Alimentația copilului

după vârsta de 1 an
• După vârsta de 1 an copilul poate consuma și digera cea mai mare parte a
alimentelor.
• Este necesară asigurarea unei alimentații echilibrate caloric și nutritiv.
• Participarea factorilor nutritivi de bază la asigurarea aportului energetic
total într-o dietă echilibrată:

– Proteine: 13 – 16% din aportul caloric total; 60 – 80% proteine naturale

– Grăsimi: 35% din aportul caloric total; 25% de origine animală și 75% de
origine vegetală.
– Glucide: 50 – 55% din aportul caloric total; 75% zaharuri naturale.
 Alimentația copilului
după vârsta de 1 an
• Nevoi nutritive:

Calorii Lichide Glucide Lipide Proteine

(Kcal/kgc/zi) (ml/kgc/zi) (g/kgc/zi) (g/kgc/zi) (g/kgc/zi)
Copil
100 125 12 4-5 2,5 - 3
1-3 ani
Copil 80 70 - 90 10 3 2
3-6 ani
 Alimentația copilului mic (1-3 ani)
• După vârsta de 1 an se dezvoltă predominant apetitul selectiv, concomitent
cu dezvoltarea psihomotorie și a dentiției.
• Se va insista pentru deprinderea unor obiceiuri sănătoase:
– Program regulat al meselor
– Întreruperea alimentației cu biberonul
– Dulciuri de 2 ori pe zi, la sfârșitul meselor
– Evitarea stimulării copilului să mănânce prin diferite „distracții” pentru a accepta alimentele
– În cazul în care copilul refuză sistematic un aliment, se va încerca administrarea lui sub altă
formă
– Copilul va fi învățat să mănânce singur la masă

3 mese principale + 2 gustări.

Zilnic: 400-500ml lapte, 40g carne pasăre/vită/pește, fructe.
1 ou la 2-3 zile. Grăsimi sub formă de unt, ulei vegetal sau smântână.
Legume recomandate: cartof, rădăcinoase, fasole verde, conopidă, dovleac,
spanac, tomate, ardei gras.
 Alimentația copilului preșcolar
• În general, alimentația copilului preșcolar este asemănătoare cu cea a
adultului, dar diferă: prin modul de preparare (mai dietetic), prin înterdicția
excesului de sare, al condimentelor și al unor mezeluri.
• Copilul preșcolar este capricios în alegerea alimentelor, existând riscul
instalării unor deficite nutriționale.
• Activitatea fizică în aer liber stimulează apetitul.
• Rația zilnică va include: 400-500ml lapte, 20g brânză de vaci, 60-70g carne; 1
ou la 2-3 zile, pâine inetermediară (de preferat); grăsimi: unt, ulei vegetal,
frișcă, slănină, untură.
 Alimentația copilului preșcolar
• 3 mese principale + 2 gustări

• Masa de prânz va reprezenta 35-40% din aportul caloric zilnic, iar micul dejun
și cina 15-20%.
• Dieta va fi cât mai variată și mai echilibrată în factori nutritivi.
• Deprinderi: spălatul pe mâini și pe dinți.

• Masa se va servi în comun cu părinții și ceilalți frați.

• Este interzisă distragerea atenției în timpul mesei.
 Alimentația școlarului
• În perioada 6-12 ani se recomandă o anumită independență a copilului cu un
stil propriu de servire a mesei.
• Rația alimentară zilnică este în legătură cu nevoile metabolice amplificate de
efortul fizic și școlar, precum și de necesitățile de crștere.
• 3 mese principale + 2 gustări

• Zilnic: 100-150g carne, 50ml lapte, 30-40g brânzeturi;1ou la 2 zile.

• Patologia nutrițională la vârsta școlară poate cuprinde deficite nutriționale
marginale: anemie feriprivă, hipotrofie marginală sau obezitate, gastrită sau
alte afecțiuni digestive, prin nerespectarea orarului meselor.
 Alimentația adolescentului
• Ritmul accelerat de creștere din timpul adolescenței determină sporirea
nevoilor nutriționale, mai mari decât în orice altă perioadă a vieții.
• Există diferențe în necesarul energetic și proteic între băiții și fetele de
aceeași vârstă.
• 3 mese principale + 2 gustări
• Nevoi nutriționale:
– energetice: 2700-2800 kcal/zi la băieți și 2100-2200 kcal/zi la fete;
– proteine: 30g/zi;
– lipide: 50% de origine animală;
– glucide: făinose, pâine, dulciuri;
– 300-400mg calciu;
– 12-28mg fier;
– surplus de vitamine B și A.

Pe cât posibil un orar regulat al meselor.