Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
in
Perioada
Pasoptista
Context
Revolutia de la 1821 , condusa de Tudor Vladimirescu, a fost unul dintre evenimentele care
au marcat inceputul renasterii nationale a Romaniei, totodata anticipand perioada
pasoptismului.
Gheorghe Asachi
Astfel, cele trei publicatii pun bazale presei romanesti.
La inceput se publica, mai ales, stiri politice din tara si din afara,
Mihail Kogalniceanu subliniind faptul ca “au mai mult sau mai
putin o colora locala” si includ prea multa politica fara sa puna
accentul necesar pe literatura, insa mai târziu încep sa se dea si
informaţii literare, articole istorice, nuvele sau poezii.
Mihail Kogalniceanu
“Puterea si fericirea
unui stat se afla in
puterea si fericirea
multimii, adica
a natiei.”
Dacia Literara
Domeniul literar se dezvolta odata cu aparitia revistei “Dacia Literara” aparuta in
Iasi la data de 30 ianuarie 1840. Este prima revista literara din cultura romaneasca,
reprezentand cea mai importanta publicatie.
Aparuta intr-o perioada dificila pentru publicatiile autohtone, revista Dacia
Literara a simbolizat un nou inceput pentru literatura romana. In introducere , se
prezinta realitatile vremii in privinta publicatiilor nationale si sunt mentionate
circumstantele politice ce au impiedicat dezvoltarea presei. Astfel, Dacia
Literara este prima revista care publica doar lucrari literare, din toate zonele
tarii, realizandu-se o unificare a romanilor pe plan literar.
Publicatia se structureaza in patru parti:
-compuneri ale scriitorilor romani;
-critica unor opere literare;
-traduceri ale unor opere sau articole de valoare;
-”Telegraful Daciei”, prezentand noutati editoriale.
Primul numar al revistei se deschidea cu articolul “Introductie” de Mihail
Kogalniceanu. Articolul era considerat programul perioadei pasoptiste
deoarece promova principiile acesteia, dar constituia si primul manifest al
Romantismului romanesc. Printre principii se numara:
Ion Heliade Radulescu
Opera literara apartinand genului liric, a aparut in “Curierul Romanesc” in 1840, dupa
aparitia revistei Dacia Literara.
Textul este structurat in doua secvente lirice ce marcheaza si cele doua teme: a iubirii si a
naturii, redate printr-un lirism ce alterneaza de la subiectiv la obiectiv.
Prima secventa dezvolta un mit folcloric si anume mitul Zburatorului.Zburatorul era
considerat o fiinta imaginara, demonica care aparea in visul fetelor nemaritate, acestea
indragostindu-se iremediabil de el, dar, totusi se credea a fi o etapa necesara in maturizare
tinerelor.
A doua secventa, contureaza un cadru natural si are un caracter descriptiv.Se redau aspecte
ale satului traditional(“Si vitele muginde la jgheab întins paseau.”), accentul fiind pus pe
imaginea spatiul cosmic:”E noapte nalta, nalta; din mijlocul tariei/ Vesmantul sau …Destins
cuprinde lumea…”. Astfel, secventa este considerata primul pastel bine realizat din literatura
romana.
Nu in ultimul rand, poemul Zburatorul, anticipeaza lirica romantica prin motive precum cel
al noptii, al stelelor sau al visului si prezenta antitezelor (cald-rece, ard-se palesc).
In concluzie, poemul este reprezentativ pentru perioada pasoptismului intrucat ilustreaza ca
surse de inspiratie folclorul si natura.
Alexandru Lapusneanul de CostacheNegruzii
Este prima nuvele istorica, publicata in primul numar al revistei Dacia Literara in 1840.
Nuvela ilustreaza principiul din articolul Introductie potrivit caruia una dintre sursele de
inspiratie ale literaturii autohtone trebuie sa fie istoria. Astfel opera prezinta ca surse de
inspiratie: “Letopisetul Tarii Moldovei” scris de Grigore Ureche si cel scris de Miron
Costin.
In opera se preiau elemente atestate de cele doua cronici cum ar fi primul si al patrulea
motto,a II-a domnie a lui Lapusneanu in Moldova, uciderea celor 47 de boieri sau
otravirea domnitorului. Alte secvente ce apar in cronici sufera unele modificari in nuvela
sau au dimensiuni mai reduse.
Nuvela se structureaza in patru capitole fiecare avand cate un motto predictiv, astfel este
prezenta structura riguroasa redata si de capitole ce corespund cate unui moment al
subiectului cu exceptia primului care cuprinde expozitiunea si intriga. Secventele
narative sunt inlantuite si urmaresc mai multe conflincte: domnitorul si boerii, sau intre
donmitor si sotia sa. Finalul operei se afla in opozitie cu desfasurarea evenimentelor,
astfel incat, daca Alexandru Lapusneanu da dovada de cruzime, putere si dezhumanizare
in timpul domniei, moartea acestuia este prezentata in chinuri groaznice.
