Sunteți pe pagina 1din 56

electroterapia, galvanizarea,

electroforeza
Atomul

 este cea mai mică particulă ce caracterizează


un element chimic,
 constă într-un nor de electroni care înconjoară
un nucleu atomic dens.
 Nucleul conţine sarcini electrice încărcate
pozitiv (protoni) şi sarcini electrice neutre
(neutroni),
 fiind înconjurat de norul electronic încărcat
negativ.
 Când numărul electronilor şi al protonilor este
egal, atunci atomul este neutru din punct de
vedere electric;
 dacă acest lucru nu se întâmplă, atunci atomul
devine un ion, care poate avea sarcină pozitivă
sau negativă.
Curent electric

- deplasarea dirijată a sarcinilor electrice.
 mărimi fizice care caracterizează curentul electric:
1.intensitatea curentului electric (I)- cantitatea de sarcină
electrică ce străbat secţiunea considerată în unitatea de timp. Se
măsoară în amperi (A)
2.densitatea - intensitatea curentului regăsindu-se ca integrală
pe întreaga secţiune a conductorului din densitatea de curent.
Se măsoară în amperi pe metru pătrat.(A/m2)
Curent continuu, curent alternativ

Curentul alternativ folosit în industrie este de obicei


sinusoidal, adică intensitatea lui variază ca o funcţie
sinusoidală (în timp).
curent continuu

În cazul redresării curentului alternativ se obţine un curent


continuu de intensitate variabilă, numit şi pulsatoriu (sau
ondulat).
Redresarea se poate face cu ajutorul tuburilor electronice
(diode sau duble diode) sau semiconductoarelor (diode, punţi
redresoare).
Fenomene produse de Curentul electric

căldură, fenomen cunoscut sub numele de efect termic


sau efect Joule:
apariţia unei forţe asupra conductoarelor străbătute de el
aflate în câmp magnetic, cunoscute sub denumirea de
forţe electromagnetice sau forţe electrodinamice:
apariţia unui câmp magnetic (rotativ) în jurul
conductoarelor pe care le străbate.
transportul de substanţe (electroliza) atunci când
purtătorii de sarcină care determină curentul electric
continuu sunt ionii dintr-o soluţie sau topitură.
conducerea curentul electric de către țesuturi

 Ţesuturile cu o Ţesuturile cu o capacitate


capacitate joasă de înaltă se numesc
conductabilitate faţă de conductoare.
C.E. se numesc
dielectrice.
Galvanizarea

 acţiunea terapeutică
asupra corpului cu curent
continu de intensitate
joasă (până la 50mA),
tensiune joasă (până la 80
Volţi) prin electrozi
aplicaţi contact pe corpul
pacientului
efectele CE constant în țesuturi

reacţii fizicochimice:
electroliza
polarizarea
electrodifuzia
electroosmoza
electroliza

 procesul de orientare și separare a ionilor


unui electrolit* cu ajutorul curentului electric
continuu.
 ionii pozitivi (cationii) sunt dirijați înspre  *electrolit-
catod (pol negativ), iar ionii negativi (anionii) substanță a
înspre anod (pol pozitiv) cărei molecule
 ionii cu o singura valență (K+, prin dizolvare
Na+) se sau topire se
deplasează spre electrod mai repede, decât disociază în
ionii bivalenți(Ca++,Mg++) concentrația mai ioni, permițând
mare a K+,Na+ la catod duce la exitabilitatea trecerea
membranei celulare, iar concetrația Ca+ curentului
electric
+,Mg++ la anod- micșorează exitabilitatea
membranei continuu
electroliza - formarea substanțelor chimici
active

Nemijlocit la placa
metalică al
electrodului ionii îşi
pierd sarcina sa şi se
transformă în atomi
cu un grad de
activitate chimică
majoră
polarizarea
acumularea la membrane ionilor cu sarcină
adversă cu apariţia curenţilor polarizanţi
adăugători, ce au o direcţie adversă faţă de
curentul electric din exterior. Polarizarea duce la
schimbarea nivelului de hidratare a celulelor ,
penetraţia membranelor, are o acţiune asupra
proceselor de difuzie şi a osmozei
electroosmoza
proces legat de miscarea
unui fluid raportată la un
perete solid sub acțiunea
câmpului electric.
Peretele solid poate fi un
capilar sau un corp poros
electrodifuzia

