RELATIILE INTERNATIONALE

IN SECOLUL AL XIX-LEA
CONGRESUL DE LA VIENA
(1814 – 1815)
• Organizat după
înfrângerea lui
Napoleon Bonaparte,
cu scopul de a
reorganiza Europa
CONGRESUL DE LA VIENA
(1814 – 1815)
 CONGRESUL DE LA VIENA

 
• PRINCIPIUL
LEGITIMITĂŢII care
viza restabilirea
monarhiei de drept
divin.
• Menţinerea statu
quo-ului european
 CONGRESUL DE LA VIENA
• PRINCIPIUL
ECHILIBRULUI
EUROPEAN care
consta în stabilirea
unui asemenea
raport de forţe între
statele europene,
încât să nu se
permită instalarea
hegemoniei unei
puteri, în
defavoarea
EUROPA ÎN 1815
celorlalte.
 CONGRESUL DE LA VIENA
• Forma definitivă a negocierilor
s-a concretizat în « Actul final »
adoptat la 9 iunie 1815.
• State semnatare:Anglia,
Austria, Prusia, Rusia, Franţa,
Portugalia şi Suedia.
CONGRESUL DE LA VIENA
 SCOPURILE CONGRESULUI DE LA VIENA
• Izolarea
politică a
Franţei ;
• Împiedicarea
răspândirii
ideilor
revoluţiei
franceze.
 PREVEDERI

FRANŢA :
• Este readusă la
graniţele ei din
1789 ;
• Este nevoită să
plătească
importante
despăgubiri de
război ;
• Suportă trupe de
ocupaţie.
 PREVEDERI
CONFEDERAŢIA
GERMANĂ,
recunoscută la 8 iunie
1815 (38 state), este
menţinută pentru a
împiedica expansiunea
Franţei spre răsărit şi
trece sub hegemonia
Austriei.
Instituţiile sale sunt :
• Dieta federativă – for
legislativ ;
• Consiliul intern – organ
executiv.
 PREVEDERI
• PROVINCIILE UNITE
(OLANDA) şi
BELGIA alcătuiesc
REGATUL ŢĂRILOR
DE JOS. Înfiinţarea
lui are acelaşi scop
al blocării
tentativelor
expansioniste ale
Franţei.
 PREVEDERI
• ITALIA păstrează
fărâmiţarea
statală. Regatul
lombardo-
veneţian din N şi
NE intră sub
stăpânirea
Austriei.
 PREVEDERI

• POLONIA îşi pierde

independenţa. Cea
mai mare parte a ei
intră sub controlul
Rusiei. Galiţia este
anexată Austriei iar
Poznania intră sub
stăpânirea Prusiei.
 PREVEDERI

• PRUSIA
mai
anexează
Westfalia,
Renania,
Saxonia.
 PREVEDERI

• RUSIA mai
anexează
Finlanda şi i
se
recunoaşte
stăpânirea
asupra
Basarabiei.
 PREVEDERI

• ANGLIA
primeşte din
spaţiul
european :
Insula Malta,
Insulele Ionice
şi Gibraltarul.
 PREVEDERI

• SUEDIA
primeşte
Norvegia.
 CONGRESUL DE LA VIENA

• Prevederile
« Actului final »
contraveneau
aspiraţiilor de
libertate şi
independenţă
împărtăşite de
naţiunile europene.
 SFÂNTA ALIANŢĂ

• La 26 septembrie 1815,
la Paris, Rusia, Austria
şi Prusia pun bazele
Sfintei Alianţe.
FREDERIC WILHELM III
PRUSIA

ALEXANDRU I FRANCISC I
RUSIA AUSTRIA
 SCOPURILE SFINTEI ALIANŢE

• Menţinerea statu-
quo-ului ;
• Combaterea oricăror
idei şi mişcări
revoluţionare
• Anglia a aderat la
SFÂNTA ALIANŢĂ
• Franţa-1818-
Congresul de la
Aachen
.
 Mişcări revoluţionare
1815-1830

