Însuşirea matematicii presupune

ascensiunea unor trepte spre moduri de gândire

tot mai sofisticate, cu fiecare pas elevul învaţă
anumite operaţii ca structuri mentale organizate:
noile achiziţii nu le exclud pe cele anterioare şi,
dacă nu s-au însuşit anumite operaţii, dificultăţile
de învăţare vor fi inerente.
 Cum scopul nostru, al învăţătorilor, constă în
a crea situaţiile propice învăţării folosind o
varietate de mijloace şi procedee, descoperim în
poveştile copilăriei acea constantă reciprocă între
procesul de asimilare şi adaptare: prin asimilare
elevul corelează obiectele din imediata sa
apropiere cu schema operaţională (stadiul
operaţiilor concrete cuprins între 6-11 ani), prin
adaptare îşi modifică perceperea schemei conform
intereselor dictate de mediul înconjurător.
Poveştile ne pot ajuta să punem în echilibru
procesul de asimilare cu cel de adaptare şi astfel să
favorizăm înţelegerea noţiunilor, teoremelor şi
Şi dacă suntem de acord cu rolul semnificativ pe
care-l joacă poveştile în educaţia copiilor, vom crea
cu uşurinţă un mediu care să încurajeze elevii, în
care aceştia să se simtă confortabil şi să-şi poată
împărtăşi experienţele şi descoperirile lor ca ucenici
matematicieni.
 De exemplu, Scufiţa Roşie, oprindu-se
(la îndemnul lupului) să culeagă
floricele în poiana din pădure, aşează în
coşuleţul ei mai întâi o floare:
0+1= 1
 Apoi alta: 1+1= 2
 Încă una: 2+1= 3
 Şi aşa mai departe, până la =10.
Formarea numerelor de la 10 până la 20, citirea şi
scrierea acestora, poate fi introdusă cu „Povestea
celor 12 lebede”.
 Poveştile pot constitui cadrul evaluării individuale
sau în grup. Învăţătorul are prilejul să cunoască
competenţele fiecărui copil, efortul propriu este stimulat
de condiţii favorizante aplicării în practică a cunoştinţelor
din programa de matematică. Prin intermediul sarcinilor
structurate pe conţinutul unei poveşti elevii au
posibilitatea să-şi fixeze şi să-şi extindă propriile
cunoştinţe. Iar când doi sau mai mulţi elevi cu nivele
diferite de competenţe stabilesc un parteneriat, efortul
reunit spre rezolvarea unei sarcini de lucru generează
eficienţă în demersul didactic. Competiţia capătă valenţe
pozitive, probele incluse în firul basmului ales în scopul
evaluării fiind exemple ale căilor de motivare spre
învaţarea matematicii.
Pentru evaluarea numerelor naturale 0-30; adunarea şi
scăderea numerelor naturale din acest concentru (fără trecere
peste ordin) am folosit motive din basmul „Albă ca Zăpada
şi cei şapte pitici”.
-se numără cărămizile din zidul castelului în care trăia mama vitregă a
Albei ca Zăpada (0, 1, 2, 3 .........., 30);
-se numără descrescător (30, 29, 28, ........., 0);
-se numără crescător şi descrescător: din 10 în 10; din 2 în 2; din 5 în 5;
-se spun două numere cele mai apropiate de: 8 (7 şi 9); 13 (12 şi 14); 25
etc.
-23 este mai aproape de 20 sau de 30 ? 17 este mai aproape de 10 sau
de 20?
-Care este perechea de numere a căror sumă este 10 ? ... 14 ? 26 ? etc.
-Care este perechea de numere a căror diferenţă este 2 ? 10 ? 20 ? etc.
-Spuneţi două numere a căror sumă să fie mai mare ca: 10; 25; 8; 12
etc.
-Spuneţi două numere a căror sumă să fie mai mică decât: 9; 10; 25 etc.
4+ = 24

20 30
28 - = 20

8 18
 Albă ca Zăpada face
18 de prăjituri pentru
pitici. Seara, piticii
mănâncă 7 prăjiturele.
Câte prăjiturele au
rămas pentru a doua
zi?

13 11
Rezultatul
adunării
numerelor
vecine cu 13
este...

26 29
Dacă îl
micşorez pe 16
cu 11 obţin...

5 25
Dacă îl măresc
pe 21 cu 6 obţin...

27 17
26 - = 14

12 4
30 - =10

20 30
Pentru ca Albă ca Zăpada să fie salvată, trebuie
potrivite merele două câte două astfel încăt numerele
scrise pe ele să formeze o zece. Mărul fără pereche
este otrăvit.
Scrieţi 7 termeni ai unui şir de numere care începe
cu 10 şi fiecare termen este mai mic/mare decât
succesorul său cu 1.
Avem şirul: a + 2; a + 2 +2; a + 2 +2 +2. care sunt
termenii şirului dacă a = 1 ? dar dacă a = 2 ? a = 10 ?
a = 11? A = 20 ? a = 21 ?
Relaţia firească între copilul mileniului III şi
computer poate fi valorificată în mod evident prin
intermediul poveştilor. Conţinând o delimitare clară
a temelor tratate în fiecare lecţie, materialele
realizate de INFOMEDIA / INTUITEXT pot fi
aplicate integral sau parţial la clasă, sau pot fi
folosite ca sursă pentru elaborarea unor lecţii în stil
propriu.

-Aproximează câte ore a stat
ursul cu coada in baltă, dacă
acea noapte era la echinocţiu...?
-Greutatea unui ban de aur era de 10
grame. Dacă în punguţă erau 10 bani
de aur, iar cocoşul, cântărind 3 kg, nu
poate duce decât jumătate din
greutatea sa, i-ar mai duce comoara
găsită moşului ?

-Dacă distanţa la care se afla capra de casă era

de 800 m, iar 100 m erau parcurşi de capră într-
un minut, în câte minute ajungea la iezi, dacă îi
auzea zbierând?
Vă mai aşteptăm în lumea
poveştilor!