Difuzia moleculară este pătrunderea moleculelor unui


corp, printre moleculele altuia, fără să existe curgere.
Difuzia explică fluxul net al moleculelor dintr-o regiune
de concentrație mai mare la una dintre concentrație
mai mică,
electroconductibilitatea țesuturilor

Tegumentele umane au o rezistentă mare (şi o


conductibilitate joasă ) faţă de C.E. C.E. pătrunde în
organism prin glandele sudoripare, seboreice,
foliculele piloase, spaţiile intercelulare a epidermei şi
dermei.
Densitatea maximala a curentului de conductibilitate
se determină în mediile lichide a organismului: sânge,
limfă, urină, interstiţii, spaţii perineurali.
 Electro conductibilitatea ţesuturilor se măreşte în
urma schimbării echilibrului acido-bazic, care poate
avea loc în procesele inflamatoare, edem, hiperemie.
electroconductibilitatea țesuturilor

 La convingerea trecerii rezistenţei epidermei se pierde cea


mai mare parte a energiei curentului.
 Ca rezultat in galvanizare în primul rând se petrece
excitarea receptorilor cutanaţi cu cele mai pronunţate
manifestări.
 După trecerea epidermei şi ţesutului adipos subcutanat
curentul se răspândeşte pe căile de rezistenţă minimă
(preponderent după vasele sangvine şi limfatice, spaţiu
perineural, capsula musculară, deseori co o abatere
esenţiala de la distanţa directă între intre doi electrozi.
efectele curative a galvanizării

În dependenţă de parametrul curentului starea


funcţională a pacientului şi metodei de aplicare in
organism apar reacţii
- locale ,
- segmentar-reflexogene
- generalizate.
efectele curative a galvanizației

 Schimbările fizico-chimice duc la formarea unui complex


dificil de reacţii neurohumorale,care determin urmatoare
efecte curative
normalizarea stării funcţionale a sistemului nervos
central şi periferic
sporirea circulaţiei sangvine şi limfatice
sporirea proceselor de nutriţie a ţesutelor
sporirea metabolismului
sporirea reactivităţii imunologice
indicații
 Consecinţele traumelor şi maladiilor sistemului nervos central ţi
pereferic
 Distonia vegetativă
 Maladiile organelor digestive (gastritele cronice, colitele cronice,
pancreatitele cronice etc.)
 Maladiile hipo- şi hipertonice
 Ateroscleroza precoce
 Boala ischemică
 Maladiile inflamatoare a organelor şi ţesute
 Maladiile stomatologice
 Maladiile ochiului
 Maladiile aparatului locomotor de etiologie inflamatore,
degenerativă
contraindicații

 Intoleranţă individuală faţă de curent electric


 Dereglările senzitive a tegumentelor
 Deteriorarea tegumentelor în locul aplicării electrozilor
 Maladiile purulente acute
 Procesele maligne sau suspiciune
 Maladiile sângelui
 Ateroscleroza pronunţată
 Maladiile in perioada de decompensare
 Febra
 Caşexie
aparate

II clas de electrosecuritate


miliampermetru cu
două scale 0-5mA și 0-50 mA
bec semnal
reglator intensitații curentului
butoane pentru schimbarea scalei
cleme ”+” ”-” pentru electrozi
intrerupător de la rețea
aparate
conexiunea aparatului
1. butonul «сеть»în poziția 7.butonul «сеть»în poziția
«выкл» «вкл»- se aprinde becul
2. săgeata potențiometrului la semnal
«0»
8.asteptați 2-3 min
3.selectarea scalei 0-5mA sau
0-50mA incălzirea
4. amplasarea electrozilor pe 9. stabiliți parametrii
corpul pacientului și fixarea lor curentului (pe parcursul
5.conexiunea firelor electozilor procedurii verificați
la clemele corespunzătoare(+ intensitatea)
sau -)
10. fixați durata
6. conexiunea la rețea
procedurii
deconectarea aparatului

