Curs 3- chirurgie

BOLILE CHIRURGICALE ALE

INTESTINULUI GROS;HDS

Școala Postliceală Sanitară de Stat ”Grigore

Ghica Vodă” Iași
Intestinul gros
Intestinul gros = colon (ascendent, transvers, descendent, sigmoid),
apendice + rect + canal anal
Colonul transvers si sigmoidul – mobile, ascendentul si descendentul –
fixe
Limita dintre sigmoid si rect – S2
Canalul anal - 3-4 cm
Colonul: - drept: cec, ascendent, unghi hepatic, ½ dr a transversului –
vascularizate de a. colica medie
- sting: ½ stg a transversului, unghiul splenic, descendentul,
sigmoidul
Intestinul gros
Intestinul gros
RECTOCOLITA ULCERO-
HEMORAGICA
Definitie:este o boala inflamatorie nespecifica ,cu
caracter ulcerativ-purulent (episoade de diaree cu
sange si mucus) ,localizata de preferinta in regiunea
recto-sigmoidiana,dar care poate cuprinde intregul
colon.
Etiologie:-necunoscuta
 -ipoteze privind factorul
genetic,infectios,enzimatic,psihosomatic,imunologic
Spre deosebire de boala CROHN care poate
cuprinde orice segment al tubului digestiv,RCUH
afecteaza doar colonul
RECTOCOLITA ULCERO-
HEMORAGICA

AP - proces inflamator al mucoasei/ submucoasei: edem, ulceratii,

ingrosarea peretelui, seroasa integra, +/- adenopatii satelite
Clinic - debut 30 – 40 ani,tenesme,rectoragii,scaune cu mucus
(glera),febra si astenie
-perioada de stare-a)simptome digestive:diaree (4-15
scaune/zi,sanguinolente,gleroase,purulente),dureri abdominale sub
forma de colici intense,localizate periombilical,in flancul si fosa
iliaca stanga;tenesme urmate de scaune muco-sanguinolente
-b)semne generale-febra (39-40 gr
C)in formele acute,astenie,scadere ponderala marcata (15-20 kg)
Se asociaza cu - leziuni la distanta, hepatita cr. cu steatoza hepatica,
LED, colangite scleroase, poliartrita reumatoida.
RECTOCOLITA ULCERO-
HEMORAGICA
RECTOCOLITA ULCERO-
HEMORAGICA
Diagnostic:
Rgf.abdominala simpla-la pacienti cu starea generala alterata
Irigografia/irigoscopia evidentiaza:
-in forma acuta lumenul colic este mult ingustat,mucoasa are aspect
,,franjurat;cu dintaturi fine”pe interior datorita ulceratiilor;dispare
lizereul mucos marginal
-in forma cronica colonul poate fi asemanat cu un ,,tub de
sticla”,relief mucos sters,fara haustratii,cu unghiuri rotunjite
Rectosigmoidoscopia,fibrocolonoscopia +biopsie
-in faza acuta mucoasa are aspect pseudopolipoid,friabil,cu multiple
ulceratii
-in faza cronica apare atrofia mucoasei,pseudopolipi,ingustarea
lumenului colic,disparitia haustratiilor
CT,IRM abdominal
ASPECT ENDOSCOPIC SI PIESA CHIRURGICALA
RECTOCOLITA ULCERO-
HEMORAGICA
Complicatii:acute si cronice
-megacolonul toxic
-perforatia colonului
-hemoragii mari
-abcese si fistule
-cancerizare
-pseudopolipoze
-stenoze

megacolon
RECTOCOLITA ULCERO-
HEMORAGICA
Tratament:
De lunga durata,marea majoritate a pacientilor tin sub control boala sub
monitorizare gastroenterologica
-igieno-dietetic:repaus fizico-psihic in pusee,evita alimentele
iritante:lapte,gluten,varza,fasole,telina,afumaturi,tocaturi si conserve
-medicamentos simptomatic:reechilibr.hidro-electrolitica si
proteica,hemotransfuzie,alimentatie iv(in pusee severe),antialgice si
anticolinergice
Salazopyrina po in doze crescande de la 3-12 gr/zi pana la ameliorarea
simptomelor,cand se reduce treptat doza;se administreaza si sub forma de
microclisme ,in localizarile rectosigmoidiene,concomitent cu administrarea
orala
Antibiotice post coprocultura
Local-clisme cu prednison,antispastice

