Comprimarea si transportul gazelor

1. Aplicatii ale comprimarii gazelor

 transportul gazului natural din zona de exploatare catre consumatori;

 in industria chimica, industria petrochimica si altele in care este

necesara, din considerente tehnologice, asigurarea unor conditii
specifice de presiune ale materiilor prime gazoase sau/si produsilor
intermediari/finali obtinuti;

 in instalatii de racire sau de conditionare a aerului;

 in procese industriale pentru transmisii pneumatice;

 propulsia aeronavelor;

 in transportul subacvatic (submarine);

 transportul auto (pneuri);

 2. Moduri de comprimare

p
Comprimare p1  V1  p 2  V2  p  V  const
izoterma:
2i 2p 2a
p2
Comprimare p1  V1  p 2  V2  p  V   const
adiabata:
cp
 exponentul adiabat
cv

p1 Comprimare p1  V1n  p 2  V2n  p  V n  const

1 politropa: n   exponentul politrop
V2i V2pV2a V1 V
 3. Diagrama teoretica a compresorului. Lucrul mecanic (L) necesar
comprimarii gazului. Puterea teoretica (N) necesara comprimarii
p
Presiunea initiala: p1
refulare 2 Presiunea finala: p2
p2
Lr L  Lc  Lr  La (1)
Lucrul mecanic necesar comprimarii:
comprimare

aspiratie Lc Valoarea integralei depinde de modul in care are loc comprimarea.

p1 La 1
V2 V1 V Pentru o comprimare izoterma: p1  V1  p2  V2
   
La Lr

Din relatia (1) se obtine:

Lucrul mecanic necesar pentru realizarea comprimarii izoterme (Li) este:

p2 p2
dp p
Li  
p1
V  dp  p1  V1 
p1
p
 p1  V1  ln 2  p1  V1  ln Z
p1

p1  V1
V
p Z – raportul de comprimare al treptei

Puterea necesara comprimarii izoterme (Ni) a unui debit volumetric Gv1 de gaz:
p
Ni  p1  G v 1  ln 2  p1  G v 1  ln Z
p1
 1
p1  V1 p1  V1  p2  V2
Pentru o comprimare adiabata: V     
1 La Lr

p

Din relatia (1) se obtine:

1 p2  1 
dp   p2  

Lucrul mecanic adiabat (Lad) este : Lad  p1  V1 1
 p1  V1 
  1  p 
 
 1
p1 
p  1


Puterea necesara comprimarii adiabate (Na) a unui debit Gv1 de gaz este:

 1
  1 
  p 2  
  p G  
Nad  p1  Gv1     1  Z   1
  1  p1   1 v1
  1 
  

Daca in relatiile de mai sus se inlocuieste coeficientul  cu n se obtin relatiile pentru comprimarea politropa.
 4. Spatiul mort al compresorului (V0). Randamentul volumetric de aspiratie al compresorului (ηv).
Diagrama reala

p
Spatiul mort al compresorului (V0)
Refulare

p2 3 2
Detalii la
curs! Destinderea Comprimare
gazului din
spatiul mort
4 1
p1
V3 V4 V2 V1 V
Randamentul volumetric de aspiratie:
V0 Aspiratie

Volumul de gaz aspirat pe durata unui ciclu V1  V4

v   V1  V0  Vcp
Volumul cursei pistonului (Vcp ) Vcp

V0  Vcp  V4 V0  Vcp V4   1 V4  V4
v    1      1      1  
Vcp Vcp  V 0 V0    V0  V0

 - caracteristica spatiului mort

1
1
 V4   p2 n
Pentru destindere de forma: p  V n  const .       Zn
 V0   p1 
1   1 
v   1   Zn    1     Z n  1
  
  
 1.2
Randamentul de aspiratie scade cu
Randamentul volumetric h v (-) cresterea volumului spatiului mort.
1

0.8

0.6 Prin constructie:    0,02  0,05 

0.4

0.2 p
0
0 0.05 0.1 0.15 0.2

Caracteristica spatiului mort e (-) pref

Diagrama reala a p
compresorului

Detalii la curs!
p
pasp
5. Temperatura gazului dupa comprimare
V
Parametrii gazului: V0
inainte de comprimare dupa comprimare
presiunea p1 presiunea p2
temperatura T1 (K) temperatura T2 (K)
volumul V1 volumul V2
numarul de moli n numarul de moli n
 p1  V1  n  R  T1 p 2  V2  n  R  T2

p 2 V2 T2
 
p1 V1 T1
Comprimare politropa: 1 n 1
p  n n 1
V2  p1  n  
   T2  T1   2  T1 Z n
V1  p 2   p1 
 

