RESURSELE BIOTICE MARINE

Resursele biotice marine cuprind fitoplanctonul si zooplanctonul.

 FITOPLANCTONUL este planctonul format din plante acvatice

inferioare.Numele de fitoplancton vine din greacă de la cuvântul
phyton care înseamnă "plantă" și de la cuvântul planktos care
înseamnă "hoinar". De cele mai multe ori, fitoplanctonul este prea
mic pentru a putea fi văzut cu ochiul liber, însă, atunci când se
adună un număr suficient de mare de fitoplancton, acesta poate fi
văzut în apă ca o suprafață de culoare verde datorită clorofilei din
celulele sale.Acesta cuprinde toate microorganismele fotoautotrofe
acvatice. Sunt aproximativ 5000 de specii marine de fitoplancton.
Cele mai importante grupuri sunt diatomeele, dinoflagelatele si
algele (in special verzi și albastre).
 FITOPLANCTONUL obține energie prin procesul de fotosinteză,
drept urmare trebuie să trăiască în stratul bine luminat al
oceanului, mării sau lacului. Datorită fotosintezei, fitoplanctonul
este responsabil pentru 90% din oxigenul atmosferei terestre.
 DIATOMEELE
• Diatomeele sunt unele din
cele mai comune tipuri de
fitoplancton. Majoritatea sunt
unicelulare, deși pot trăi în
colonii sub formă de filament
sau funde. Ele sunt
producătorii lanțului trofic.
Dovezile fosile sugerează că
existau inca din timpul din
timpul, sau chiarînaintea,
perioadei jurasice. Diatomeele
sunt folosite pentru
monitorizarea condițiilor
mediului și în studiul calității
apei.
DINOFLAGELATELE
Organisme marine
unicelulare ,cu memebrana
celulozica sau chitinoasa.Au
aparut in Mezozoic iar astazi
sunt importante in planctonul
oceanelor. Aceste organisme
trăiesc în planctonul marin,
dar mai ales în habitate cu
apă proaspătă. Acestea se
disting prin doi flageli, folosiţi
pentru deplasare. Uneori
dinoflagelatele se găsesc
într-un număr atât de mare
încât colorează apa în roşu.
 ALGELE
Circa 70% din biomasa algelor si oceanelor este formata din
alge,care formeaza asa-numitul fitoplancton,acesta stand la
baza nutritiei celorlalte organisme:raci,moluste ,pesti ,pasari
si mamifere acvatice.In urma fotosintezei,algele formeaza cea
mai mare parte a oxigenului,care este respirat de toate
animalele acvatice.De asemenea algele sunt folosite ca
ingrasaminte, organice,materie prima pentru obtinerea
colorantilor,a produselor alimentare,cosmetice si
alimentare.Acestea au fost si sunt folosite foarte mult in
alimentatia zilnica a mai multor popoare,mai ales in Orient
,dar si in unele tari nordice.Tonice ,cu un continut proteic
ridicat,sunt folosite mai ales in alimentatie intrand in
compozitia supelor,salatelor si mancarurilor pe baza de
orez.Bogatia elementelor pe care acestea le contin le confera
nu doar proprietati nutritive,tonice si vitalizante ci si
curative :favorizarea proceselor metabolice si schimbului de
substante in organism,stimularea activitatii glandelor
endocrine.De asemenea au efect de
reintinerire,remineralizare,anticelulitic,antireumatica,antiinfect
ios si antigusa.
 1.ALGELE ALBASTRE-
VERZI
Algele albastre-verzi se numesc astfel deoarece un
pigment, ficocianina, maschează parţial clorofila verde la
majoritatea speciilor. Prin procesul de fotosinteza pe care
il desfasoara absorb energia de la soare,eliminand
oxigenul.
Beneficiile algelor albastre-verzui
Multe beneficii au fost atribuite
consumului de alge albastre-verzui,
inclusiv pierdere în greutate,
consolidarea sistemului imunitar,
alinarea anxietăţii şi astmului
bronşic, precum și prevenirea
hipertensiunii arteriale, cancerului şi
oboselii. Aceste afirmații nu au fost
niciodată susținute oficial de un
studiu de laborator și, prin urmare,
nu pot fi aprobate științific.
 2.ALGELE VERZI
Algele verzi, care sunt mai bogate in clorofila. Un tip cunoscut de
asemenea alge sunt Nori, suportul pentru sushi.
 3.ALGELE ROSII
Algele rosii, care contin cantitati mari de vitamine,
fibre, proteine si minerale. Apreciate si comercializate
pe scara larga, la aceasta categorie se inscriu algele
Dulse, care au o aroma picanta.
 4.ALGELE BRUNE
Algele brune, care sunt mai bogate in iod. Cele mai
cunoscute si comercializate tipuri sunt Wakame,
Kombu si Arame.
 ZOOPLANCTONUL

