1

• Sunt corpuri fără formă proprie (curg).

Interacţiunea dintre componente este slabă
astfel încât forţe mici le deformează.
• Gazele (nu au nici volum propriu) şi lichidele
sunt fluide.

2
 Caracteristicile fluidelor
• În cele mai multe cazuri lichidele sunt puţin compresibile.
• Gazele sunt compresibile

m kg
• Densitatea:      SI  1 3
V m
FN
• Presiunea: p  p  SI  1 N2  1Pa ( Pascal )
S m
1bar  105 Pa; 1torr  p1mmHg ;1atm  1.01325 105 Pa  760 torri
• Vâscozitatea: se manifestă prin forţe de frecare interne între straturile de
dv
fluid ce curg cu viteze diferite F  S ( pentru lichide newtoniene)
dx
dv
 gradient de viteză transversal   coeficient de vâscozitate
dx
   1 Ns2 ( Poiseuille)  10 P( poise) 3
m
 Clasificarea fluidelor
Criterii: 1. variaţia proprietăţilor 2. răspunsul la presiune 3) vâscozitate
1. a) omogene (aceleaşi proprietăţi în toate punctele)
b) neomogene
a`) izotrope (aceleaşi proprietăţi pe toate direcţiile)
b`) neizotrope
2. a) incompresibile
b) compresibile
3. a) ideale (η=0)
b) reale (η≠0)
i) newtoniene Fη ̴ dv/dx (η – constant)
ii) ne-newtoniene F ̴⁄ dv/dx (η – depinde de viteză)
 Clasificarea fluidelor
ne-newtoniene
Pseudoplastice – η scade cu creşterea vitezei de
deformare (de curgere). Procesul este, în general,
reversibil. Exemple: emulsiile, suspensiile sau
dispersiile solidelor în lichide, sângele.
Plastice – ca şi cele plastice dar prezintă un prag până la
care se comportă ca şi solidele elastice iar după acest
prag deformările devin ireversibile iar ele se comportă
ca lichidele. Exemple: unsorile, pasta de dinţi, rujul.
Dilatante – η creşte cu creşterea vitezei de deformare (de
curgere). Exemple: unele materiale plastice (PVC).

5
• LEGEA PASCAL: într-un fluid incompresibil în
echilibru presiunea se exercită instantaneu în toate
direcţiile (inclusiv asupra pereţilor vasului) cu
intensităţi egale. În fluidele compresibile presiunea
nu se transmite instantaneu ci cu viteza cu care se
propagă sunetul în mediul respectiv. De asemenea
apar fluctuaţii ale presiunii (apar unde de presiune)
 Presiunea hidrostatică: presiunea determinată de
greutatea lichidului aflat deasupra suprafeţei
p=ρgh. Într-un punct la adâncimea h:
p=pexterior+ρgh. În fluidele compresibile
densitatea (ρ) creşte cu h. De exemplu densitatea
aerului scade cu înălţimea.
 Legea lui Arhimede: un corp scufundat într-un
fluid aflat în câmp gravitaţional este împins de
jos în sus cu o forţă egală cu greutatea lichidului
dezlocuit
FA=ρlichidVcorpg
7
 Consecinţe

• 1. Amplificarea forţei (transmisia hidraulică şi

pompa hidraulică)
pA=pB => FA/SA=FB/SB
• 2. În mare presiunea creşte cu o atmosferă la
fiecare 10m adâncime. În tuburile necapilare care
comunică lichidul urcă la aceeaşi înălţime
• 3. Plutirea corpurilor:
ρlichid>ρcorp => corpul pluteşte
ρlichid=ρcorp => corpul este în echilibru indiferent
ρlichid<ρcorp => corpul se scufundă 8
Dinamica fluidelor