Neuroleptice;psihoterapie
RECTOCOLITA ULCERO-
HEMORAGICA
Chirurgical
Excizia colonului poate fi necesara atunci cand
un atac sever de rectocolita nu raspunde la
tratamentul medicamentos sau cand atacuri
repetate pun in pericol viata pacientului.Vindecare
in cazul RCUH se poate obtine doar prin rezectia
intregului colon si a rectului
– rectocolectomie totala cu anastomoza ileo-anala
sau cu ileostomie definitiva
In megacolonul toxic – in urgenta: cecostomie
- timpul doi: rezectie
DIVERTICULIII COLONULUI
Definitie:reprezinta hernieri ale mucoasei produse
prin disocierea peretelui muscular al colonului
Etiopatogenia:incomplet elucidata
Afectiuni predispozante:colon iritabil,colita
spastica,constipatie,afectiuni vasculare colice
(tendinta la sangerare)
Regim alimentar sarac in fibre
Varsta peste 40 ani prin scaderea elasticitatii peretelui
intestinal
70% localizati in sigmoid;rar congenitali
Mai frecvent pe colonul stg
DIVERTICULIII COLONULUI
Clinic –diverticuloza necomplicata este adesea
asimptomatica (latenta);poate prezenta semnele colonului
iritabil –dureri abdominale colicative insotite de scaune
frecvente
Diverticulita (inflamatia diverticulilor) se caracterizeaza
prin:
-dureri abdominale colicative si persistente localizate in
fosa iliaca stanga sau suprapubian)
-rectoragii-emisie de sange rosu ,necoagulat prin anus
-tulburari de tranzit intestinal
-febra si frisoane
-sensibilitate la palpare sau aparare in fosa iliaca stanga
DIVERTICULIII COLONULUI
Diagnostic:
Ex.radiologic-irigografia cu dublu
contrast ce evidentiaza imagini de ,,bile
sau balonase” suspendate de peretele colic
Colonoscopie
CT,IRM
DIVERTICULIII COLONULUI
DIVERTICULII COLONULUI
Tratament:
Divericuloza asimptomatica:regim igieno-
dietetic,bogat in fibre (25-30 gr./zi)
Forma simptomatica –regim igieno-dietetic
si tratament medicamentos (antispastice)
Tratament chirurgical in cazul
complicatiilor:hemoragie,abcese,peritonita
,fistule
Colectomie segmentara
APENDICITA
Definitie:proces inflamator/infectios apendicular cecal,reprezentand
prima cauza a abomenului acut chirurgical (urgenta chirurgicala)
Poate apare la orice varsta (fr.10-40 ani prin inflamarea ,,amigdalei
abdominale”
Etiopatogenia-obstructia lumenului datorita:
-hipertrofiei tesutului limfoid
-fecalitilor
-bariului restant in urma explorarilor radiologice ale tractului digestiv
-samburilor de fructe si legume
-viermilor intestinali (paraziti)