Zooplanctonul este compus din

protozoare, viermi, artropode (crustacee
inferioare), moluște (pteropode, larve ale
unor animale de fund etc. Zooplanctonul
servește, mai ales, ca hrană pentru pește.
 MOLUSTELE
Evolutie
Originea molustelor incepe cu mai mult de cinci sute
de milioane de ani in urma.Probabil fac parte din
aceeasi categorie de organisme care au parasit fundul
marii si din care s-a dezvoltat familia Anelidelor .Acest
lucru este confirmat de faptul ca Anelidele si Molustele
sunt foarte asemanatoare.Unele dintre cele mai vechi
fosile care au fost gasie contineau in cochilia
molustelor mici resturi de carbonat de calciu..
Hranire
Molustele se hranesc cu o varietate de hrana ,dar
aceasta depinde de imprejurarile in care traiesc.Unele
se hranesc cu alge ,altele cu plancton sau cu mici
nevertebrate .Unele sunt erbivore precum
melcul,altele carnivore asemenea caracatitei si
calmarului.
Caracteristici generale
Toate molustele au un corp moale si compact,fara
schelet intern si sunt formate din cap si trunchi.Nu au
segmente unite intre ele ca organismele din familia
Anelidelor.Caracteristica principala a celor mai multe
moluste este cochilia sau scoica din carbonat de
calciu.
Habitat si distributie
Exista o mare varietate de moluste care traiesc in
conditii cat mai diverse .Unele pot fi gasite la
suprafata solului sau a apei ,altele in namol sau nisip
,iar altele inoata in largul marii.Unele specii de moluste
sunt capabile sa supravietuiasca la adancimi foarte
mari ,iar altele pot fi gasie la altitudini de peste 5000
de m.
 Melcul de mare

