Palatul Justiției/ Clădirea fostei Judecătorii de district

Informații generale
Monument de arhitectură, artă şi istorie de
însemnătate naţională, introdus în Registrul
monumentelor de istorie şi cultură a
municipiului Chişinău la iniţiativa Academiei
de Ştiinţe;
Palatul Justiției a fost construit în 1883 și
inaugurat în 1885, fiind una dintre primele
clădiri construite special cu destinaţie
administrativă.
Se află la intersecția străzilor Regina Maria
(azi Vlaicu Pîrcălab) și Fîntînilor (azi Veronica
Micle)
Construcția a fost zidită după proiectul arhitectului Heinrich von
Lonsky, același care proiectat Clubul Nobilimii și Casa Hertza
 Stil arhitectural
Arhitectura este în stil eclectic*, cu
influenţa clasicismului francez**;
*Termenul este folosit pentru a descrie
combinația de elemente într-o singură lucrare
din diverse stiluri istorice, mai ales în arhitectură
și implicit, în artele plastice și decorative.
Termenul mai este uneori folosit pentru a descrie
la varietatea stilistică a arhitecturii secolului 19,
după perioada Neoclasicismului (aprox. 1820);

**Clasicismul este un curent literar-artistic -

având centrul de iradiere în Franța, ale cărui
principii au orientat creația artistică europeană
între secolele al XVII-lea și al XVIII-lea. Pornind de
la modelele artistice (arhitectură, sculptură,
literatură) ale Antichității, considerate ca
întruchipări perfecte ale idealului de frumusețe și
armonie, clasicismul aspiră să reflecte realitatea
în opere de artă desăvârșite ca realizare
artistică, opere care să-l ajute pe om să atingă
idealul frumuseții morale
Sculptura Justiției (Zeița Dreptății și
Justiției
DESTINAŢIA CLĂDIRII DE A SERVI SEDIU PENTRU O INSTITUŢIE A DREPTULUI JURIDIC, A FOST SUBLINIATĂ PRIN PREZENŢA SCULPTURII ALEGORICE A JUSTIŢIEI.
ACEASTĂ SCULPTURĂ A FOST INSTALATĂ ÎN REZALITELE FAŢADEI LATERALE, LA NIVELUL PRIMULUI ETAJ, ÎN NIŞA DINTRE DOUĂ FERESTRE, UNITE PRINTR-O
CORNIŞĂ RECTILINIE LOCUL SCULPTURII FIIND ACCENTUAT PRINTR-UN SEGMENT DE CERC .
Interior
Planul este soluţionat laconic, cu repartizarea
încăperilor perimetral, partea centrală, fiind
rezervată holului din jurul scării de onoare, în
trei rampe, deschisă vederii şi inundată de
lumina naturală prin lanternoul ridicat
deasupra.
Faţadele sunt simetrice, cu rezalite laterale,
respectiv cu 13 axe faţada laterală (extinsă în
perioada postbelică cu o porţiune nouă) şi 8
axe – faţada principală.
Intrarea
Intrarea în clădire se află în faţada principală,
orientată spre strada Vlaicu Pârcălab, printr-o
construcţie complexă: în axa intrării se află un
volum, lărgit lateral de două porticuri a câte o
coloană a ordinului doric, sub care se află câte
o intrare separată.
Această soluţie inedită a unei duble intrări a
fost necesară pentru a separa intrările
publicului de intrarea convoiului acuzatului,
între ele aflându-se încăperea pentru pază.
O intrare secundară avea loc din stradela
Fântânilor.
 Intrarea
Integritatea compoziţională a intrării
principale, ca element arhitectural, este
