LEUCOCITE

TROMBOCITE

CURS 5
LEUCOCITE
 LEUCOCITE
Leucocitele sunt elemente figurate implicate in
apararea organismului.
La adult se gasesc 6000 – 8000/mmc de sange.
Cresteri fiziologice (leucocitoze): sarcina, efort
fizic, frig, emotii etc.
Leucocitoze patologice: stari infectioase acute,
subacute si cronice, leucemii, diabet, neoplasm.
Scaderi fiziologice (leucopenii): varstnici.
Leucopenii patologice: gripa, rujeola, aplazii.
 LEUCOCITE
Numararea la microscop a leucocitelor are o
semnificatie orientativa.
Leucocitele sunt o populatie extrem de
diversa morfologic si functional. Examinarea
microscopica a sangelui a permis
diferentierea diverselor tipuri de leucocite a
caror clasificare morfo-functionala se
numeste formula leucocitara.
 CLASIFICARE

 granulocite: neutrofile, eozinofile, bazofile

 agranulocite : monocite, limfocite

Formula leucocitară
Adult Copil - 1 an
Segmentate neutrofile 52 - 74% 25 – 40%
eozinofile 0 - 4% 1 – 4%
bazofile 0 – 1% 0 - 1%
Limfocite 25 – 35% 50 – 70%
Monocite 1 – 8% 1 - 8%
 LEUCOCITE
Dupa aspectul nucleului, leucocitele se clasifica
in mononucleare si polinucleare.
Mononuclearele se mai numesc si agranulocite
spre deosebire de polinuclearele granulocitare
unde se gasesc granulatii acidofile, bazofile sau
eozinofile.
- Agranulocite mononucleare (32,5%): limfocite,
monocite
- Granulocite polinucleare (67,5%): neutrofile,
eozinofile, bazofile.
Monocit Limfocit

Neutrofil Eozinofil Bazofil

 Granulopoeza
Granulopoeza = procesul de formare si de
maturare a granulocitelor; are loc la nivelul
maduvei hematogene.
Celulele care formeaza seria granulocitara sunt:
CELULA STEM PLURIPOTENTA → MIELOBLAST→
PROMIELOCIT → MIELOCIT →METAMIELOCIT
→ GRANULOCIT TANAR NESEGMENTAT →
GRANULOCIT ADULT
 Granulopoeza
- Granulocitul adult este o celula cu diametru de
12-15 µm.
- Nucleul este segmentat in 3 -5 lobi ( se poate
aprecia gradul de maturitate al celulei)
- Citoplasma contine granulatii caracteristice.
- Forma este variabila datorita mobilitatii lor
(celula emite pseudopode in directia de
deplasare).
 Functiile granulocitelor
neutrofile si eozinofile
Odata formate la nivelul maduvei hematogene,
granulocitele adulte trec in sange; ele se
repartizeaza in doua compartimente
- Compartimentul circulant (antrenate de torentul
circulator)
- Compartimentul marginal (fixate pe peretele
capilar; sunt relativ imobile; disponibile pentru
interventie locala imediata)
 Functiile granulocitelor
neutrofile si eozinofile
Granulocitele isi exercita functiile esentiale la nivelul
tesuturilor; aceste functii sunt legate de distrugerea
agentilor patogeni patrunsi in organism.
Patrunderea agentului patogen intr-un teritoriu tisular
determina:
- dilatarea capilarelor si venulelor din apropiere;
- granulocitele isi incetinesc circulatia si se fixeaza de
peretele capilar;
- isi modifica forma (pseudopode) si ajung la locul
inflamatiei → diapedeza
 Functiile granulocitelor
neutrofile si eozinofile
Diapedeza are drept scop acumularea
granulocitelor neutrofile in jurul
agentului patogen care a declansat
procesul.

Acumularea focala a neutrofilelor este

consecinta unei migrari directionate;
directia de migrare este dictata prin
fenomenul de chimiotactism pozitiv
(atractie) si negativ (respingere).
 Functiile granulocitelor
neutrofile si eozinofile
Urmatoarea etapa dupa chimiotactism este
fagocitoza.
Fagocitoza = mecanismul celular de aparare a
organismului de elementele corpusculare si
macromoleculare straine.
Etapele fagocitozei:
1. Aderare: pseudopodele granulocitului se fixeaza pe
suprafata particulei straine;
2. Inglobare: particula este inglobata intr-o vezicula
membranara numita fagozom (in citoplasma
neutrofilului);
 Functiile granulocitelor
neutrofile si eozinofile
3. Digestie: lizozomii neutrofilului fuzioneaza cu
fagozomii si elibereaza enzimele lizozomale
care distrug fagozomul.
4. Distrugerea leucocitelor: este ultima etapa a
fagocitozei; prin excesul de toxine eliberate in
urma distrugerii germenilor sau prin fenomene
de autoliza datorate enzimelor lizozomale,
leucocitul poate fi distrus si transformat intr-un
globul de puroi.
 Variatii ale numarului de
neutrofile
Neutrofilie
fiziologic: nou-nascut, gravide
patologic: infecţii şi inflamaţii acute, leucemie
granulocitară cronică, intoxicaţii cu substanţe toxice sau
medicamente, unele tumori