Melcul de mare este raspandit in marile

tropicale,ca Maerea Caraibelor;este
intalnit extrem de rar in marile unde
temperatura scade sub 20 de grade
C.Este un gasteropod ce a atins
maxima sa dezvoltare acum 11-22
milioane de ani .Melcul de mare se
deplaseaza intr-o maniera deosebita
cu ajutorul piciorului ,facand salturi
echivalente cu jumatate din lungimea
corpului.Agilitatea lui este
surprinzatoarea mai ales datorita
cochiliei sale care este de 4 ori mai
grea decat corpul.Uneori melcii de
mare produc perle ,fapt ce le mareste
valoarea in ochii colectionarilor de
cochilii.
 PERLA
Perlele gasite in unele moluste cu doua valve sunt formate din
sidef ,un carbonat de calciu care delimiteaza cochilia.Molusca isi
construieste singura sideful ,in jurul unui corp strain de mici
dimesiuni,cum ar fi ungraunte de nisip ,care patrunde in interiorul
celor doua valve.Cele mai pretioase perle sunt cele gasite in stridii
precum in Margaritifera margaritifera(Perla stridiei)
 Murex Troscheli
Murex Troscheli este unul dintre cele mai
frumoase exemplare ale genului Murex.Traieste
in apele adanci si nisipoase ale Oceanului
Pacific si ale Japoniei.Are o forma ciudata fiind
acoperit de spini ce ii asigura o protectie
eficienta impotriva pradatorilor.Se hraneste cu
balanus(crustacee marine) si cu bivalve.Genul
Murex este format din moluste carnivore
,raspandite in toate marile si oceanele din
zonele calde si temperate .Prezinta o glanda
situata in cavitatea branhiala a manalei ,ce
secreta o substanta purpurie ,utilizata inca din
timpul fenicienilor la vopsitul stofelor.Aceasta
substanta este extrasa mai ales din specia
Murex brandaris ,fiind nevoie de mai mult de
8000 de exemplare pentru a obtine un singur
gram de colorant .Din aceasta cauza au fost
sacrificate mii de exemplare.
 Scoica ucigasa
Scoica ucigasa este o molusca uriasa cu doua valve ,care traieste in
recifele de corali din Oceanul Pacific si Indian.Are o lungime de 1,5 m
sau chiar mai mult si o masa care poate intrece 200 de kg.Are picioare ,
branhii si o gura larga care se deschide .Invelisul protector este o
cochilie imensa care se rasuceste la 180 de grade,astfel ca spinarea
molustei se intalneste la deschidere cu cochilia imensa ,iar pantecul se
intoarce inauntrul extremitatilor.Aceasta structura stranie s-a dezvoltat
din cauza greutatii molustei gigant.Nu se poate deplasa foarte
departe.Pentru a-si prinde prada trebuie s-o blocheze prin rasucire.S-a
crezut ca este un pericol pentru oameni.De fapt este inofensiva.Se
hraneste doar cu vietuitoare mici.Marginile cochiliei gazduiesc alge
unicelulare care primesc hrana din resturile nutritive ale scoicii
ucigase,iar prin fotosinteza acestor alge,scoica isi ia necesarul de
oxigenCand algele se reproduc prea mult ,exista riscul ca scoica sa se
sufoce.Atunci pentru a restabili echilibrul este nevoita sa manance din
ele.Astfel pofta ei de mancare nu se datoreaza lacomiei ,ci
functioneaza ca un sistem de autoprotectie.Are de asemenea un sisem
de aparare impotriva agresorilor.Scoica isi inchide brusc valvele grele
,blocandu-si inamicii ca intr-o capcana.
 Scoica-briceag
Aceasta bivalva este denumita astfel datorita formei stranii a
cochiliei ,asemanatoare cu un briceag de moda veche.Este des
intalita in apel europene.Scoica-briceag isi petrece timpul ascunsa
adanc i nisip hranindu-se numai in perioada fluxului si a
refluxului.Iese din nisip printr-o palnie numita sifon.Prin ea scoica
isi trage apa ,oxigenul necesar ,dar si hrana.
In marile adanci ,scoica-briceag sta retrasa sub nisipuri.Apoi,deseori
isi gaseste un mic curent de apa care o scaote din nisip.Se
deplaseaza ridivandu-se de pe fundul marii cu ajutorul
picioarelor.Acestea sunt folosite pentru a sari cativa
centimetri.Poate de asemenea sa se miste prin prpulsare.Mai inatai
isi umple corpul cu apa,pe care o strange in sifon,astfel incat forta
apei s-o impinga mai departe.
 Stiati ca.....
 Terredo Navalis sau Viermele de corabie distruge vasele
maritime,provocand crapaturi in lemnul lor.
 Cyrtopleura costata (viermele-aripa de inger )
este o molusca mare cu doua valve care sapa rocile si argila apelor calde ale
Atlanticului.
 Cardium Aculeatum (scoica inmima cu solzi )este o molusca bivalva ,cu
coaste ascutite si intepatoare ca niste raze.Traieste in marile europene.Are
trei picioare musculoase.De aceea este incapabila sa se rasuceasca.
 Cupsidari Cupsidita si Euciora Teramachi sunt moluste bivalve carnivore
.Nu au branhii.
 Pitar Lupanarius Callanaitus Disjecta apartin speciei molustelor
comestibile.Traiesc in adncurile namoloase.
 Cochilia bivalvei Pencillus Giganteus are forma unui tub lung,ca un
sceptru ornamental .Embrionii acestei moluste sunt atasati de acest sceptru.
 Nautilul sau Barca de perle
Acest ciudat cefalopod traieste in apele tropicale
la adancimi cuprinse intre 50-650 m in regiunile
Indo-Pacifice.Este purtat de curentii apelor.Femela
are 90 de tentacule iar masculul 60.Acestea sunt
otravitoare.Cochilia nautiului este una tipica