1. deconectați curentul 4. firele electrozilor


electric prin poziționarea deconctați de la clemele
săgeții ampermetrului la aparatului la sfârșitul zilei
”0” de lucru
2.butonul «сеть»în poziția 5. verificați inegritatea
«выкл» țesutului cutanat
3. scoateți electrozii de pe
corpul pacientului
baia galvanică patrucelulară
apa se toarnă și se varsă
în lipsa pacientului
evitați contactul
pacientului cu obiecte
împământate- apeduct,
batarii
dozimetria
intensitatea curentului optimal J- 0,03-0,2
este indicătă de medic mA/cm2
dozarea se efectueză I=JxS
după densitatea metode generale
curentului- mA la 1 cm2 J=0,05mA/cm2
al stratului hidrofil locale J=0,1mA/cm2
dozimetria

in caz de aplicare a


electrozilor cu deminsiuni Exemplu:
diferite suprafața se socoate un electrod -300 cm2
după suprafața mai mică al doilea bifurcat-
in caz de aplicare a 3 câte100 cm2 fiecare
electrozilor- suprafața suma suprafețelor
este egală cu suma electrozilori bifurcați -
suprafețelor 200 cm2 x 0,05mA/cm2
electrozilor bifurcați =10mA
10 mA va fi doza
maximală.
dozimetria
mărirea intensității se in caz de apariții
efectuează treptat, pînă senzațiilor de frigere,
la doza indicată de durere-
medic, cu orientare la intensitate se
senzațiile pacientului. micșorează, se verifică
corectitudinea aplicării
electrozilor
dozimetria

durata 15-30 min


la o cură 10-20 proceduri
cura poate fi repetată
peste 1-1,5 luni
tehnica aplicarii
electrozi :  suprafața electrozilor- de
 -placi metalice, plumb, grafit la 4 până la 1200 cm2
conductor, cauciuc (gumă)  forma- guler, semimască,
conductor
 strat hidrofil ( grosimea 1-1,5 rotunzi, dreptungiulari,
cm, suprafața cu 1,5-2cm mai etc.
mare de placa conductoră  electrozi din sticlă pentru
 de o singură folosințe ochi, electrozi cavitali
 N.B. placile din plumb se curățe (vaginali, rectali, orali ect)
periodic cu hârtie abrazivă, se  Electrozii se fixează cu
șterg cu alcool de produse de
oxidare al plumbului, și se
benzi elastice, greutatea
indreaptă cu suportul unui sul corpului sau săculeți cu
din metal nisip
Tehnica aplicării
De explicat pacientului Nu se recomandă în timpul
senzațiile care vor apărea procedurii pacientul se
sub electrozi- înțepături doarmă, citească, sau se
și frigere ușoară vorbească la telefon. Pozitia
uniformă. pacientului maximal relaxată,
fiziologică.
In caz cand aprare
După procedură se recomandă
durere, frigere
odihna timp de 20-30 min
neuniformă, mai Inainte de procedură se
pronunțată intr-un singur
verifică starea țesutului
loc, pacientul fără a cutanat în regiunea aplicării
schimba poziția va chema electrozilor
as. med
Tehnica aplicării
Stratul hidrofil se
inmoaie bine în apă caldă
și se aplică pe corp
dezgolit
Electrozii de plumb se
întroduc în buznărașe
Pentru evitarea
purificării str. h/f-poater
fi aplicată hârtia de filtru
Tehnica aplicării
Aplicarea electrozilor  Transversal-diagonală-
 Longitudinală (pe o parte diferite părți al corpului,
al corpului- coloane dar la diferite nivele
vertebrală, nerv, mușchi;  In caz de poziționare
distal și proximal)- are apropeată- distanța între
acțiune superficială electozi – nu mai mică de
 Transversală (abdomen- ½ din diametru
spate, parte laterală și
mediană a articulației,
etc)- are acțiune mai
profundă
Metode de aplicare
Locale După Vermeli
Generale (transcerebrale, Poziția- decubit ventral sau
după Scherbac, Vermeli ) dorsal
Segmentar reflexogene S- 300cm²- intrascapular
Clasice bifurcat 2x150 cm²-
partea posterioară a
gambelor
I=3-30mA
t=15-30 min
N- 12-20 proceduri
Metoda Scherbac (guler)