Peretii apendiculari sunt captusiti cu foliculi mici care se numesc

limfoide.Anumite bacterii pot ramane cantonate in acesti foliculi si in
timp sa determine declansarea infectiei.
APENDICITA
APENDICITA
4 forme:
Apendicita acuta catarala
Apendicita supurata
Apendicita acuta gangrenoasa,necrotica
Plastronul apendicular
Clinic:
durere violenta in fosa iliaca dreapta
,iradiata(periombilical,pelvin,spre baza membrului inferior
dr.,dorsal,spre hipocondrul dr. in functie de pozitia apendicelui);
anorexia este primul simptom,greata,varsaturi,tulburari de
tranzit,
febra(38-40 grc),tahicardie ;+/-leucocitoza;
colica apendiculara
APENDICITA
Semne fizice:
Sensibilitate maxima abdominala in punctul Mc Barney (situat
la intersectia 1/3 ext.cu cele 2/3 int.ale liniei ce uneste spina
iliaca antero-sup. cu ombilicul)
Aparare musculara la durere in fosa iliaca dr.indicand iritatie
peritoneala
Semnul Rowsing –durere in fosa iliaca dr.la exercitarea unei
presiuni palpatorii in fosa iliaca stanga(semn de iritatie
peritoneala)
Hiperestezia cutanata in fosa iliaca dreapta
Rezistenta musculara la palparea peretelui abdominal
Manevra Blumberg pozitiva-durere aparuta la decomprimarea
brusca a peretelui abdominal
APENDICITA
Diagnostic:
-Leucocitoza-10000-18000/mm3,cu
cresteea moderata a PMN
Rgf.abdominala pe gol ,putin utila,posibili
fecaliti
Ex.echografic-compresie gradata
echografica
CT
Laparoscopia
APENDICITA
Complicatii:peritonita
Tratament:
Antibioticoterapie preoperatorie pentru a evita complicatiile infectioase
chirurgical (cu exceptia plastronului cand se temporizeaza 2-3 luni)-
apendicectomia anterograda sau retrograda
A)Apendicectomia clasica –incizia oblica Mc Burney sau transversala
Rocky-Davis ,in punctul de maxima sensibilitate abdominala sau unde se
palpeaza o formatiune tumorala
-in caz de perforatie sau gangrena ,pielea si tesutul subcutanat se lasa
nesuturate cateva zile si se monteaza un tub de dren
B)Laparoscopia e utila la femeile tinere de varsta fertila si la pacientii
obezi
Avantaje:scaderea infectiilor postoperatorii,diminuarea durerii,reducerea
duratei de spitalizare,reintegrarea mai rapida in munca
APENDICITA
Apendicita cronica :forme
sdr.apendiculo –colecistic
sdr.apendiculo-anexial
sau entero-renal
Apendicita subacuta (recurenta)
CANCER COLON
Ocupa locul 3 intre neoplasmele digestive,dupa cancerul gastric si
cel rectal
Etiopatogenia:necunoscuta
-factori de risc:a)factori de mediu,stil de :viata dieta (bogata in
grasimi si saraca in fibre,fructe,legume,peste);consumul de
alcool;fumatul;consum de preparate
hormonale(estrogen,contraceptive orale);infectii virale (HPV)
b)factori familiali ereditari-alterari
genetile;colita ulcerativa in antecedente
-afectiuni favorizante:polipoza,colita cronica,diverticuloza
colica,RCUH
3 forme:vegetanta (encefaloide),stenozanta (schiruri) si interstitiala
(linite colice)
Histologic:epiteliom,sarcom si tumori carcinoide (rare)
Cancer colon
Cancer colon
Clinic:evolutie silentioasa indelungata
Manifestari generale:inapetenta,astenie,scadere ponderala,subfebrilitate,febra
Tulburari de tranzit intestinal:
-initial apare tendinta la constipatie,ce se agraveaza progresiv si nu cedeaza la
laxative si purgative
-in localizarile sigmoidiene si ale valvulei ileocecale intalnim scaune diareice cu
caracter dizenteriform
-alternanta constipatie/diaree
Durerea-in fazele incipiente este vaga,devine intermitenta si sub forma de crampe
in starile subocluzive;cand este constanta este semn de MTS
Hemoragia-poate fi evidenta sau oculta,cu sange de culoare inchisa (in leziuni
proximale) sau rosu proaspat (in tumori ale colonului descendent sau sigmoid)
La palpare este accesibila tumora primara localizata pe cec,colon
ascendent,descendent,transvers si sigmoid
Semne de impregnare neoplazica (anemie,anorexie,astenie),stari febrile
(suprainfectare) sau MTS
Cancer colon
Paraclinic:
Ex radioscopic ,,pe gol” sau cu bariu;clisma baritata;dublu
contrast;irigoscopia/irigografia (90%);
Colonofibroscopia-explorare fidela ce permite aprecierea
caracterelor tumorii,localizarea si recoltarea de biopsii
Echografia abd. (prezenta metastazelor),CT,IRM
Dozarea antigenului carcinoembrionar
Laborator:scad
proteinele;anemie,leucocitoza,VSH,FA,TGP,TGO
crescute
Complicatii:anemie,supuratie
peritoneala,ocluzie,compresiune MTS
Cancer colon
Tratament:chirurgical
-pregatire preoperatorie:corectarea deficitelor,golirea colonului (golirea si
diminuarea septicitatii),combaterea septicitatii
A)Operatii radicale:
Hemicolectomie dreapta cand tumora este pe cec ,colonul ascendent,1/3
proximala a colonului transvers,la bolnavii varstnici,tarati,obezi (refacerea
