în patru categorii:

• lideri inovatori - performanțe în domeniul


inovării sunt mult peste performanta medie a
UE: Danemarca, Finlanda, Germania, Suedia

• inovatori puternici - performanțe în


domeniul inovării situate în jurul performantei
medii a UE: Austria, Belgia, Cipru, Estonia,
Franta, Irlanda, Loxemburg, Olanda, Slovenia
si UK
• inovatori moderați - performanțe în
domeniul inovării mai mici decat performanța
medie a UE: Cehia, Grecia, Ungaria, Italia,
Malta, Polonia, Portugalia, Slovacia si Spania

• inovatori modești - performanțe în domeniul


inovării sunt cu mult sub performanta medie a
UE: Bulgaria, Letonia, Lituania, Romania.
Pe baza corelațiilor identificate în studiu, se
evidențiază că impactul folosirii metodelor
de stimulare a creativității este diferit de la o
metodă la alta, după cum urmează:
Figura 1. Corelatia dintre utilizarea sesiunilor de brainstorming si SII 2011
S-a evidențiat o corelație directă puternică (coef. corel 0,528)
între folosirea sesiunilor de brainstorming ca o modalitate de
stimulare a creativității în companii și performanta inovativă a
acelei țări.
Figura 2. Corelatia dintre utilizarea echipelor de lucru multidisciplinare sau trans-
funcționale si SII 2011
Există o corelație directă între utilizarea unor echipe de lucru
multidisciplinare sau trans-funcționale în companii și performanta
inovativa a acelei țări, dar intensitatea acestei corelații nu este la
fel de puternică (coef. corel 0,351) comparativ cu metoda
prezentată anterior.
Figura 3. Corelatia dintre utilizarea rotației locului de muncă si SII 2011
Nu a putut fi identificată o corelație semnificativă statistic
între utilizarea rotației locurilor de muncă și performanta
inovativa (coef. corel.0,184) .
Figura 4. Corelatia dintre utilizarea instruirii angajatilor in directia dezvoltarii de idei noi
și a creativitatii si SII 2011
Nu a putut fi identificată o corelație semnificativă statistic
între instruirea angajaților in directia dezvoltarii de idei
noi, a creativitatii și performanta inovativa (coef. corel.-
0,088) .
Figura 5. Corelatia dintre utilizarea stimulentelor non-financiare pentru angajati si SII 2011
Există o corelație negativă slaba (coef. corel. -0.321) între
utilizarea de stimulente non-financiare pentru angajații
companiilor și performanța inovativa.
Figura 6. Corelatia dintre utilizarea stimulentelor financiare si SII 2011
Utilizarea doar a stimulentelor financiare pentru angajați pentru a
dezvolta idei noi în cadrul companiilor, fără a fi însoțite de un climat
favorabil pentru inovare, are o influență negativă puternică (coef. corel.
-0.535) asupra creșterii performanțelor inovative. Există o corelație
negativă puternică între ele.
În funcție de performanta inovativă din 2011 (SII
2011) si Indicele utilizarii metodelor de stimulare a
creativității, țările pot fi clasificate în patru grupe:
Gruparea tarilor europene analizate in functie de
performanta inovativa (SII 2011) si Indicele utilizarii
celor 6 metode de stimulare a creativitatii

• țări cu performanțe inovative ridicate și


perspective favorabile de creștere a
performanței lor inovative: Luxemburg, Irlanda,
Slovenia, Cipru;

• țări cu performanțe inovative ridicate și


perspectiva de a menține performanțele lor
inovative la același nivel: Finlanda, Belgia,
Olanda, Franța, Estonia, Norvegia, Italia,
Portugalia, Republica Cehă;
• țări cu performanțe inovative scăzute, dar
perspective favorabile de evolutie a
performanțelor inovative: Croatia, Slovacia,
Serbia, România, Lituania, Turcia.

• țări cu performanțe inovative scăzută și cu


perspective nefavorabile de evolutie a
performanței inovative: Ungaria, Malta,
Polonia, Bulgaria.
CONCLUZII
• Țările ale căror companii folosesc metode de stimulare
a creativității într-o proporție mai mare au
performanțe inovative mai ridicate și perspective mai
favorabile pentru a crește performanțele lor inovative
decât țările în care aceste metode sunt mult mai puțin
utilizate.
• Chiar și țările cu performanțe inovative scăzute au
perspective favorabile de îmbunătățire a
performanțelor lor inovative, în cazul în care
companiile folosesc metode de stimulare a
creativității.
• Folosind cele mai eficiente metode de stimulare a
creativității, companiile vor putea să-si crească
potențialul de inovare și ar putea obține avantaje
competitive pe termen lung.