UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA

VETERINARA BUCURESTI – Facultatea de Management, Inginerie

Economica in Agricultura si Dezvoltare Rurala – filiala Calarasi

PROFESOR COORDONATOR: STUDENTI:

CONSTANTIN TUDOR Petre Izabela (grupa 2)
Deiu Andi (grupa 1)

CALARASI 2019
Cuprins:
1.Etimologia cuvantului
2.Idei promovate
3.Evenimente ce au influentat evolutia mercantilismului
4.Principiile mercantilismului
5.Etapele mercantilismului
5.1 M.Timpuriu
5.2M. Matur
5.3M. Tarziu
6.Trasaturi esentiale ale mercantilismului
7.Cai de imbogatire specifice
8.Concluzie
9.Bibliografie
Etimologia termenului
Termenul de mercantilism îsi are originea în limba italiană unde, substantivul
“mercante”
mercante înseamnă comerciant sau negustor, asa cum în limba franceză, adjectivul
“mercantile”
mercantile se identifca cu noţiunea de negustoresc.

***
Cel care a dat prima data sens notiunii
de mercantilism a fost Adam Smith in
lucrarea sa, ”Avutia Natiunilor”.
Natiunilor

„sistemul comerţului sau sistemul mercantilist”

Ce promova?

Mercantilismul va dezvolta teza conform căreia statul îsi sporeste forta, favorizând
îmbogatirea cetătenilor săi, idee apărata de comercianti, finantisti, manufacturieri.Ei
apărau statul deoarece îsi dau seama că prospetimea comertului stă în puterea politică a
statului.

***
Materiile prime trebuiesc utilizate în industria internă şi exportate
doar produsele finite.

***
Acest curent de gândire economică manifestă un empirism
accentuat, totuşi, ideile şi perceptele emise au vizat găsirea unor
soluţii de politică economică menite să ducă la sporirea
veniturilor statului şi la consolidarea poziţiilor burgheziei aflată
în plină ascensiune în peisajul economic general
 Evolutia mercantilismului este influentata de câteva
evenimente importante ale istoriei universale:

1)Marile descoperiri geografice

2)Acumulare de capital

3)Reforma religioasă

4)Apariţia primelor statelor moderne: Anglia, Franţa, Spania

 A.principiul chrysohedonic
“aurul, argintul, bijuteriile nu pier; ele sunt bogăţii
în toate timpurile şi locurile”;

Principiile mercantilismului:

B.principiul antagonismului de interese dintre naţiuni

unde banul reprezinta“nervul razboiului”
 Ca doctrina si politica economica, mercantilismul
cunoaşte trei etape:

1.mercantilismul timpuriu sau sistemul monetar (sec.XVI)

•urmărea, în principal, realizarea unei balanţe monetare active, fără a prezenta

o gândire economică fundamentală, ci mai degrabă o lipsă de profunzime si
claritate a ideilor, dar o orientare predilecta spre acţiune, spre praxis-ul
economic.

•pentru această formă de mercantilism este caracteristică politica

externa promovată de Spania, Portugalia, Anglia în sec. XVI

•William Stafford – „Analiza critică a unor plângeri ale

compatriotilor nostri”(1581).
2 .Mercantilismul matur sau
sistemul balantei comerciale (sec.XVII)

-mercantilismul matur cerea impulsionarea comertului exterior astfel încât suma

de bani intrată să fie mai mare decât cea iesită

-metalele preţioase şi-au menţinut statutul de mărfuri privilegiate o

lunga perioada de timp, crezându-se că abundenţa lor facilitează
creditele şi afacerile, permiţând o dezvoltare mai rapidă a producţiei.

-treptat, mercantilismul s-a aşezat pe noi fundamente teoretice,

transformându-se în doctrină productivă.

„Nu abundenta de aur si argint, cantitatea de perle si diamante face

statele mai bogate si opulente, ci bunurile necesare vietii. Este
adevărat că noi am devenit mai abundenţi în aur şi argint decât
părinţii noştri, dar nu mai înstăriţi sau mai bogaţi”
Mercantilismul matur
1.Mercantilismul comercial englez

„Tezaurul Angliei în comerţul exterior sau balanţa comerţului exterior”

Thomas Mun

• teoria clasica a balantei comerciale

• banul ajută comerţul, iar comerţul sporeşte bogăţia în bani

• stabilirea artificială a sistemelor de dobânzi, menţinerea si

promovarea unor dobânzi ridicate

„moneda rea alungă din circulaţie moneda bună”

Gresham Sir Thomas
Mercantilismul matur
2.Mercantilismul industralist francez

•face apel la stat pentru a sprijini dezvoltarea manufacturilor

•valorificarea bogăţiilor ţării prin munca locuitorilor săi
•stabileşte raportul argint/aur la 15/1
•trece corporaţiile şi fabricile în subordinea regelui.