continuitatii tubului digestiv se face printr-o anastomoza ileo-colica
Rezectia de colon transvers
Rezectia rectosigmoidiana pe cale anterioara cu anastomoza colorectala
intrapelvina
Rezectii multiviscerale –cand sunt invadate structurile invecinate
Hemicolectomie stanga ;colectomie segmentara
B)Operatii paleative in cazuri avansate,MTS sau tesutul tumoral raman si are
ca obiective imbunatatirea confortului pacientului,prevenirea unor complicatii
acute ,ameliorarea prognosticului
Radioterapia si chimioterapia nu au rezultate remarcabile
Cancer rectal
Ocupa locul 2,dupa cancerul gastric (intre 40-60 ani)
Etiologie:necunoscuta
Factori de risc:
A)factori de mediu/stil de viata
B)factori familiali ereditari
Se poate dezvolta pe un rect sanatos sau prin
malignizarea unor leziuni ano-rectale(polipi,rectocolita
ulceroasa,tumori viloase,discheratoze,stenoze
limfogranulomatoasa)
Alimente conservate cu nitrit de amil,stres,constipatia
Cancer rectal
3 forme:cancerul ampulei;cancer ano-
rectal si cancer supraampular
Vegetante,ulcerate (mixte) si stenozante
Adenocarcinom si carcinom solid (rar
cancere mucoide)
Cancer rectal
Clinic:
Evolueaza mult timp asimptomatic
Modificari ale ritmului defecatiei
Scurgeri patologice-mucoase,sange sau puroi (roz-ruginii)
Sangerari in cantitate mica,insotesc defecatia(rosu sau ,,zat de cafea”) sau
sange proaspat ce se aseaza pe suprafata bolului fecal
Mucus amestecat cu scaun fluid si sange
Constipatia( progresiva,scaune ,,in panglica sau in creion”);diaree;alternanta
C/D
Senzatia de scaun incomplet
Dureri surde,difuze –tardiv;tenesme
Anorexie,scadere ponderala
La tuseu rectal –formatiune ferma,friabila,ulcerata central,care lasa sange pe
manusa examinatorului
Cancer rectal
Diagnostic:
-Rgf.abdominala simpla-in urgente,pentru ocluzie
sau perforatie intestinala
-Clisma baritata
-CT,IRM
-Rectosigmoidoscopia cu biopsie
-Colonoscopie
-Ecografia –ptr.eventuale MTS
-Markeri tumorali serici-Ag.carcinoembrionar
Complicatii:hemoragice;prin MTS si compresiune
Cancer rectal
Tratament:
A)Chirurgical-principala metoda de tratament (urmareste ablatia rectului
tumoral si mezorectului;ablatia limfonodulilor regionali)
Interventiile ptr.cancer rectal au pretentia de radicalitate, si se aplica
numai in cazul depistarilor precoce in primele doua stadii de evolutie.
Poate fi radical sau paleativ
B)Local-electrocoagularea tumorii,crioterapia,iradierea de contact,excizie
locala,laserterapia-poate fi aplicata bolnavilor care refuza interventia
radicala si prezinta tumori joase ,usor abordabile transanal,pana la 3
cm,fara invazia peretelui rectal
Radioterapia (cobaltoterapie)
Chimioterapie -5FU intraoperatorie si postoperatorie-rezultate slabe
Pregatirea rectului si a colonului preoperator
Combaterea septicitatii cu neomicina si metronidazol po
Ameliorarea hipoproteinemiei si anemiei
Ocluzia intestinala
Definitie:oprirea completa si persistenta a
tranzitului intestinal ,cu imposibilitatea
evacuarii de materii fecale si gaze
Clasificare:
A)ocluzii mecanice produse prin obstruarea
lumenului intestinal
B)ocluzii functionale –au ca substrat stimuli
nervosi determinati de varii cauze ,fara
obstacol mecanic pe lumenul intestinal
Ocluzia intestinala
Ocluzia intestinala
Ocluzia intestinala
Epiopatogenie:
A)Ocluzii mecanice
-Obstacole intrinseci –tumori intestinale,corpi straini,procese tuberculoase
intestinale,fecaloame
-Obstacole extrinseci –brida de neoformatie ce poate inconjura o ansa
intestinala ca intr-un lat,strangulan-o:inel de eventratie sau herniar;procese
inflamatorii;tumori din afara intestinului;volvulus intestinal=rasucirea anselor
intestinale
B)Ocluzii functionale-prin stimuli nervosi:
-Excitatii ce pornesc direct de la intestine
-Excitatii pornite de la nivelul vaselor mezenterice
-Excitatii ce se transmit de la distanta pe cale nervoasa ca urmare a unei colici
renale,biliare,apendiculare,a unui chist de ovar torsionat,a unei crize gastrice
-Excitatii date de intoxicatii profesionale sau voluntare
-Excitatii pornite de la nivelul sistemului nervos medular sau cerebral
,determinate de leziuni neurologice sau tulburari psihice
Ocluzia intestinala
Simptomatologie:
-ocluzia mecanica
Durerea are caracter colicativ,spastic,intermitent;,,durere vie”
Oprirea evacuarii de materii fecale si gaze-simptomul care eticheteaza
o ocluzie
Meteorism abdominal
Clapotaj intestinal-prin percutarea mai puternica a peretelui
abdominal se evidentiaza un zgomot caracteristic celui pe care il
emite lichidul amestecat cu aer
Varsaturi fecaloide
Alte semne:-scaune sanguinolente ce preced ocluzia