Metoda Scherbac (guler)


Poziția- decubit ventral sau
dorsal
S- 1- 800-1200 cm²- forma de
guler( C7-T8,
supraclavicular)
2- 400-600 cm²-lombosacral
I=6-16mA (+2mA fiecare
procedură)
t=6-16 min (+2 min fiecare
procedură)
N- 16-20 proceduri
Galvanizarea reg chiloțeilor după Scherbac

Poziția- decubit
S- 300-400 cm²-
lombosacral (+)
bifurcat 2 x 150-200cm²-
partea anterioară a
femurului (-)
I=6-16mA (+2mA fiecare
procedură)
t=20-30min
N- 15-20 proceduri
Galvanizarea după Bergonie (semimască)

Poziția- decubit sau șezut


Electrozi
1. cu trei aripi S-150-
200cm² - reg feței
2. dreptunghiular S-150-
200cm² - reg umărului
contralateral
I=până la 5 mA
t=10-20 min
N- 10-15 proceduri
Galvanizarea
Galvanizarea reg Galvanizarea reg
gulerului prin acțiunea sa chiloțeilor prin
asupra noduli simpatici intermediu ganglionilor
cervicali,centre vegetativi vegetativi lombari are o
cerebrali modifică acțiune reflexogenă
circulația sangvină, asupra organelor
procesele trofice și pelviene și membrele
reflexogene al SNC, inferioare
organele văzului și
auzului, cavității bucale,
faringiale, membrele
superioare
galvanizarea

Sub catod Sub anod


-se mărește penetrarea -penetrarea membranei
membranei celulare se micșorează
-țesutul devine mai -țesutul devine mai dur și
poros, edemat dens
-metabolismul se -metabolismul scade
intensifică -exitabilitatea se
-exitabilitatea crește micșorează
galvanizarea
Aplicarea catodului în Aplicarea anodului în
regiunea ochilor și regiunea lombosacrală și
fruntei și anodului în catodului -reg cervicală
regiunea occipitală- (galvanizarea
micșorează exitabilitatea ascendentă)-
SNC exitabilitatea măduvei
La schimbarea spinării crește
polarității- exitabilitatea Schimbarea polarității-
SNC se mărește (galvanizarea
descindentă)- micșorează
excitabilitatea
galvanizarea
Funcția organelor secretori
sub influența galvanizării
se modifică în dependență
de polaritatea electodului
aplicat în regiunea
proecției organului:
Catodul aplicat asupra
stomacului , pancreasului,
glandelor salivare-
sporește secteția, anodul –
reduce secreția
Electroforeza medicamentoasă
metodă terapeutică  Metoda este bazată pe teoria de
disociere electrolitică, conform
asociată prin acţiunea
căruia moleculele electrolizelor
efectelor curative a de care ţin parte majoritatea
 1. curentului electric de preparatelor medicamentoase,
la diluarea lor disociază la ioni
intensitate şi tensiune
negativi și pozitivi, ce au
joasa şi a proprietate de mişcare în
 2.preparatului câmpul electromagnetic și de a
pătrunde in adâncul ţesuturilor
farmaceutic introdus
cu manifestarea efectelor sale
prin ajutorul curentului terapeutice.
electric.
Pentru electroforeză pot fi aplicate câteva
feluri de curent:
constant sau redresat (care
nu schimbă direcţia);
galvanic, pulsativ ( se
manifestă prin schimbarea
intensităţii pe parcursul
acţiunii); prin impulsuri
(alternarea impulsului
electric cu pauză). Ex,
curent DD, Curenti
Sinusoidal Modulat
redresat,
curent fluctuorizant
redresat
Electroforeza medicamentoasă
Dezolvarea substanţei 2. temperatura
medicamentoase în soluţie se solventului – la sporirea
petrece cu procesul de
disociere, care depinde de:
temperaturii gradul de
1. constanta dielectrică al disociere se măreşte, cu
solventului: excepţia preparatelor
Apa-81 termolabile.
Glicerina-39,8
Alcool
etilic-26,8
Alcool metilic-
35,4
Dimetilsulfoxid-49
Electroforeza medicamentoasă
Intensitate curentului de  formând depoul cutanat de
conducere depinde de ioni, unde ei pot se afle de la
electroconductibilitatea 1-2 până la 15-20 zile.
ţesutului cutanat.  Apoi medicamentul treptat
Căile principale de pătrunde în vasele sangvine
pătrundere a substaţiilor şi limfatice şi se răspândeşte
medicamentoase în ţesuturi prin tot organismul.
devin glandele seboreice şi  Formarea depoului cutanat
sudoripare. Substanţe determină durata de aflare a
medicamentoase pătrund la preparatelor în organism şi
o adâncime mică, se acţiunea lor prelungită.
acumulează în dermă şi
epidermă,
electroforeza
Introducerea preparatului  Pătrunderea mai profundă al

