Proiect Patrimoniul Turistic

Maramureș
Proiect realizat de: Grama Rareș
Clasa: a X-a E
Colegiul Economic “Transilvania”
Din nordul tarii ne saluta cu demnitate si veselie Maramuresul, o zona
deosebita si extrem de fascinanta prin unicitatea sa din punct de vedere
folcloric, al traditiilor, al peisajului mirific. Intre valorile culturale de
pe lista Unesco se gaseste negresit si acest loc minunat si apreciat de
absolut toti turistii. Gratie ospitalitatii localnicilor, dar si a zonei extrem
de atractive si de primitoare, mii de turisti, romani si straini isi aleg,
fara a regreta ulterior catusi de putin, Maramuresul ca destinatie a
vacantei lor, a petrecerii unui concediu de neuitat.

    Agroturismul a prins contur in ultimii ani, devenind o ramura intr-o

rapida dezvoltare a turismului. Satele din Maramures sunt de poveste,
fermecatoare in intregime: un aer curat si ozonat, un peisaj care-ti taie
rasuflarea, localnici amabili, primitori si joviali, obiceiuri inedite,
traditii respectate cu strictete de toti satenii.
Numita si Tara Lemnului, Maramuresul este vestit pentru maiestria cu care
adevarati artizani cioplesc lemnul, pana nu demult padurile reprezentand
aproape 90% din intreaga suprafata a zonei. Nu exista turist care sa nu-si ia
drept amintire macar o lingura de lemn, cu diverse motive sculptate pe ea.
Sunt adevarate opere de arta toate aceste realizari ale mesterilor din
Maramures: cruci pentru morminte, troite, manastiri din lemn, porti, toate cu
motive decorative unice. Dar daca barbatii cioplesc, femeile torc, tes si cos,
aceste indeletniciri, deja pe cale de disparitit, fiind transmise in aceasta zona
din generatie in generatie.

    Dincolo de toate acestea, Maramuresul este vestit si pentru lacurile (unele

artificiale, dar majoritataea naturale), izvoarele sale minerale, numarul
acestora din urma depasind 100, dar si pentru cunoscutele terenuri de
vanatoare.
Numarul tot mai mare de vizitatori a dus la o crestere a pensiunilor
agroturistice care sunt mult mai avantajoase decat hotelurile sau simplele
cabane.
Traditii de iarna. Craciunul si Anul Nou in Maramures
Obiceiurile specifice sarbatorilor de iarna au la baza superstitiile
maramuresenilor si practicile cu origini stravechi. Odata realizate, acestea
aduc oamenilor sanatate, fericire, prosperitate, armonie in casa si recolte
bogate. Ca in toate celelalte zone ale tarii, ziua Sfantului Nicolae sau
Sânnicoară marcheaza inceputul sarbatorilor de iarna. In traditia populara,
Mos Nicolae este un batran care vegheaza portile cerului si are grija ca
soarele sa nu se strecoare spre taramurile de miazanoapte. El ii ajuta pe
soldati in lupta, salveaza corabierii de la inec si ofera sprijin vaduvelor,
orfanilor si fetelor sarace ajunse la vremea maritisului. Mos Nicolae este
cunoscut mai ales pentru ca imparte daruri copiilor cuminti, iar celor
neascultatori le lasa o nuielusa in incaltari in noaptea de 5 spre 6 decembrie.
Perioada premergatoare Craciunului debuteaza cu sacrificarea porcului, care
are loc de Ignat (20 decembrie). In satele maramuresene, sangele animalului
este folosit pentru a insemna copiii, ei devenind astfel mai sanatosi si mai
puternici.

In seara de 24 decembrie, copiii si tinerii pornesc la colindat. In Maramures, acest ritual