• Suveranii se considerau delegaţi ai Providenţei, cărora

popoarele le aparţin ca proprietate
• Sfânta Alianţă avea la bază ,, SISTEMUL METTERNICH’’
• CAUZE: - pǎtrunderea în societatea europeanǎ a ideilor
Revoluţiei Franceze
• principiul naţionalitǎţilor
• FORMĂ DE MANIFESTARE- lupta pentru independenţǎ
naţionalǎ a populaţiilor aflate sub dominaţie strǎinǎ
 Mişcări revoluţionare
1815-1830
• REVOLUŢIA SPANIOLĂ
• dupǎ înfrângerea lui Napoleon şi formarea Sfintei Alianţe vechea monarhie
revine la tronul Spaniei
• 1814- este ales rege Ferdinand al VII-lea, un Bourbon spaniol
• Formarea societǎţii secrete ,,Confederaţia Communeras”
• 1820- izbucneşte revoluţia la Zaragosa, Coruňa, Barcelona
• -Cauze- refuzul batalioanelor de a participa la rǎzboaiele din America de
Sud
• - nerespectarea Constituţiei din anul 1812 de cǎtre rege
• -Conducǎtor: Rafael Riego
• - regale este demis, se instituie un guvern democratic
• - intervenţia Sfintei Alianţe → înfrângerea revoluţiei-1823
• Coloniile din America de Sud/ luptă pentru independenţă- Simon
Bolivar
• 1823- Doctrina Monroe- interzice amestecul european pe
continentul american ( James Monroe- preşedinte SUA)
 Mişcări revoluţionare
1815-1830
• REVOLUŢIA GREACĂ
• situaţie politicǎ- Grecia se afla sub dominaţia Imperiului Otoman
• 1814- se formeazǎ Societatea Secretǎ Eteria (Odessa), condusǎ de
Alexandru Ipsilanti
• Scopul- eliberarea teritoriilor grceşti de sub dominaţia otomanǎ
• 1821- începutul luptei de eliberare
• Primeşte ajutor din partea lui Tudor Vladimirescu
• 1822- se adoptǎ o nouǎ Constituţie, este proclamatǎ independenţǎ
Greciei
• 1830- Grecia devine monarhie, rege- Otto de Bavaria
• 1834- se introduce un regim liberal,
• se adoptǎ o nouǎ Constituţie
• 1830- Belgia se desprinde de Olandaşi-şi proclamă independenţa
 Mişcări revoluţionare
1815-1830
• 1830- Belgia se desprinde de Olandaşi-şi proclamă
independenţa
• 1830- Franţa- revoluţia din iulie este alungat Carol al X-
lea- dinastia Bourbon- proclamată o monarhie mai
liberală-LUDOVIC FILIP de ORLEANS
• 1830- polonezii se revoltă împotriva regimului autocrat al
ţarului Nicolae I; mişcarea reprimată în 1831- Varşovia
ocupată
• 1815-1830- Statele italiene- Societatea carbonarilor-
luptă pentru independenţă- eşec
EUROPA ALIANŢELOR MILITARE
• CONTEXT EXTERN
SINO
P
• Războiul Crimeei 1853 E,

• (1853 – 1856),
• încheiat cu
• înfrângerea Rusiei
de către coaliţia
europeană- Anglia,
S
E
V
Franţa, Sardinia, A
S
T
O
P
O
L
Turcia.

1
,

8
5
5
TRATATUL DE PACE DE LA PARIS
30 MARTIE 1856
• Anularea protectoratului
rusesc
• Ţările Române trec sub
garanţia colectivă a Marilor
Puteri
• Rusia pierdea gurile Dunării şi
restituia Moldovei sudul
Basarabiei ( Cahul, Ismail,
Bolgrad)
• Marea Neagră-neutră
• Libertatea de navigaţie pe
Dunăre
• Comisia europeană a Dunării-
Austria, Anglia, Franţa, Rusia,
Turcia, Sardinia
 CHESTIUNEA ORIENTALĂ
• Redeschiderea “ Problemei orientale”
 1875-răscoala antiotomană a Bosniei şi Herţegovinei;
 1876-răscoala bulgarilor;
 1876-războiul antiotoman al Serbiei şi Muntenegrului.
• Poziţia statelor din zonă:
 Rusia s-a implicat în conflictele balcanice sub pretextul “
protecţiei slavilor din Balcani”;
 Austro-Ungaria a rămas neutră;
 România s-a declarat neutră.
 1877- Război ruso- român-turc
 9 Mai 1877- Declaraţia de indepedenţă
 Turcia -înfrântă
 CHESTIUNEA ORIENTALĂ
TRATATUL DE LA SAN STEFANO- 19 februarie 1878
• Semnat de Imperiul Otoman şi Rusia
• România nu a fost acceptată la tratative;
• Prevederi:
1. Se recunoştea independenţa României;
2. Dobrogea revenea Rusiei care îşi rezerva
dreptul să o schimbe cu sudul Basarabiei,
teritoriu care revenise Moldovei în urma
Congresului de la Paris din 1856.
• A produs nemulţumirea României şi a marilor
puteri europene.
 CHESTIUNEA ORIENTALĂ

