BOLILE MĂRULUI

CUPRINS
1. Introducere. Importanța cultivării mărului
2. Caracteristici ale plantei gazdă
3. Principalele boli, prevenire și combatere
1. Viroze
2. Bacterioze
3. Micoze
4. Rezumatul prezentării
5. Concluzii
6. Bibliografie
IMPORTANȚA CULTIVĂRII MĂRULUI
În producția mondială de fructe, mărul împreună cu
bananierul și portocalul asigură 2/3 din recolta globala.
El se cultivă pe circa 4,5 milioane ha răspândite în 80 de
țări, dintre care 67 înregistrează recolte anuale mai
mari de 1.000 tone.
Importanța mărului rezidă din valoare alimentară a
fructului, în potențialul său productiv ridica și în
plasticitatea sa ecologica accentuată. (POPESCU şi
colab., 1992, GHENA şi BRANIŞTE, 2004)
CARACTERISTICI ALE PLANTEI
GAZDĂ
Mărul cultivat (Malus domestica Borkh) face parte din
familia Rosaceae, subfamilia Pomoideae.

El derivă dintr-o serie de specii spontane, între care M.

sylvestris (mărul pădureţ) a jucat un rol major, la fel ca şi
M. pumila (syn. M. domestica s. l.), originar din Orientul
Mijlociu şi Extremul Orient, unde prezintă şi cea mai
mare variabilitate.

Din această ultimă regiune, cultura lui s-a răspândit şi în

Europa, unde s-au obţinut cele mai numeroase soiuri de
masă.
În România există condiții naturale de climă și sol foarte
favorabile pentru cultura mărului, care ocupă în prezenta
78000 ha, amplasate preponderent în regiunile ce
corespund ariei naturale de răspândire a speciei Malus
silvestris – mărul pădureț.

Principalele regiuni din țara noastră sunt situate pe

dealurile subcarpatice, în zona pădurilor de stejar și fag.
PRINCIPALELE BOLI
1. VIROZE

1.1 Apple mosaic virus – Mozaicul mărului

Acest virus parazitează diferite specii de plante: mărul
(Malus domestica), prunul (Prunus domestica) și altele.
(Pop, 1988)
Simptome. Se manifestă pe organele foliare. Pe frunzele
infectate apar pete de formă și mărimi diferite. Suprafața
limbului devine ușor deformată si rugoasă.
Agent patogen. Apple mosaic virus, familia Bromoviridae.
Profilaxie și terapie. Altoirea vârfurilor reprezintă o
măsură practica de prevenire a răspândirii virusului.
http://www.dpi.nsw.gov.au/aboutus/services/collections/scientifi
c-illustrations/senior/apple-mosaic-virus
2. BACTERIOZE
2.1 Erwinia amylovora - Focul (arsura) bacterian al
rosaceelor
Simptome. Se manifestă pe organele supraterane ale
plantei. Florile se ofilesc și se înnegresc. Pe frunze, apar
pete brune. Fructele bolnave se zbârcesc și se brunifică.
Agentul patogen. Bacteria Erwinia amylovora. Se
răspândește prin intermediul insectelor, păsărilor,
vântului și atacă un număr mare de specii din familia
Rosaceae.
Profilaxie și terapie. Se recomandă cultivarea de soiuri
rezistente, respectarea de măsurători de carantină
fitosanitară etc. (Pârvu, 2010).
http://en.wikipedia.org/wiki/Fire_blight
http://www.forestryimages.org/browse/detail.cfm?imgnum=
1496144
2.2 Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens –
Cancerul bacterian al mărului
Simptome. Apar tumori mici albicioase sau verzui,
localizate la baza tulpinii sau pe rădăcini. Cu timpul,
acestea devin lemnoase, tari.

Agentul patogen. Agrobacterium radiobacter pv.

tumefaciens se prezintă sub formă de bastonaș sau cil.
Pătrunde în plante numai prin răni.

Profilaxie. Respectarea măsurilor de carantină fitosanitară,

evitarea rănirii plantelor etc.
http://apps.rhs.org.uk/advicesearch/profile.
aspx?pid=141
3. MICOZE
3.1 Podosphaera leucotricha – Făinarea mărului
Simptome. Se manifestă pe frunze, flori, lăstar și uneori pe
fructe tinere. Organele afectate sunt acoperite de un
miceliu alb-gălbui.
Frunzele și lăstarii atacați sunt deformați și se usucă
timpuriu. Florile rămân sterile. Fructele tinere stagnează
sau cad.
Agentul patogen. Podosphaera leucotricha, familia
Erysiphaceae, ord. Eryphales. Miceliul ciupercii este
ectoparazit, la suprafața organelor atacate.
Profilaxie. Tăierea lăstarilor atacati, aplicarea de tratament
în perioada de repaus vegetativ etc.
 A powdery mildew colony (arrow) on a young apple leaf.
(Courtesy S. Marine)
An entire apple leaf covered in powdery
mildew. (Courtesy S. Marine)