Opera prezinta o prima realizare literara si meritul de a fi imbinat romanstismul,
clasicismul si realismul.
Vasile Alecsandri (1821 — 1890)
A fost poet, dramaturg, om politic, membru fondator al Academiei Romane.
Publica volumul Pasteluri, poezii de inspirate din frumusetile patriei, principiu
al perioadei pasoptiste, devenind astfel "parintele pastelului in literatura".
Pastelul - este o specie a genului liric, in versuri in care se descrie un cadru natural
sau un peisaj.Volumul de pasteluri cuprinde creatii printr-o "simtire atat de curata
si de puternica a naturii", totodata fiind scrie "intr-o limba atat de frumoasa".
Acesta a compus pasteluri pentru fiecare anotimp, cele mai multe poezii subliniind
peisajul iernii, natura fiind mai mult statica si inghetata. Primavara avea trairea cea
mai intensa, fiind un timp al renasterii iar vara reprezinta un moment al bucuriei.
Sentimentul liric este, in general, unul de extaziere in fata naturii grandioase, astfel
tema pastelurilor transpun imagini ale naturii, create intr-o nota solemna.
Nu in ultimul rand, in "Pasteluri" se intrepatrund elemente de romantism si de
clasicism, cum ar fi: natura in concordanta cu starea sufleteasca, armonia,
echilibrul si simetria compozitiei.
Romanul isi iubeste
pamantul
unde s-a nascut ca in rai,
din care tiraniile cele
mai crude
nu sunt in stare de
a-l goni.
Altele opere literare ce apartin genului liric, inspirate din istorie sunt:
“Umbra lui Mircea la Cozia”-de Grigore Alexandrescu,in care este evocat
trecutul glorios.
“Un rasunet”-de Andrei Muresanu, care va deveni imn national.
Dramaturgia
Clasicismul reprezinta un curent literar care presupune respectarea unor norme, creerea
unui echilibru si promovarea tendintei moralizatoare.
Clasicismul este prezent in nuvela Alexandru Lapsuneanu datorita structurii: patru capitole
precedate de cate un motto cu rol predictiv si repartizarea momentelor subiectului conform
acestor capitole sau in volumul Pasteluri prin utilizarea a patru catrene.
Realismul este curentul literar care isi propune sa reflecte veridic realitatea in opera
literara. Se caracterizeaza prin :
-relatarea obiectiva;
-- -reflectarea in operele literare a unor aspecte sociale;
-utilizarea detaliilor pentru a sustine impresia de verosimilitate.
In nuvela istorica presupune redarea unor aspecte ale domniei lui Alexandru Lapusneanul
atestate de cronici sau utilizarea a numeroase arhaisme sau detalii privind portretul
domnitorului.
Romantismul este curentul literar caracterizat in proza de existenta unui
personaj exceptional care incalca orice limite si nu se supune regulilor.
Un personaj romantic, este Alexandru Lapusnenau fiind caracterizat de o
cruzime excesiva si dezumanizare, trasaturi observabile atat in relatie cu
boierii, cat si cu propria familie, un personaj exceptional pus in situatii
limita.
Curentul implica si utilizarea antitezei ca principala figura de stil.Aceasta
este observabila in crearea celor doua portrete:al voievodului Lapusneanu,
fire autoritara,hotarata,chiar despotica si al doamnei Ruxanda, fire supusa
si influentabila. Totodata romantismul este prezent in Zburatorul prin
utilizarea unor motive specifice dar si a antitezelor dar si in pastelurile lui
Alecsandri.
Teatrul
In perioada pasoptista, teatrul joaca un rol major in ideile de unitate nationala si
reforma sociala, precum si ca mijloc de educatie artistica si civica, insa comediile
ascudeau de fapt critica moravurile societatii si satirizarea burgheziei.
Afirmarea acestei generatii de scriitori, gazetari, istorici si oameni politici, a
determinat inceputul modernitatii noastre culturale, o perioada de tranzitie
care si-a pus amprenta in istoria culturala si nu numai a Romaniei
castigand prin originaliate, profunzime si apropiindu-se tot mai mult de
valoarea artistica a literaturii occidentale.
Printre caracteristicile literaturii perioadei pasoptiste se afla :
-satirizarea epocii, scriitorii ironizand moravurile societatii respective;
-imbina romantismul cu clasicismul si iluminismul, astfel a rezultat e mare
varietate de specii literare: meditaţia, satira, fabula, comedia, drama.
-includea transmiterea emotiilor estetice, trezirea sentimentului national si
educatia morala;
-operele literarea prezentau principiile perioadei, din articolul Introductie:
se bazau pe originalitate, patriotism.
Ceea ce i-a unit pe scriitorii pasoptisti este conceptual regasit in creasiile
literare, care se constituie in adevarate manifeste pentru implinirea unitatii
si independentii nationale, creand astfel o literatura cu trasaturi distincte, ce
a pus bazele literaturii moderne romanesti.
Adio la Targoviste
Grigore
Alexandrescu