4. IMPACTUL UTILIZĂRII METODELOR DE STIMULARE A CREATIVITĂȚII ASUPRA PERFORMANȚELOR INOVATIVE Stimularea creativității și a inovării - modalitate de creștere a performanțelor companiilor, de stimulare a creșterii economice și a bunăstării țărilor europene Un studiu recent a analizat impactul metodelor de stimulare a creativității utilizate de companii asupra performanțelor inovative ale țării.
Studiul se bazează pe identificarea corelațiilor
dintre utilizarea metodelor de stimulare a creativitatii și performanțele inovative ale țărilor europene. Cele șase metode de stimularea a creativității luate în considerare: • metode orientate spre formarea unui mediu organizațional creativ, favorabil inovării (sesiuni de brainstorming, echipe de lucru multidisciplinare sau trans-funcționale, rotația locului de muncă pentru personal);
• metode focusate pe individ (instruirea
angajatilor in directia dezvoltarii de idei noi și a creativitatii, acordarea de stimulente non- financiare pentru angajati, acordarea de stimulente financiare pentru angajați pentru a dezvolta idei noi). In cadrul studiului au fost colectate date dintr-un număr total de 23 de țări europene.
Performanțele inovative ale țărilor europene
sunt exprimate sintetic de Summary Innovation Index (SII) furnizate de Pro Inno Europe în Innovation Union Scoreboard.
Summary Innovation Index (SII) - indicator
complex compozit, construit pe baza datelor referitoare la 24 de indicatori, pe baza a 3 tipuri principale de indicatori ( Factori favorizanti , Activitățile firmei și Rezultate ) și 8 dimensiuni ale inovarii. În funcție de performanțele inovative (SII) în Innovation Union Scoreboard 2011, țările sunt clasificate în patru categorii:
• lideri inovatori - performanțe în domeniul
inovării sunt mult peste performanta medie a UE: Danemarca, Finlanda, Germania, Suedia
• inovatori puternici - performanțe în
domeniul inovării situate în jurul performantei medii a UE: Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Franta, Irlanda, Loxemburg, Olanda, Slovenia si UK • inovatori moderați - performanțe în domeniul inovării mai mici decat performanța medie a UE: Cehia, Grecia, Ungaria, Italia, Malta, Polonia, Portugalia, Slovacia si Spania
• inovatori modești - performanțe în domeniul
inovării sunt cu mult sub performanta medie a UE: Bulgaria, Letonia, Lituania, Romania. Pe baza corelațiilor identificate în studiu, se evidențiază că impactul folosirii metodelor de stimulare a creativității este diferit de la o metodă la alta, după cum urmează: Figura 1. Corelatia dintre utilizarea sesiunilor de brainstorming si SII 2011 S-a evidențiat o corelație directă puternică (coef. corel 0,528) între folosirea sesiunilor de brainstorming ca o modalitate de stimulare a creativității în companii și performanta inovativă a acelei țări. Figura 2. Corelatia dintre utilizarea echipelor de lucru multidisciplinare sau trans- funcționale si SII 2011 Există o corelație directă între utilizarea unor echipe de lucru multidisciplinare sau trans-funcționale în companii și performanta inovativa a acelei țări, dar intensitatea acestei corelații nu este la fel de puternică (coef. corel 0,351) comparativ cu metoda prezentată anterior. Figura 3. Corelatia dintre utilizarea rotației locului de muncă si SII 2011 Nu a putut fi identificată o corelație semnificativă statistic între utilizarea rotației locurilor de muncă și performanta inovativa (coef. corel.0,184) . Figura 4. Corelatia dintre utilizarea instruirii angajatilor in directia dezvoltarii de idei noi și a creativitatii si SII 2011 Nu a putut fi identificată o corelație semnificativă statistic între instruirea angajaților in directia dezvoltarii de idei noi, a creativitatii și performanta inovativa (coef. corel.- 0,088) . Figura 5. Corelatia dintre utilizarea stimulentelor non-financiare pentru angajati si SII 2011 Există o corelație negativă slaba (coef. corel. -0.321) între utilizarea de stimulente non-financiare pentru angajații companiilor și performanța inovativa. Figura 6. Corelatia dintre utilizarea stimulentelor financiare si SII 2011 Utilizarea doar a stimulentelor financiare pentru angajați pentru a dezvolta idei noi în cadrul companiilor, fără a fi însoțite de un climat favorabil pentru inovare, are o influență negativă puternică (coef. corel. -0.535) asupra creșterii performanțelor inovative. Există o corelație negativă puternică între ele. În funcție de performanta inovativă din 2011 (SII 2011) si Indicele utilizarii metodelor de stimulare a creativității, țările pot fi clasificate în patru grupe: Gruparea tarilor europene analizate in functie de performanta inovativa (SII 2011) si Indicele utilizarii celor 6 metode de stimulare a creativitatii
• țări cu performanțe inovative ridicate și
perspective favorabile de creștere a performanței lor inovative: Luxemburg, Irlanda, Slovenia, Cipru;
• țări cu performanțe inovative ridicate și
perspectiva de a menține performanțele lor inovative la același nivel: Finlanda, Belgia, Olanda, Franța, Estonia, Norvegia, Italia, Portugalia, Republica Cehă; • țări cu performanțe inovative scăzute, dar perspective favorabile de evolutie a performanțelor inovative: Croatia, Slovacia, Serbia, România, Lituania, Turcia.
• țări cu performanțe inovative scăzută și cu
perspective nefavorabile de evolutie a performanței inovative: Ungaria, Malta, Polonia, Bulgaria. CONCLUZII • Țările ale căror companii folosesc metode de stimulare a creativității într-o proporție mai mare au performanțe inovative mai ridicate și perspective mai favorabile pentru a crește performanțele lor inovative decât țările în care aceste metode sunt mult mai puțin utilizate. • Chiar și țările cu performanțe inovative scăzute au perspective favorabile de îmbunătățire a performanțelor lor inovative, în cazul în care companiile folosesc metode de stimulare a creativității. • Folosind cele mai eficiente metode de stimulare a creativității, companiile vor putea să-si crească potențialul de inovare și ar putea obține avantaje competitive pe termen lung.