-ondulatii peristaltice ale peretelui abdominal

-prezenta unei tumori la palparea abdomenului
-ocluzia functionala se adauga semnele si simptomele cauzei
Ocluzia intestinala
Paraclinic:
a)Laborator:-G.R. Si Ht cresc datorita hemoconcentratiei si
pierderii de plasma
-Leucocitoza-infectie
-Stare de deshidratare cu K si Na crescute,Cl scazut
b) Rgf.abdominala pe gol-nivele hidroaerice
c)Irigografia ofera informatii asupra aspectului si locului
obstacolului –este si o metoda terapeutica
d)Endoscopia care exploreaza segmentul superior si inferior al
tubului digestic
e)CT-esential in precizarea cauzei ocluziei
f)Angiografia mezenterica aduce informatii privind obstructiile
ramurilor arterelor mezenterice sau ale arterelor colonice generatoare
de ocluzii
Ocluzia intestinala
Tratament-obiective:
Reechilibrarea hidro-electrolitica si
metabolico-nutritionala a pacientului pre
si postoperator:ser
fiziologic,sol.Ringer,glucoza
Decompresiunea pacientului
Indepartarea (rezolvarea) cauzei care a
generat ocluzia
Profilaxia recidivelor
Ocluzia intestinala-tratament
Decompresiunea abdominala urmareste scaderea
presiunii intraluminale,ridicarea obstacolului si
reluarea tranzitului
Se realizeaza prin:
-preoperator se instaleaza o sonda de aspiratie
nazogastrica sau prin intubarea rectosigmoidiana cu
un tub Faucher ,in caz de volvulus sigmoidian
-intraoperator este evacuat continutul
serolichidian din ansele intestinale
-postoperator prin mentinerea sondei de aspiratie
gastrica
Ocluzia intestinala-tratament
Rezolvarea cauzei care a produs ocluzia
-tratarea fistulei anastomotice,abcesului
peritoneal,pancreatitei,etc
-rezectii de intestine cu anastomoze diverse in
caz de tumori,stenoze,traumatisme
-extragerea obstacolelor intraluminale
-sectionarea bridelor sau aderentelor ,+/- rezectii
de anse intestinale
-devolvulari de anse
-rezolvarea cauzelor de strangulare
Ocluzia intestinala-tratament
Profilaxia recidivelor
-spalarea peritoneului cu aranjarea anselor in
pozitie anatomica si acoperirea lor cu epiplon
-enteroplicaturi de diverse tipuri care previn o
noua volvulare si asigura peristaltica
intestinala normala
-sutura breselor si a spatiilor decolate ce
reduc posibilitatea de telescopare si
strangulare
Boala hemoroidala
Hemoroizii reprezinta dilatatia anormala
,varicoasa a venelor hemoroidale
Etiopatogenie:
-constipatie,colita,diaree
-obstacol tromboflebitic sau tumoral pe
calea evacuarii normale a fluxului venos
se intalnesc frecvent la persoanele
sedentare,care stau mult timp in sezut,obezi
tulburari hormonale
Boala hemoroidala
Clasificare:
-Hemoroizi externi situati dedesubtul
sfincterului anal;sunt vizibili direct
-Hemoroizi interni situati deasupra
sfincterului anal si pot fi vazuti doar cu
ajutorul rectoscopului
Boala hemoroidala
Clinic:
-scurgere muco-sero-purulenta
-prurit anorectal
-prezenta bureletelor hemoroidale externe si
interne
-rectoragia,durere moderata
-prolaps de mucoasa cu burelete hemoroidale
Diagnostic:
-tuseu rectal
-rectosigmoidoscopie
Boala hemoroidala
Tratament:
In stadii incipiente:-regim igieno-dietetic (evitarea excesului
alimentar,alcoo,cafea,condimente)
-toaleta locala riguroasa,dupa fiecare defecatie,tamponarea
regiunii cu un prosop moale
-evitarea constipatiei si sedentarismului
-utilizarea supozitoarelor cu glicerina,hemorzon
In cazul hemoroizilor mari,interni se practica scleroterapie cu Fenol 5% in ulei
vegetal.
In cazul prolapsului hemoroidal acesta trebuie reintrodus cu blandete deasupra
sfincterului anorectal.
In cazuri de tromboza se practica trmbectomia.
In caz de recidiva si tendinta la tromboza hemoroidala sau cand sangerarea este
permanenta se aplica cura chirurgicala ce consta in ligatura hemoroizilor sau
extirparea acestora.
Fisura anala
Definitie:este o ulceratie ovalara sau
triunghiulara,localizata in 90% din cazuri
la nivelul comisurii posterioare anale.
Etiopatogenie:
-se intalneste mai des la femei,intre 40-60
ani
-factori favorizanti:preexistenta
hemoroizilor,terenul,traumatismele,infecti
ile locale cronice
Fisura anala
Clinic:
-durerea -debuteaza in timpul defecatiei-senzatie de
arsura,sfasiere
-urmeaza o perioada de acalmie de cateva minute
-reapare cu o intensitate sporita la 15-30 minute
-uneori durerea paroxistica persista si intre scaune
,modificand comportamentul bolnavului,care devine
iritabil,prezinta insomnii,inapetenta,scadere ponderala
contractura sfincteriana
ulceratia
rectoragii mici
La inspectia anusului se evidentiaza prezenta hemoroidului
santinela.
Fisura anala
Diagnostic:-anamneza
-tuseu rectal sub anestezie
-rectoscopie
Fisura anala
Tratament:
In fisurile simple –trat.medical ptr.combaterea durerii si a spasmului
sfincterian
-injectii subfisurare cu Novocaina 2% sau Xilina 1%
-injectii sclerozante
-dilatatie anala cu/fara cauterizarea ulceratiei
In fisurile vechi,complicate-excizia ulceratiei si a leziunilor asociate

