Dr.

Mirela Culman

Despre alimentația sănătoasă

 Recomandări alimentare pentru
populația generală
Ameliorarea progresivă

Activitatea fizică Moderația

Personalizarea Proporționalitatea

Varietatea
 Recomandări alimentare pentru
populația generală
 Evitați excesul ponderal
 Faceți mișcare în fiecare zi
 Nu fumați
 Mese principale bazate pe alimente conținând glucide compexe
 Legume și fructe din belșug cel puțin 5 porții variate pe zi
 Cantități moderate de lapte și produse lactate – de preferat
preparatele sărace în grăsimi
 Cantități moderate de alimente care sunt surse de proteine (carne,
pește, ouă, mazăre și fasole)
 Cantități scăzute de alimente bogate în grăsime și colesterol
 Sare , zahăr și alcool cu moderație
Beneficiile exercițiului fizic
Întărirea musculaturii respiratorii
pentru facilitarea pătrunderii aerului în plămâni

Întărirea și dezvoltarea mușchiului inimii, cu îmbunătățirea funcției de

pompă cu scăderea AV de repaus - condiționare aerobică

Tonifierea întregii musculaturi corporale

Îmbunătățirea eficicienței circulatorii și reducera tensiunii arteriale

Creșterea numărului total de hematii, facilitând transportul de

oxigen

Îmbunătățirea sănătății mentale, reducerea stresului și scăderea

incidenței depresiei

Reducerea riscului de moarte cardiovasculară

Stimularea creșterii osoase,reducând riscul de osteoporoză ptr ambele

sexe.
 Să privim hrana...

...Ca un medicament

,,Hrana voastră să fie leacul vostru’’

,,Hipocrate”
 Hrana
Sistem de control

hormonal
Alimentele trebuie privite prin prisma
răspunsului hormonal pe care îl
generează în organism.
 Răspunsul hormonal al organismului la hrană

Glucide Proteine Lipide

Insulină Glucagon Eicosanoizi

 Eicosanoizii – Cei mai puternici agenți
biologici cunoscuți de om
Prostaglandine, tromboxani, leucotriene,lipoxine,etc

Inhibă sau promoveză

Agregarea plachetară
Vasodilataţia
Vasoconstricţia
Proliferarea celulară
Răspunsul imun
Inflamația
Transmiterea durerii
 Starea ideală
echilibrul dinamic al axei
insulină – glucagon

influenţată de:

 Raportul dintre proteine şi carbohidraţi

 Mărimea meselor - caloriile în exces

(mai mult de 500 de calorii) stimulează secreţia
insulinei
 Glucagon

Insulină
 În condiţii de aport crescut de
glucide

 Glucidele în exces sunt transformate în grăsime de

depozit
 Excesul de carbohidraţi rapid absorbabili, (cu index
glicemic mare) determină hipersecreţie insulinică.
 Index glicemic (IG)
IG
%
1oo Glucoză- aliment standard
Băuturi răcoritoare cu zahăr
Pâine albă, orez

Spaghetti, orz, ciocolată

Mere, pere

Soia, fasole ,mazăre, alune

Legume

Timp (ore)
 Hidrați „rapizi”

 Pătrund rapid in sânge

 Cresc rapid glicemia
 Determină un răspuns insulinic
puternic
 Hidrați„Rapizi”
index glicemic crescut
Răspuns glicemic intens

 Zahăr
 Glucăză
 Pâine
 Cartofi
 Paste
 Orez
 Fulgi de porumb
 Miere
 Banana,struguri,
 Băuturi răcoritoare etc
Hidrați ,,lenți”
index glicemic scăzut
Răspuns glicemic moderat
 Mere
 Portocale
 Pere
 Piersici
 Fasole, mazăr , bob
 Fulgi de ovăz
 Paste integrale
 Exces de carbohidraţi ,,Rapizi”

Exces de insulină

Hormon de stocare Hormon de blocare

Stocare de grăsimi Hipoglicemie

Creştere in greutate
Scăderea performanţei
Blocarea lipidelor
 Dezechilibrul este indus de dieta
bogată în glucide
Prea multă insulină !! Producţie de eicosanoizi nocivi

stimulează agregarea plachetară

promovează vasoconstricţia
deprimă sistemul imun
stimulează inflamaţia
creşte transmiterea durerii

Scăderea aportul de oxigen la nivel muscular

Scăderea accesului la energia de depozit (inhibiţia lipolizei)
Hipoglicemie
oboseală musculară
scăderea capacităţii de concentrare
Compararea dietelor