,spiralata ,divizata in interior cu camarute pentru
aer.Sifonul sau mic si moale contine o artera
care trece prin cochilie si o imparte in pereti
pentru fiecare camaruta .Sifonul permite molustei
sa varieze cantitatea de lichid si gaz din interior
astfel incat isi poate controla singura lichidul
care curge ,coboara sa urca.Nautilul se poate
deplasa orizontal,prin acelasi mod de propulsare
ca al molustei briceag.Se hraneste cu moluste si
pesti mici pe care ii prinde cu tentaculele sale si
apoi ii introduce in gura sa in forma de cioc.
 Sepia
Este una dinte cele mai interesante si mai bine
dezvoltate moluste .Are unremarcabil simt al
pipaitului si al orientarii. Si este foarte
inteligenta.Raspandita in apele atlanticului si ale
Marii Medinterane,sepia are doua branhii,doi
ochi mari si zece tentacule otravitoare.Datorita
structurii carapacei sale,sepia isi poate schimba
culoarea rapid in functie de imprejurimi.In ciuda
acestui lucru sepia devine la randul ei hrana
pentru rechini, calcani si alti pesti ,ca si pentru
oameni.Ca sa se apere impotriva
atacurilor,sepia improsca veninul,o substanta de
culoare violet inchis,care este expulzata printr-o
glanda in forma de palnie,aflata la nivelul
intestinelor.Cochilia sa este interna si de multe
ori gresit numita “os”.Sepia are un sistem
compus din mai multe sifoane,care ii permiste
sa se miste prin propulsare,strangand apa in ele
si expulzand-o sub forma de jet.
 Caracatita
Este un cefalopod cu opt tentacule rapide si
flexibile ,fiecare terminata cu doua randuri de
celule otravitoare.Exista 150 de specii de
caracatita cunoscute ,unele atingand dimensiuni
uriase ca Piovra din Hong Kong ,ale carei
tentacule pot avea un diametru de 10
m.Caracatita obisnuita traieste printre stancile
de la suprafata Marii Nordului.Isi petrece o mare
parte a vietii in singuratate,in grotele din stanci
sau la adapostul oferit de de stancile de pe
fundul marii .Se misca foarte incet agatandu-se
cu tentaculele sale.Prezenta este demascata
numai atunci cand improasca apa prin sifonul
sau ,intocmai ca scoica briceag.Cand se simte
amenintata,caracatita va expulza un jet de
lichid negru,armonizandu-se apoi cu
imprejurimile prin schimbarea culorii
pielii.Caracatita este un pradator de temut.Cu
tentaculele sale va aseza prada asezandu-se in
spatele ei .Se hraneste ingeneral cu crabi
,creveti si moluste cu doua valve.
 Calutul de mare
• Este un peste marin cu o lungime de 8 pana la 18 cm raspandit de-a lungul
coastelor europene ale Oceanului Atlantic,de la Insulele Britanice si Tarile
de Jos pana in Maroc,Insulele Canare,Madeira si Azore.Se regaseste de
asemenea si in apropierea coastei mediteraneene. Traieste la adacimi mici
printre tufele de alage sau de iarba de mare tinandu-se incarligat cu coada
de acestea Are o culoare cafeniu-roscat sau chiar brun-negricios.Capul si
botul tubular seamana cu capul unui cal,lucru unic intalnit la pesti.Corpul
calultului de mare este subtirel ,avand forma de S,fiind acoperit cu placi
osoase.Pe spate are aripioare care il ajuta sa inoate iar pe cap si spate are
niste tubercului mai mult sau mai putin ascutiti.Se hraneste prin aspirarea
apei in care se gasesc alge ,mici crustacee si alte microorganisme.
• .Nu are importanta economica .In unele tari se usuca si se comercializeaza
ca “ornament”sau “amintire” curioasa.Poate fi utilizat ca peste de
acvariu,dar ingrijit cu apa marina.
CRUSTACEELE
 Crabul de uscat
Poate fi gasit de-a lungul coastelor europene .La cel
mai mic semn de pericol,fuge si se ascunde in modul
sau caracteristic.
Carapacea (o platosa rigida)este de culoare verde –
inchis ,ca o placa de marmura la atingere ,iar clestii sai
pot fi vazuti cu claritate.In partea din fata a
corpului,are dinti triunghiulari ,asezati intre ochi.Acest
crab nu-si schimba prea des imprejurimile ,ceea ce face
sa fie gasit cu usurinta in ascunzisurile lui din
porturi.Mananca orice,de la pestisori ,la creveti si
viermi.Este foarte agresiv si nu traieste niciodat
laolalta cu alti crabi mai mici sau cu cei care devin
vulnerabili din cauza naparlirii(perioadea de schimbare a
platosei ,atunci cand aceasta devine prea mica pentru
marimea crabului).Poate fi vazut deseori pregatit de
atac ,ridicandu-si clestii care sunt mereu deschisi;la
nevoie,se poate apara singur ,folosindu-si doar un
picior,daca celalt se rupe.Piciorul ranit se regenereaza
oricum la urmatoarea naparlire.
 Buzunarul de mare

Exista specii variate de buzunar de mare si sunt far indoiala

crustaceele cele mai speciale ,datorita carapacei lor calcaroase
asemanatoare molustelor.Buzunarul de mare se prinde de sol cu
ajutorul capului si lasa sa se vada doar varfurile carapacei;acesta
aspira apa in abdomen pentr a filtra planctonul ce ii serveste drept
hrana.Buzunarul de mare se poate fixa de orice obiect scufundat
,inclusiv de carapacea testoaselor marine.Prezinta un pericol pentru
ambarcatiuni ,pentru ca atunci cand sunt numerosi pot acoperi
chila,facand dificila navigarea.