are ca scop rodnicia holdelor, implinirea prin casatorie a tinerilor si cresterea copiilor.
Cei mici merg din casa in casa cu Steaua sau cu Capra, primind in schimbul urarilor de
bine mere, nuci, colaci si bani. Colindatorii pornesc de la casa preotului si nu se opresc
pana nu trec pragul fiecarei gospodarii pentru a reface drumul magilor vestitori. Casele
trebuie sa fie luminate in toata noaptea de Ajun, iar portile deschise, pentru a le arata
colindatorilor ca sunt bine primiti de gazde. Un obicei foarte vechi pastrat in aceasta
zona este cel al Brondoşilor, practicat in orasul Cavnic. Cetele sunt formate din 7-15
baieti imbracati in costume traditionale, ornate cu clopotei si talangi; pe fata poarta
masti din piele de oaie. Batranii spun ca imbratisarea brondosilor te fereste de spiritele
rele si iti aduce noroc in anul viitor. In seara de Craciun, pe Valea Izei se umbla cu
Viflaimul, datina care pune in scena momentul nasterii lui Iisus.
MARTIE
– Serbarile lenkerului – Cavnic: Concursuri de lenkere (saniute cu volan),
schi, demonstratii de snowboard; locuitorii Cavnicului se falesc ca ei ar fi
confectionat primul lenker din tara, pe la inceputul secolului trecut
Obiceiuri de Buna Vestire: Spectacolul focurilor: pe inserat, in fiecare
gospodarie, se aprinde cate un foc menit sa fereasca locul de boli si
necazuri;
APRILIE
– Obiceiuri de Florii: In curtile bisericilor au loc ”procesiuni” de crengute
de salcie inflorita; ramurile vor fi pastrate cu sfintenie de credinciosi pe
grinda casei. Tot de Florii, in satele din Tara Lapusului are loc ”Masa
Mosilor” (pomana mortilor);
– Obiceiuri de Pasti: Dupa un post lung, maramuresenii sarbatoresc Sfintele
Pasti asa cum se cuvine; inrositul si incondeiatul oualor, slujba de Inviere,
mersul cu pasca la sfintit sunt obiceiuri pe care nimeni nu le lasa deoparte;
crestinismul se impleteste cu fascinante ritualuri pre crestine;
MAI
– ”Tanjaua de pe Mara’’ – Hoteni: Stravechi
ritual, bogat si viu colorat, de celebrare a
primului om iesit la arat. Numele obiceiului
vine de la “tanja”,
protapul folosit pentru a prinde vitele la plug
– Sarbatoarea Portului Popular -Cupseni:
Ansambluri folclorice, muzica populara,
obiceiuri de nunta autentice din Tara Lapusului;
– Festivalul de cantece si dansuri populare
”Floare mandra de pe Iza” – Sieu: Doua zile de
folclor autentic, in cadrul unui festival cu
traditie;
– ”Intalnire cu fiii satului″ si festivalul de
folclor ”Nu va uitati ca-s micut″ – Budesti: In
frumosul sat de pe Valea Cosaului sunt invitate
sa cante si sa joace ansambluri populare de
copii din toate zonele Maramuresului
IUNIE
De Rusalii, in Maramures oamenii îşi
împodobesc casele cu ramuri verzi de tei
sau paltini.
– “Jocul Valenarilor”- Valeni: Duminica
Tuturor Sfintiilor e zi de joc si sarbatoare
in satul de pe Valea Cosaului
– Joc barbatesc – Petrova: Petrovenii se
mandresc ca un festival doar al jocului
barbatesc nu gasesti cat ii Maramuresul.In
plus, cei mai buni dobasi vor veni sa-si
masoare talentul intr-un concurs de batut
doba;
– Serbarile Chioarului – Somcuta Mare:
Spectacole de muzica populara cu invitati
din Zona Chioarului, parada portului
popular
IULIE
– Festivalul international al
nuntilor – Vadu Izei: Ansambluri
folclorice pun in scena obiceiuri
populare de nunta; alaiuri nuptiale,
calareti, miri si mirese, porturi
autentice, ospat si joc ca la nuntile
traditionale adevarate
– “Festivalul Dansului si Portului
de pe Fisculas”- Dumbravita: Un
bun prilej de a face cunostinta cu
obiceiurile ”satelor de pe
Fisculas”, dar si de a sarbatori
comuna Dumbravita
– Scoala de Vara de la Memorialul
Sighetu Marmatiei: Participa elevi
selectati in urma unui concurs de
eseuri, istorici si cercetatori romani
si straini;
AUGUST
– Serbarile Cavnicului: Cavnicarii au parte de trei zile
de spectacole in aer liber, intreceri, campionatul
”joagarelor” (al taietorilor de lemne), dans si focuri de
artificii
– ”Sus pe Valea Vaserului” – Valea Vaserului: Activitati
ale minoritatilor de etnie germana in colaborare cu Forul
Democrat German
– “Festivalul Gulasului” – Ocna Sugatag: Bucatari
amatori si profesionisti se intrec in retete ademenitoare
si originale de preparare a gulasului; dupa degustare, are
loc premierea castigatorului. Mancarea e musai udata cu
horinca
– Obiceiuri de Sfanta Maria Mare: Grupuri de pelerini,
imbracati in alb, se indreapta catre manastiri, cantand
cantece inchinate Sfintei Fecioare Maria;
– “Festivalul Stuparilor” – Cernesti: Muzica populara,
simpozioane pe teme apicole si agricole, concursuri
sportive si nu in ultimul rand, dulci produse ale stupului
cu care se mandresc apicultorii comunei de la poalele
Masivului Magura;
OCTOMBRIE
– “Balul Strugurilor”- Ocna Sugatag:
Balul marcheaza momentul intrarii
tinerilor in societate
– “Festivalul international de poezie”-
Sighetu Marmatiei: Trei zile de recitaluri
de poezie si lansari de carte;
– ”Serile de poezie Nichita Stanescu de
la Desesti“: Recital de poezie, discutii,
amintiri, imagini care amintesc de
calatoriile poetului Nichita prin Tara
Maramuresului, decernare de premii
NOIEMBRIE
– Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril (Hramul
bisericilor de lemn din Surdesti, Plopis, Rogoz
(monumente din Patrimoniul Mondial-
UNESCO): Fiecare din bisericile
maramuresene de lemn are farmecul ei si
povestea ei unica: Surdesti (cea mai inalta
constructie veche din lemn), Plopis (pastreaza
49 de monede depuse de fiecare din familiile
care au sprijinit inaltarea bisericii), Rogoz
(adaposteste sub acoperis masa mosilor). Tot
hramul Sfintilor Arhangheli il poarta si vechea
biserica de lemn din Rozavlea;
 Multumesc pentru
vizionare!

Bibliografia:http://www.ilovemaramures.com/maramures-arta-traditii-obiceiuri/
https://referatulmeu.eu/referate/referate-turism/etnografie-folclor-maramures