INDUSTRIA

Productia
avantajoasa pt
Bogatia
nationala societate
Mercantilismul matur
3.MERCANTILISMUL GERMAN

• Mercantilistii germani au militat pentru dezvoltarea productiei

industriale si agricole, a comertului si pentru cresterea populatiei

• Imbunătătirea aprovizionării populatiei cu produse agro-alimentare

• Germanii au adoptat politica economica a Frantei, implicit principiile

mercantiliste

• Banii = cel mai important factor de productie si ajutor al circulatiei

•Principalii reprezentanti au fost: J.H.G. von Juste si Kaspar Klock.

3 .Mercantilismul tarziu

• marchează trecerea spre liberalismul economic

• autorii englezi au început să susţină mecanismele economiei de piaţă

• incepand cu sec. al XVIII-lea cercetările economice au căpătat noi

caracteristici cum ar fi: tendinţa unor soluţii mai liberale în organizarea
economică a naţiunilor, problemele referitoare la bani şi la rata dobânzii
devin mai importante, iar studiile economice devin mai analitice.

•reprezentanţi principali au fost: William Petty şi Richard Cantillon

 TRASATURI ESENTIALE

a) promovează intervenţia statului în economie

b) este primul curent de gândire economică care încearcă să analizeze, sub aspect
teoretico-practic, modul de producţie bazat pe schimbul de mărfuri şi relaţii salariale

c)nevoia crescândă de stoc monetar este alimentată şi de necesitatea

satisfacerii unor cerinţe cât mai variate şi numeroase din partea puterii
regale şi a acoliţilor ei:

e) banii sunt consideraţi drept: “un factor de producţie cu acelaşi

titlu ca şi pământul”
 Căi de îmbogătire, în conceptia mercantilistă :

a) îmbogăţirea prin moneda;

- răspândit în Europa primei jumătăţi a sec. al XVIII-lea,

- conceput de renumitul bancher de origine scoţiană John Law :
” pentru ca o naţiune să prospere este necesar ca numerarul să fie abundent, iar atunci producţia creşte,
populaţia se dezvoltă, însă moneda trebuie să circule în mod activ şi cât mai rapid ”

b) îmbogăţirea prin comert

- îndeosebi în Marea Britanie, deoarece sursele cele mai mari de bogaţie le constituiau comerţul şi
navigaţia, efectuate sub reglementări stricte îndreptate spre protecţia şi favorizarea expansiunii
acestora.
“Dacă noi l-am judeca pe agricultor numai prin prisma momentului semănatului am pute a să
considerăm nebun. Dar dacă ne amintim în acel moment şi de secerat, care este scopu l activităţii
sale, atunci am putea judeca cum se cuvine munca lui şi belşugul care decurge din ea ”(Th.Mun)

c) îmbogăţirea prin industrie

- fondat în Franţa de Jean Bodin, Montchretien şi Colbert

-puterea politică nu poate fi legată decât de expansiunea comercială
 CONCLUZIE:

S-au axat pe ofertă, cu scopul de a exporta surplusul de

produse si pentru a procura valuta necesară.

***
Au urmărit o abordare macroeconomică a fenomenelor si proceselor, însă
niciodată nu au reuşit să realizeze o prezentare sintetică asupra economiei si a
funcţionării acesteia

***

Primă încercare de descifrare a scopului miscării capitalului, de analiză

a circulaţiei mărfurilor si a economiei de schimb, pregatind în bună măsură terenul
pentru afirmarea fiziocratismului si ulterior, a doctrinei liberalismului clasic.
 BIBLIOGRAFIE

•Gheorghe Popescu, (2004), Evolutia gandirii economice,

editura Academiei Romane, Bucuresti
•Nita Dorina, (2009), Doctrine Economice – manual
universitar pentru invatamantul la distanta, Petrosani
•http://www.stiucum.com/economie/economie-
comerciala/307/mercantilismul-primul-curent-
d85578.php(accesat 01.03.2019)
•http://teoraeco.blogspot.com/2009/12/mercantilismul.html
(accesat 01.03.2019)
•https://www.google.de/imghp?hl=ro&tab=wi