80
70
60
50
CH
40 P
30 L

20
10
0
Vegetarian Healthy ADA Zona
 Grăsimi (Acizi grași)

Acizii grași saturați Acizii grași polinesaturați

 Mononesaturate
 Unt
 Untură măsline, susan semințe
 Bacon de rapiță, somon
 Smântână  Polinesaturate
 Frișcă Pește
 Ulei de cocos
semințe de in,șofran,soia,
 Ulei de palmier
floarea soarelui,nuci

Omega3 / Omega6
Acizii graşi esenţiali- materie primă
pentru eicosanoizi
Acizi graşi polinesaturaţi (lichizi şi la temperaturi scăzute)

 omega 3 ( ulei de peşte hrănit cu alge şi plante acvatice - somon

sardele, macrou,ton, nuci, seminţe de in); dificil de obţinut
acid eicosapentaenoic

 omega 6 (ulei de porumb, de măsline,

de floarea soarelui); larg răspândiţi acid arahidonic

Eicosanoizii derivaţi din omega 3 menţin controlul

asupra eicosanoizilor derivaţi din omega 6.
Trebuie consumaţi în cantităţi egale ,într-o proporţie de
1/1.
 Dieta ideală
Omega 3 / omega 6 = 1/1

Dieta modernă
Omega 3 / Omega 6 = 1 / 20

Cauze: Alimente artificiale (margarină)

Procesare termică
Mâncare gătită Păstrată timp îndelungat
Alimente conservate
Animale hrănite cu cereale
 Cel mai bun mod de a obţine
acid omega 3

Consumul unei porţii de somon

3 porţii de ton
de peşte spadă / săptămână
 Stresul oxidativ

Moleculele de Oxigen instabile se combină cu acizii graşi

polinesaturaţi care nu mai pot fi utilizaţi ca precursori ai
eicosanoizilor.

Exerciţiile fizice intense

Poluarea aerului
Fumul de ţigară
Radiaţiile UV
Pesticidele
Alimentele excesiv procesate
Uleiurile prăjite

Antidotul =Antioxidanții
Cum poate fi recunoscut conţinutul crescut în
antioxidanţi?

 Alimente viu colorate

 Grepfruit roşu
 Ceapa roşie
 Vegetale cu frunze verde închis
 Fructe şi legume proapete
 Congelate, nu fierte/nu conservate/ nu îndulcite
 Uleiuri proaspete nerafinate (ex: ulei de măsline extra
virgin în loc de amestecuri de uleiuri vegetale)
 Alune şi seminţe proaspete, crude,vii,capabile să
încolţească, în locul celor prăjite şi sărate.
Menţinerea conţinutului în
antioxidanţi

 Gătiți acasă cât mai frecvent posibil,cât mai simplu

 Evitaţi produsele ofilite sau gata tăiate
 Nu îndepărtaţi frunzele exterioare şi cojile
 Folosiți carnea animalelor crescute liber care au păscut plante
 Peștele oceanic gras (somon, macrou) conține cea mai mare cantitate de
acizi omega-3
 Evitaţi fieberea prin scufundare în apă ,sau folosiţi apa de fierbere le gătit
 Evitaţi temperaturile excesive şi fierberea îndelungată
 Nu prăjiţi alimentele
 Alimentele se păstrează în recipiente etanşe în frigider şi nu mai mult de o
zi; a nu se reîncălzi fructe sau vegetale deja gătite
 Evitaţi vesela, tacâmurile, foliile din aluminiu, aramă (cupru) ceramică
(plumb).
 Utilizaţi fieberea în aburi în recipiente din oţel inoxidabil,sticlă sau fontă.
 Dilema suplimentelor alimentare

Studiile cele mai recente arată că necesarul de antioxidanţi

este mai mare decât cantitatea medie zilnică recomandată
pentru prevenirea bolilor.
Vitamina C 500mg/zi
Beta carotenul 6mg/zi
Vitamina E 200UI
Seleniul
ALIMENTE VALOROASE PREA PUŢIN UTILIZATE*

 Migdalele
 Seminţe de floarea soarelui (vit E)
 Seminţe de dovleac (Zinc)
 Seminţe de susan
 Nucile braziliene (Seleniu)
 Boabele de soia

*Pachete concentrate şi sinergice de proteine vegetale

complete ( toţi aminoacizii esenţiali
Ca ,Mg,Bor, vit E, Seleniu )
 Orezul brun (vit E,Zinc,Seleniu,fitosteroli,Acid folic)
 Broccoli ( Carotenoide,vit C,Zinc,indoli,Fitosteroli,Seleniu)
 Morcovii (Vit A, pectat de calciu)
 Smochinele (Zinc,Vit A,ficină,Benzaldehidă,Psoralena)
 Grepfruit (Betacaroten,licopen,Quercitină,cumarină,vitC)
 Germenii (seminţe încolţite) –vitalitate superconcentrată care
se multiplică atunci când sămânţa germinează)
 Recomandările alimentare pentru
populația generală sunt valabile și
la pacientul cu diabet