1600

Temperatura dupa comprimare (K) 1400

1200

1000

800

600

400

200

0
0 200 400 600 800 1000

Raportul de comprimare al treptei (-)

De regula, raportul de comprimare asigurat prin

constructie intr-o treapta are valori in intervalul: Z  ( 3, 4 )
 6. Comprimarea in trepte
6.1. Justificare. Definirea modului de realizare

Detalii la curs !

p 6.2. Determinarea presiunii intermediare optime (px,opt)

Se determina din conditia de minim al puterii total consumate.

p2 Date initiale:
 Debitul de gaz ce trebuie comprimat: Gv1
px  Presiunea initiala si cea finala a gazului: p1,
T1
respectiv, p2
T1
p1 1  Tipul comprimarii: politropa
 Se considera ca intre trepte gazul este racit pana la
V2 Vx V1 V temperatura sa initiala (la intrarea in prima treapta
de comprimare)

Puterea necesara in cele doua trepte:

Treapta 1: Treapta 2:
 n1
  n1

n  px   n  p 2 
    1
n
    1
n
N1  p1  Gv1  N2  p x  Gv x 
n  1  p1  n  1  px 
   
Detalii la curs !
  n 1 n 1 
n  p x  n  p2  n 
Puterea totala necesara: N  p1  G v 1     
 
  2
n  1   p1   px  
 

Conditia de minim a puterii totale necesare: dN

0
dp x

p2
p 2x ,opt  p1  p 2
p x ,opt p2  Z2
 Z p1
p1 p x ,opt

6.3. Numarul de trepte ale compresorului

Prin extrapolare pentru un compresor cu N trepte care comprima gazul intre limitele p0 (presiunea
la intrarea in treapta 1) si pN (presiunea la iesirea din treapta N):

pN
 ZN
p0
pN
ln
p0 in care: Z  ( 3, 4 )
N
ln Z
 7. Tipuri de compresoare

A. Compresoare volumice
Compresoare cu miscari alternative (compresoare cu piston)
Compresoare rotative sau suflante (cu surub, cu pistoane
rotative, cu tambur si palete, cu inel lichid, compresor spiral)
B. Compresoare rotodinamice
1. Compresoare centrifuge
2. Compresoare axiale

Compresor cu piston – 1 treapta Compresor cu piston – 2 trepte

 Suflanta cu surub Suflanta cu pistoane rotative

Suflanta cu tambur si
lamele culisante in rotor Suflanta cu inel lichid
   8. Transportul gazelor prin conducte
1
Caderea de presiune la curgerea prin conducta v

Gv Gm Gm
dL w 2
1
 2
g  dz   d w  v  dp  λ  
2 d 2
0
w
A

A
 v
A

G G v w  d   w  d Gm  d
w m  m Re     const.
A A   v  A

2 2
 Gm  dL  G m  v2
   v  dv  v  dp        0 (A)
 A  d  A  2

2 2 L 2
 Gm  v dp dL  G m 
   ln 2         0
 A  v1 v 2d  A 
1 0

v 2 p1 p v
Pentru curgere izoterma: p1  v 1  p 2  v 2  p  v  v 1 1
v1 p 2 p

Prin inlocuire in relatia (A):

2 2 L 2
 Gm  p 1 dL  G m 
   ln 1   p  dp         0
 A  p 2 p1  v 1 2d  A 
1 0

2 2 2
 Gm   p1 L  p  p
    ln    2 1
0
 A   p2 2  d  2  p1  v 1 (B)
 Date de proiectare:
Varianta 1 Varianta 2
Lungimea conductei L Lungimea conductei L
Diametrul conductei d Diametrul conductei d
Debitul masic de gaz Gm Debitul masic de gaz Gm
Presiunea initiala p1 Presiunea finala p2

Se cere: Presiunea p 2 (sau p1) si

caderea de presiune prin frecare Δp f

 Conducte lungi
Se rezolva ecuatia (B) printr-o metoda adecvata pentru a se determina p2 (varianta 1)
sau p1 (varianta 2). Cu valoarea astfel calculata se determina apoi caderea de presiune p f  p1  p 2
prin frecare Δpf:

 Conducte scurte

Pentru conducte scurte caderea de presiune are valori mici.

2
L wm
pf      m
In acest caz, relatia (B) se reduce la forma: d 2

wm – viteza medie de curgere a gazului prin conducta;

ρm – densitatea medie a gazului

Aplicatie
Sa se deduca forma similara a relatiei (B) pentru o curgere adiabata sau politropa.