http://www.apsnet.org/edcenter/intropp/lessons/fung
i/ascomycetes/Pages/ApplePowderyMildew.aspx
An infected blossom may become shriveled and
fail to produce fruit. (Courtesy S. Marine)
Infected shoots exhibit defoliation, stunted
growth, and die-back. (Courtesy S. Marine)
3.2 Monilinia fructigena – Monilioza sau putregaiul
brun
Simptome. Se manifestă pe ramuri, frunze, flori, fructe.
Apare un mucegai cenușiu-gălbui pe scoartă și pe flori.
Atacul pe fructe variază în functie de conditiile climatice:
prutregai brun, putregai negru și mumifiere.
Agentul patogen. Monilinia fructigena, fam
Slerotiniaceae.
Profilaxie. Fructele și lăstarii afectati se distrug prin
ardere. În cursul perioadei de vegetatie se fac tratamente
cu diferite produse.
http://mycokeymycelium.blogspot.ro/2011/08/surprising-
mass-fruiting-of-monilinia.html
http://old.padil.gov.au/pbt/index.php?q=node/13&pbtID=79
 3.3 Venturia inaequalis – Pătarea cafenie a frunzelor și
fructelor și rapănul ramurilor de măr
Cea mai răspândită și păgubitoare boala. Se întâlnește în toate
regiunile pomicole.
Simptome. Ciuperca atacă toate organele tinere.
Pe frunze și flori apar pete mici cenușii, care se extind. Pe fructe
apar pete cenușii, în dreptul cărora tesutul crapă. Acestea se
deformează puternic.
Agentul patogen. Venturia inaequalis, familia Venturiaceae.
Miceliul ciupercii este de culoare brună, este septat și
ramificat. Se dezvoltă sub epidermă, crescând radiar.
Profilaxie. Adunarea și arderea frunzelor infectate, cultivarea de
soiuri rezistente, folosirea tratamentelor adecvate.
http://www.plantmanagementnetwork.org/pub/php/research/2004/strobil
urin/
4. REZUMATUL PREZENTĂRII
În producția mondială de fructe, mărul deține primul loc.

Importanța mărului rezidă din valoare alimentară a

fructului, în potențialul său productiv ridicat, în
plasticitatea sa ecologica accentuată. (POPESCU şi
colab., 1992, GHENA şi BRANIŞTE, 2004)

Originar din Orientul Mijlociu, cultura lui s-a răspândit și

în Europa, unde s-au obținut numeroase soiuri de masă.
Principalele boli ale mărului se pot clasifica în:
1. Viroze - boli cu caracter infectios provocate de
virusuri. Produc diverse decolororări și pătări ale
frunzelor și în ansamblu degenerarea întregii plante.
2. Bacterioze -  sunt boli ale plantelor determinate de
bacterii. Ele pot provoca patari, mucegairi, putreziri ale
diverselor parti ale plantei sau chiar diverse cancere.
3. Micoze - Se manifestă pe frunze, flori, lăstar și uneori
pe fructe tinere. Organele afectate sunt acoperite de un
miceliu alb-gălbui.
Printre metodele de combatere și prevenire a bolii se
recomandă:
1. Cultivarea de soluri rezistente

2. Respectarea de măsurători de carantină fitosanitară

3. Aplicarea de tratamente în perioada de repaos vegetal

4. Strângerea si arderea organelor afectate

5. Culegerea fructelor în condiții optime

6.BIBLIOGRAFIE
1. PÂRVU Marcel, 2010 Ghid practic de fitopatologie, Editura Presa
Universitara
2. CRISTEA Vasile, 2012 Botanica pentru studenți, Cluj-Napoca
3. AGRIOS, G.N., 2005, Plant Pathology, ed. a V-a, ELSEVIER
Academic Press.
4. BAICU, T., ŞESAN, T.E., 1996, Fitopatologie agricolă, Ed. Ceres,
Bucureşti
5. CHIRA L., Pasca I. ,Cultura marului , Editura M.A.S.T. , Bucuresti,
2004
6. CORENEANU Gelu, CORENEANU Margareta, 2004 Sfaturi
Pomicole , Editura M.A.S.T. , Bucuresti
7. FELEANCU Monica, 2003 Observații și determinări privind creșterea
vegetativă la unele soiuri de măr. Buletinul Știinfitic al Universității
din Pitești, Seria Biologie, Tom III: 85-91
8.http://www.pomosat.ro/Brosura%20Prot%20Plant_POMOSAT.pdf
9. http://www.unibuc.ro/studies/Doctorate2008Mai/
5.CONCLUZII
Mărul (Malus, cu cca. 30 sp. europene, asiatice şi nord-
americane) este un pom fructifer cu un caracter
important sub aspect economic.
Bolile întălnite la Malus sunt variate și atacă atât organele
supraterane cât și cele subterane.
Acestea pot fi împărtite în: Viroze, micoze și bacterioze.
Viroze: Apple mosaic virus
Bacterioze: Erwinia amylovora, Agrobacterium
radiobacter pv. tumefaciens
Micoze: Monilinia fructigena, Venturia inaequalis,
Podosphaera leucotricha