asigurată de balconul-tribună, partea centrală
a căruia este un portic cu două coloane ionice,
cu fronton în segment de cerc.
Axa centrală a faţadei este susţinută de aticul,
parte componentă a parapetului lanternoului.
În partea opusă faţadei principale, se afla cea
mai mare sală – a şedinţelor, acoperită în
exterior cu un acoperiş piramidal, cu
învelitoare din plăci romboidale, cu alternarea
nuanţelor (dispărută).
 Aspect exterior
Paramentul este soluţionat divers,
parterul este din bosaje diamant, la
primul etaj – cu imitarea unor bosaje
alungite orizontale, cu alternarea a două
nuanţe, al doilea etaj – cu imitarea unor
panouri conturate cu o bordură,
amplasate în plinurile dintre ferestre.
Pereţii se termină în partea superioară
printr-o cornişă cu denticule, susţinute
de console. Ferestrele etajului doi,
pentru a exprima o aerare a formelor,
sunt flancate de pilaştrii ordinului ionic,
colţurile etajelor sunt întărite prin
bosaje.
În perioada postbelică arhitectura clădirii
a fost modificată – alungită de-a lungul
străzii Fântânilor, a dispărut acoperişul
piramidal de la faţada posterioară, şi
paramentul primului etaj a fost
simplificat prin renunţarea la alternarea
asizelor de nouă nuanţe.
Momente din istoria edificiului
Personalități asociate cu acest edificiu
CONSTANTIN G. STERE SAU GALA GALACTION (PSEUDONIMUL
CONSTANTIN STEREA (N. 1 LITERAR AL LUI GRIGORE
PIȘCULESCU, 1879-1961) A FOST
IUNIE 1865, CIRIPCĂU,
UN SCRIITOR, PREOT ORTODOX ȘI
JUDEȚUL SOROCA, AVOCAT PROFESOR DE TEOLOGIE
BASARABIA - D. 26 IUNIE ROMÂN DE ORIGINE AROMÂNĂ
1936, BUCOV PRAHOVA) A
FOST UN OM POLITIC, TRADUCĂTOR AL BIBLIEI ÎN LIMBA
JURIST, SAVANT ȘI ROMÂNĂ;
SCRIITOR ROMÂN. MISIONAR AL ARHIEPISCOPIEI
BUCUREȘTILOR (1922-1926)
A FOST AL DOILEA
PREȘEDINTE AL SFATULUI PROFESOR TITULAR LA CATEDRA
ȚĂRII (2 APRILIE - 25 DE INTRODUCERE ȘI EXEGEZA
NOIEMBRIE 1918), JUCÎND NOULUI TESTAMENT DE LA
UN ROL IMPORTANT FACULTATEA DE TEOLOGIE DIN
ÎN UNIREA BASARABIEI CU CHIȘINĂU (1926-1941)
ROMÂNIA DECANUL ACESTEIA (1928-1930)
Palatul Justiției - „Un monument al literaturii”
GIB I. MIHĂESCU (1894 – A FOST
UN PROZATOR, ROMANCIER ȘI UN
DRAMATURG ROMÂN
INTERBELIC;
GIB MIHĂESCU A FOST AVOCAT LA
CHIȘINĂU ȘI ÎN ORAȘUL SĂU
NATAL. A COLABORAT LA
REVISTELE SBURĂTORUL, GÂNDIR
EA, VIAȚA ROMÂNEASCĂ;
LOAREA OPEREI LĂSATE ÎN URMA
SA DE GIB I. MIHĂESCU L-A
AȘEZAT ÎNTRE MARII NUVELIȘTI
ROMÂNI ȘI PRINTRE CEI MAI
IMPORTANȚI ROMANCIERI AI
LITERATURII NOASTRE.
CINCINAT PAVELESCU (1872
- 1934) A FOST UN POET ȘI
EPIGRAMIST ROMÂN, AUTOR DE
ROMANȚE, LIEDURI, CANTILENE,
SERENADE ȘI MADRIGALURI.
A FOST JUDECĂTOR ȘI CONSILIER
LA CURȚILE DE APEL DIN
CHIȘINĂU (1925-1928)
ÎN ZILELE AFLĂRII LUI LA
CHIŞINĂU, ÎN 1927, PRIMEŞTE
PREMIUL NAŢIONAL DE POEZIE,
FIIND PROPUS ACADEMIEI DE
CĂTRE POETUL OCTAVIAN
GOGA.
Procesul lui Kotovski

Procesul lui a avut loc în

noiembrie 1906, în sala de
tribunal a Judecătorie de
District
Se spune că „eroul”
războiului civil Grigorii
Kotovski chiar a fugit din sala
de judecată sărind de la
etajul doi al clădirii.
Vă mulțumesc pentru atenție!