CONGRESUL DE PACE DE LA BERLIN

13 iulie 1878
• Recunoştea independenţa României, condiţionat de
modificarea art. 7 din Constituţia de la
1866;independenţa Serbiei şi Muntenegrului
• România ceda Rusiei sudul Basarabiei (judetele Cahul,
Ismail şi Bolgrad)şi primea Dobrogea, Delta Dunării şi
Insula Şerpilor.
• Bosnia şi Herţegovina- sub autoritatea Aostro- Ungariei
• Se crea provinci Rumelia orientala
• Marea Neagră- deschisă navigaţiei internaţionale
 NAŢIUNI ŞI ALIANŢE
• Secolul al XIX-lea secolul naţiunilor:
Principatele Române, Germania, Italia se
constituie ca şi state naţionale
• Germania după Conferinţa de Pace de la
Frankfurt ( 1871 ), datorită politicii abile
dusă de cancelarul Otto von Bismark,
devine una din marile puteri ale Europei
• Franţa este izolată
 ALIANŢELE POLITICO-MILITARE
Perioada 1871-1914 este marcata in relatiile
internationale de incheierea unor aliante politico-militare
care reunesc principalele puteri europene si domina
viata diplomatica a vremii :
“Alianta celor trei imparati” (1873)
Germania, Rusia ,Austro-Ungaria
Alexandru al II-lea Franz Joseph I Wilhelm I
 ALIANŢELE POLITICO-MILITARE
Tripla Alianta (Puterile Centrale)
Mai apropiate ca interese ,Germania si Austro-Ungaria au incheiat in 1879 o
alianta ,inamicul principal fiind considerat Rusia.Nemultumita de ocuparea
Tunisie de catre Franta ,Italia a aderat la aceasta alianta in 1882.Astfel a re-
zultat TRIPLA ALIANTA ,initial cu caracter defensiv,cu asumarea unor obli-
gatii de ajutor in cazul unui atac din partea Frantei sau a Rusiei.In 1883
Romania adera in secret la aceasta alianta ,in conditiile deteriorarii relatiilor
cu Rusia. In 1890 ,odata
cu urcarea pe tronul
Germaniei a lui Wilhelm
al II-lea ,Tripla Alianta
capata un caracter
ofensiv.
ALIANŢELE POLITICO-MILITARE
Tripla Intelegere (Antanta)
S-a format in trei etape :
1891-1893-acorduri intre Franta si Rusia
1904-”Antanta cordiala” intre Franta si Marea Britanie
1907-acord intre Rusia si Marea Britanie
 RELAŢII INTERNAŢIONALE
• Wilhelm al II-lea ( 1888-1918)a abandonat politica
prudentă a lui Bismarck şi s-a lansat într-o Wetpolitik,
ambiţioasă şi imprudentă, punând bazele Reich-ului
german
• SUA şi Japonia s-au ridicat la rangul de noi puteri ale
lumii
• SUA- progres economic după războiul de secesiune
-1865, după războiul cu Spania 1898- ocupă Filipine,
Porto Rico, protectorat asupra Cubei, anexează Hawai,
1899 cumpără i-la Guam, interes pentru zona Pacificului
• Japonia- ,, Era Meiji’’- tendinţe expansioniste- război cu
China, Tratatul de la Shimonoseki -1895-ocupă i-la
Formosa, dominaţia în Coreea, anexată în 1905); război
ruso-japonez- 1905 Pacea de la Portsmounth-Japonia
ocupă Port-Arthur, puncte strategice în Pacific
 CRIZE POLITICE ŞI MILITARE
• ,,Crizele marocane”(1905,1911)alimentau tensiunile
aduceau in prim-plan dorinta de reimpartire a lumii-
conflict Germania-Franţa
• ,, Criza bosniacă’’ ( 1908)- Austro-Ungaria a anexat
Bosnia şi Heţegovina
• Balcanii- ,, butoiul cu pulbere al Europei’’- redeschide
problema orientală-1912-1913- războaiele balcanice
Bulgaria dorea achiziţionarea de teritorii-
înfrântă,România neutră
• Al doilea război balcanic 1913- Pacea de la Bucureşti-
Bulgaria pierdea Macedonia- care revenea Serbiei,
România primea Cadrilaterul, Turcia – o parte din Tracia
cu Adrianopole
• 1913- recunoscută independenţa Albaniei
 CONCLUZII

• Europa secolului al XIX-lea a cunoscut

aplicarea principiului echilibrului în relaţiile
internaţionale
• Cadrul nou creat a propulsat Europa la
apogeul prestigiului ei
• Dar în acelaşi timp pe scena politicii
mondiale îşi fac apariţia două mari puteri
extraeuropene SUA şi Japonia