-sfincterotomie interna paramediana mai

ales cand exista o scleroza a sfincterului anal
In fisurile asociate cu hemoroizi voluminosi:-tratamentul chirurgical al
fisurii
-tratamentul radical al
hemoroizilor
HEMORAGIA DIGESTIVA
SUPERIOARA HDS
Definitie:HDS reprezinta pierderea de
sange din leziuni produse la nivelul
segmentelor superioare ale tractului
digestiv,situate deasupra ligamentului
Treitz –suspenda unghiul duodeno-jejunal
(format de duoden si jejun) de diafragm.
HEMORAGIA DIGESTIVA
SUPERIOARA HDS
Se exteriorizeaza prin hematemeza si/sau
melena
Hematemeza reprezinta varsatura cu sange
rosu ,rosu-brun,cu cheaguri sau in ,,zat de
cafea”
Melena –scaunul negru ,,ca
pacura”,moale,lucios si urat mirositor provine
din degradarea sangelui de-a lungul tubului
digestiv la un tranzit de cel putin 8 ore.
HEMORAGIA DIGESTIVA
SUPERIOARA HDS
Clasificare:
a)HDS mica in care se pierd pana la 250 ml sange
si nu apar efecte sistemice
b)HDS moderata –se pierd intre 250-1000 ml sange
,TA nu scade semnificativ,Hb >10g%
c)HDS mare (masiva) in care pierderea de sande
depaseste 1000 ml,sangerarea determina soc ,iar Hb
scade sub 8 gr%.
Gravitatea unei hemoragii nu depinde numai de
cantitatea de sange pierdut ci si de rapiditatea
pierderii.
HEMORAGIA DIGESTIVA
SUPERIOARA HDS
Cauze:
-boli ale esofagului:varice,tumori maligne si
benigne,diverticul
-boli gastro-duodenale:UG,UD,gastrite
hemoragice,tumori maligne si benigne,traumatisme
-boli ale intestinului subtire
-hipertensiunea portala de diferite cauze:ciroza
hepatica,tromboza venei porte
-cauze generale:hemangioame,sindroame hemoragice,soc
grav
-boli ale organelor invecinate:abces,tumori,ruptura unui
anevrism
HEMORAGIA DIGESTIVA
SUPERIOARA HDS
Simptomatologie:
HDS mici-lipsesc semnele clinice sau apare usoara
slabiciune,transpiratii reci,hipotensiune,lipotimie
HDS
moderate:tahicardie,vertij,hipotensiune,lipotimie,
vedere incetosata
HDS masive-semne de soc hipovolemic,paloare
intensa,polipnee,anxietate,extremitati reci,puls
rapid,oligurie,hipotensiune,tendinta de pierdere a
cunostintei.
HEMORAGIA DIGESTIVA
SUPERIOARA HDS