Caracteristicile dietei la pacientul cu

diabet
•Mese regulate cu alimente conținând glucide complexe
•Conținut scăzut de grăsimi, în special cele animale
•Consum crescut de fructe și legume cât mai puțin prelucrate
•Reducerea zahărului si produselor îndulcite cu zahăr
Restricția totală nu este necesară.
•Conținut scăzut în sare (Se pot utiliza condimente aromate)
•Limitarea cosumului de alcool
•Scădere în greutate la supraponderali, cu 0,5-1 kg/săptămână.
Se vor evita dietele severe!
•Produsele pentru diabet nu sunt indispensabile unei diete
sănătoase.
 Instruirea centrată pe pacient

 Pacientul va deveni apt:

 să identifice și să estimeze singur porțiile de

carbohidrați, proteine și grăsimi din alimente
 să asigure la masă cantitatea de HC din alimente cât
mai variate
 să anticipeze, să prevină şi să rezolve problemele
atunci când apar
Individualizarea dietei presupune parcurgerea mai
multor etape:

1.Calculul greutății ideale (Gᵢ):

Gᵢ(kg) = 50 + 0,75 (T-150) + 0,25 (V-20)
Unde: T = Talia (cm),
V = Vârsta (ani)
Pentru femei se înmulțește valoarea obținută cu 0,9
2. Calculul necesarului caloric/24 ore
se face în funcție de vârstă, sex, și nivelul activității fizice.
Necesarul caloric/24 ore = Gᵢ x Necesarul caloric /kg corp
La pacienții normoponderali dieta va urmări menținerea greutății;
La pacienții supraponderali și subponderali dieta va urmări:
scăderea, respectiv creșterea în greutate,
pentru atingerea greutății ideale.
 Categorii de activități profesionale în funcție de
necesarul energetic/Kg corp/zi:
•Activitatea sedentară (25-30 Kcal/Kg corp/zi) - stat la pat, informaticieni
•Activități fizice ușoare (31-35 kcal/kg corp/zi) - muncă de birou
•Activități fizice medii (36-40 Kcal/kg corp/zi) - muncitori în industrie și
agriculturăcu activități
mecanizate

•Activități fizice mari / foarte mari

(>41 Kcal/kg corp/zi) - mineri, tăietori de lemne,
-oțelari, turnători,
-sportivi de performanță etc.
Distribuția necesarului energetic pe principii
nutritive
•Glucide 45-60%

•Proteine 12-15%
din care: 1/2 proteine animale
1/2 proteine vegetale
•Lipide < 35%
din care: 1/3 lipide animale

2/3 lipide vegetale

Proteine vegetale: cereale, carftofi, soia, fasole, mazăre,
Proteine animale: bob carne, lapte și derivate, pește, ou, crustacee

Lipide animale: lapte, unt, smântână, brânză, carne grasă

Lipide vegetale: ulei de floarea soarelui, măsline rapiță,

in, nuci, alune, semințe, migdale
Conținutul alimentelor în HC
70% făină
50% pâine
20% cartof, orez, paste, mazăre, fasole,
banane, struguri, pere,
prune
10% fructe (mere, piersici, portocale,
mandarine,kivi,pomelo,caise,
cireșe, vișine)
legume (morcov, țelină, sfeclă -
preparate termic*)
5% legume cu frunze verzi, rosii, ardei ,
castraveti, ridichi, varză, conopida,
vinete,dovlecei, ceapa verde
4% lapte dulce, iaurt, sana, kefir
Echivalențe alimentare
 Dieta la pacienții cu diabet tip 2 și exces
ponderal
Caracteristici
 Scădere în greutate de 2-3 kg/lună, scădere compatibilă
cu o o stare de bine și activitate profesională obișnuită.
 25 Kcal/Kgcorp/zi, calculat la greutatea ideală.
 Prelungirea timpului de absorbție a HC și dispersarea
uniformă a nutrienților absorbiți
Alimentele actuale conțin mai puține vitamine !!
Folosiți hrana BIO
Naturală, organică, crudă, proaspătă
Ale cărei propertați chimice și valențe energetice nu au
fost modificate de interventia umană
Cu cât mai verde cu atât mai bine !!!
Poftă bună!