Curgerea
9
 Noţiuni fundamentale
 Linia de curent – curba tangentă în fiecare punct la
viteza particulei (traiectoria particulei). Sunt mai
dese unde viteza este mai mare.
 Tub de curent – element de volum mărginit de linii
de curent
 Debit volumic – volumul ce trece prin secţiunea
unei conducte în unitatea de timp
dV m3
DV  ;  DV  
dt s
 Debitul masic – masa ce trece prin secţiunea unei
conducte în unitatea de timp
dm kg
Dm   DV ;  Dm   10
dt s
 Clasificarea curgerii

• Criterii: 1. evoluţia în timp

2. forma liniilor de curent
3. viteza
• 1. a) staţionară (liniile de curent nu se
modifică în timp)
b) nestaţionară

11
• 2. a) laminară (liniile
de curent sunt
în direcţia
generală de
curgere)
b) laminar-
turbulentă (apar
turbulenţe dar pe
direcţia
generală de
curgere)
c) turbulentă
(turbulenţele apar
pe toate
direcţiile)
12
 Viteza de curgere

• Distanţa parcursă de un volum elementar (foarte mic)

de fluid în unitatea de timp.
• Notând cu ”c” viteza sunetului în mediul respectiv: dacă
v<c viteza este subsonică iar dacă v>c este
supersonică. Dacă v=c apare bang-ul sonic. Ma=v/c 13
(Mach)
 Ecuaţia de continuitate

• Pentru lichidele incompresibile debitul

volumic este acelaşi prin orice secţiune de
unde => S1v1=S2v2 (S – secţiuni v – viteze)
• În porţiunile îngustate viteza de curgere
creşte iar când secţiunea se măreşte viteza
scade

14
 Presiuni în fluidul care curge

 Presiunea externă p0 (poate fi presiunea

atmosferică)
 Presiunea hidrostatică ph=ρgh
 Presiunea statică pst=p0+ ρgh
 Presiunea dinamică (exercitată pe o suprafaţă
perpendiculară pe liniile de curent)
ρ – densitatea   v2
v – viteza de curgere pd 
2

15
 Legea Bernoulli
Fluid ideal incompresibil: de-a lungul unei linii de
curent suma dintre pst şi pd este constantă.
v 2
p0  gh   ct
2
Derivă din conservarea energiei

16
 Consecinţele legii Bernoulli

• În porţiunile îngustate creşte viteza de

curgere (deci presiunea dinamică) şi
scade presiunea statică
• Portanţa

• Deportanţa

17
 Legea Hagen-Poiseuille
• În lichidele reale apare o pierdere de presiune
datorită micşorării energiei totale prin frecare:
8 lv 8lQV
p  - 2  
r  r 4

l  lungimea tubului
r  raza tubului
  coeficient de vâscozitate
v  viteza de curgere
QV  debit volumic 18
 Rezistenţa la deplasarea
solidelor prin fluide
• La viteze mici: Fr=cηv
c – coeficient ce depinde de
forma şi dimensiunile corpului
• Corp sferic: Fr=6ηrv (Stokes)
• La viteze mari: Fr=cηvn (n>1)
• Se poate ajunge la deplasarea
cu viteză constantă (maximă)
când Ftracţiune=Fr

19
 Numărul Reynolds

• Raportul dintre forţa determinată de pd şi

forţa de viscozitate (adimensional).
• Pentru tuburi cilindrice
vD
NR  ;   densitatea; v  viteza de curgere ;

D  diametrul tubului;   coeficient de vâscozitat e
• NR<2000 curgere laminară
• 2000<NR>3000 regim tranzitoriu (laminar-
turbulent:
• NR>3000 curgere turbulentă 20
 Proprietăţi ale lichidelor

Forţe de coeziune (Fc) - între moleculele lichidului.

Forţe de adeziune (Fa) - între lichidului şi vas.
Strat superficial – de la suprafaţă până la o adâncime egală
cu raza de acţiune moleculară.
Forţe perpendiculare pe el – presiune internă.
Forţe tangente – forţe de tensiune superficială.

21
• Dacă Fa>Fc lichidul udă vasul, formează
menisc concav şi urcă în tuburile
capilare.
• Dacă Fa<Fc lichidul nu udă vasul,
formează menisc convex şi coboară în
tuburile capilare.

22