Diagnostic:anamneza,ex.clinic si paraclinic
Ex.de laborator:scade Hb,Ht,creste ureea sanguina.
Investigarea simpla radiologica a toracelui si/sau abdomenului
deceleaza informatii privind boala de baza sau afectiunile asociale.
Endoscopia digestiva superioara este o metoda diagnostica si
terapeutica extrem de utila in HDS,reducand cu mult numarul
interventiilor chirurgicale si a riscului mortalitatii pacientilor cu
HDS.
Ecografia abdominala,CT,IRM
Electrocardiograma (EKG) este obligatorie la toti pacientii cu
HDS –poate pune in evidenta leziuni ischemice miocardice
preexistente HDS sau induse de anemia posthemoragica.
HEMORAGIA DIGESTIVA
SUPERIOARA HDS
Tratamentul HDS este reprezentat,in principal,de
resuscitarea volemica prin administrarea de solutii
si sange,precum si de medicamente,alaturi de
realizarea hemostazei prin:EDS,sonda Blackmore
sau chirurgical.
Medicamentele specifice tratamentului HDS sunt
cele antisecretorii :inhibitori de pompa de
protoni(IPP-pantoprazol,omeprazol)iv si blocantii
de receptori H2 iv(ranitidina,famotidina)
Substantele vasoactive ,dopamina,dobutamina sunt
indicate dupa reechilibrarea volemica.
HEMORAGIA DIGESTIVA
SUPERIOARA HDS
EDS terapeutica permite hemostaza prin
injectarea de substante:salina,adrenalina
1/10000,substante
sclerozante,alcool,cianoacrilat,trombina,fibrina.
Se pot utiliza tehnici de hemostaza endoscopica
prin coagulare:electrocoagulare(mono,bi sau
multipolara),termocoagulare,fotocoagulare(laser
cu argon)
Tehnici mecanice de hemostaza endoscopica
:ligaturatea/cliparea varicelor esofagiene rupte in
special.
HEMORAGIA DIGESTIVA
SUPERIOARA HDS
Tratamentul chirurgical al HDS este indicat
in sangerarile masive si continue in care EDS
si tratamentul medicamentos esueaza.
Acesta consta in:-suntul portosistemic-
portosistemic transjugular sau porto-cav(in
cazul varicelor esofagiene)
-rezectia tumorilor
(cancer esofagian,gastric) dupa reechilibrarea
volemica si in conditii de siguranta oncologica.
HEMORAGIA DIGESTIVA
SUPERIOARA HDS
Profilaxie:
Pentru a reduce riscurile la care sunt expusi pacientii
cu HDS ,precum si a numarului crescut al celor care
se prezinta in urgenta cu HDS se recomanda:
-diminuarea consumului de alcool
-renuntarea la fumat
-adoptarea unei diete echilibrate
-eradicarea infectiei cu Helicobacter Pylori
-evitarea tratamentelor cu AINS si corticosteroizi
(utilizarea protectiei gastrice)