Neutropenie
- infecţii bacteriene şi virale (inclusiv septicemii)
- afectarea măduvei hematogene prin radiaţii, substanţe
chimice toxice sau medicamente
 Functiile granulocitelor
bazofile
1. stocarea si eliberarea de
histamina
2. au capacitatea de
necrotactism (atractia catre
resturile celulare distruse in
focarul inflamator

Variaţii ale numărului de

granulocite bazofile

Bazofilie:
în reacţii inflamatorii, reacţii
alergice (ex. urticarie), leucemii
acute şi cronice
 Limfocitele
Sunt celule mononucleate; au rol
de efectori ai functiei de aparare.
Organismul se afla in permanenta
sub amenintarea creata de
agresorii biologici (antigenici)
patrunsi in tesuturi sau in
circulatie.
Antigeni: microorganisme;
virusuri; celule straine (hematii,
grefe); tesuturi proprii care au
suferit mutatii sau distrugeri
partiale.
 Imunitatea
In functie de specificitatea mijloacelor de
aparare fata de un anumit antigen se descriu
sisteme de aparare imunitara:
- nespecifica;
- specifica.
Imunitatea = suma tuturor mecanismelor de
aparare naturala care protejeaza individul de
agresiunea microorganismelor invazive.
 Imunitatea nespecifica
Imunitatea nespecifica implica participarea
neutrofilelor; nu este dependenta de
recunoasterea specifica a structurilor straine.

Aceeasi bariera defensiva (pielea, epiteliile

mucoaselor, secretiile mucoaselor) creeaza
protectie fata de diversi agenti patogeni.
 Imunitatea specifica
Imunitatea specifica (dobandita) este initiata de
expunerea sau la contactul cu o anumita
substanta sau structura straina (antigen) si
presupune proliferarea limfocitelor,
diferentierea si maturarea lor si eliberarea de
anticorpi capabili de a reactiona cu antigenul si
“memorarea” agentului agresor.
La un contact ulterior cu acelasi agent
raspunsul va fi mai rapid, mai amplu si mai usor
de orientat.
 TROMBOCITE
Trombocitele (plachete sanguine) sunt
elemente figurate anucleate cu rol important in
hemostaza.
Au un diametru de 2-3 µm.
Prezinta o zona periferica implicata in procesele
de adeziune si de emitere de pseudopode si o
zona centrala, unde se gasesc organitele
celulare, cu functie predominant secretorie.
 Trombopoeza
Trombocitele se formeaza in maduva
hematogena.
Etape de formare:
CELULA STEM PLURIPOTENTA →
MEGACARIOBLAST → PROMEGACARIOCIT
BAZOFIL → MEGACARIOCIT MATUR →
TROMBOCIT
 Trombocitopoeza
Celula stem mieloidă
↓
CFU-Meg (unităţi formatoare de col. megacariocitare)
↓
Megacarioblastul
↓
Megacariocitul bazofil (promegacariocitul)
↓
Megacariocitul granular
↓
Megacariocitul trombocitogen
prin fragmentare
↓
Trombocitele adulte.
 Hemostaza fiziologica
Hemostaza fiziologica = ansamblul
mecanismelor prin care organismul se apara
impotriva hemoragiilor ca urmare a lezarii
vaselor mici si mijlocii.
Se mai descrie si hemostaza medicamentoasa si
cea chirurgicala; se utilizeaza in situatia unor
hemoragii mari care depasesc capacitatea
hemostatica a organismului.
 Hemostaza fiziologica
Hemostaza fiziologica se desfasoara in 4
timpi:
1. Timpul parietal = ansamblul fenomenelor prin
care lumenul vasului lezat se micsoreaza
(vasoconstrictie), reducand mult hemoragia.
Se realizeaza prin:
- spasmul musculaturii vasculare
- actiunea compresiva a edemului tisular care
se dezvolta in zona lezata.
 Hemostaza fiziologica
2. Timpul trombocitar = reprezentat de formarea
trombusului alb trombocitar care vina sa
inchida ferm lumenul vasului.
Trombusul alb se formeaza prin aderarea
trombocitelor la peretele vascular lezat si
ulterior, agregarea lor.
 Hemostaza fiziologica
3. Timpul plasmatic = ansamblul fenomenelor
de coagulare care se desfasoara in decurs de
3-5 minute de la producerea leziunii.
Consecinta acestor procese este formarea
trombusului de fibrina, care se retracta
ulterior, asigurand inchiderea de durata a
vasului ca urmare a conversiei fibrinogenului
in fibrina sub influenta trombinei.
 Hemostaza fiziologica
4. Hemostaza definitiva = apare dupa ~ 7 zile
cand trombusul de fibrina este distrus prin
procesele de fibrinoliza.
COAGULAREA SANGELUI
Este principalul fenomen din timpul plasmatic al
hemostazei; este un proces enzimatic complex,
prin care fibrinogenul solubil din plasma se
transforma intr-o retea de fibrina, in ochiurile
careia se fixeaza elementele figurate.
 Coagularea sangelui
Procesul de coagulare poate fi declansat prin:
- contactul sangelui cu suprafete rugoase;
- alterarea traumatica a peretelui vascular.
Explorarea hemostazei:
- Teste de fragilitate capilara;
- Teste trombocitare: numararea trombocitelor;
timp de sangerare;
- Teste de coagulare: timp de coagulare; timp
de protrombina.
Petesii si purpura