medicamentos prin preparatului medicamentos


intermediu curentului poate fi stimulată prin asocierea
procedurii cu alţi factori fizici.
electric timp de 20-30 min
 Răspândirea din depoul
duce le penetrarea lui la o
subcutanat depinde de
adâncime de 3-5 mm. circulaţia limfatică şi sangvină.
Procedurile repetate de Ex. Li introdus subcutanat prin
electroforeză sporesc injecţie se determină în urină
concentraţia în straturile peste o oră, excreţia totală se
cutanate profunde(în caz de petrece peste 24 ore. După
electroforeză în urină Li se
injecţii subcutanate aşa
găseşte peste 24 ore , excreţia
dependenţă nu se totală – peste 3-4 zile.
determină).
Cantitatea de foreză în ţesuturi depinde de
I. parametrii soluţiei
dimensiunea moleculelor  concentraţia – penetrarea
preparatului ( cu cât creşte mai esenţial la sporirea
diametru moleculei e mai concentraţiei soluţiilor de la 0%
până la 1%, la creşterea
mic cu atât penetrarea este
concentraţiei soluţiei de la 1%
mai mare) până la 5 % dependenţa de
valenţă ionilor (ionii cu penetrare este mai mică, şi la
valenţă mai mică pătrund sporirea concentraţiei mai mult
mai bine) de 5% penetrarea
polaritatea ionilor - mai medicamentului practic nu se
măreşte. Pentru majoritatea
uşor pătrund cationii preparatelor concetraţia
(preparatele amfolite optimală constituie 3%
(bipolare)mai bine pătrund
din soluţii acide de la anod)
Cantitatea de foreză în ţesuturi depinde de
I. parametrii soluţiei
Temperatura soluţiei
sporeşte penetrarea
medicamentelor în
diapazonul de la 20 până
la 50 grade ( atenţie
pentru medicamentele
termolabile)
pH soluţiei+ slab acid
pentru anod(cationi),
slab bazic pentru catod
(anioni)
Cantitatea de foreză în ţesuturi depinde de

II.Parametrii pielei. III. Parametrii curentului


 nivelul de degresare al pielii electric
 densitatea – 0,03-0,1 mA/cm2
 vârsta – cu vârsta penetrarea
 durata de acţiune 10-30 minute.
pielei pentru electroforeză se
Durata mai mare micşorează cantitatea
micşorează preparatului introdus, durata mai
 regiunea de aplicare -maximală mare nu sporeşte eficacitatea. Poate fi
este pe abdomen, mai apoi se aplicată metoda întreruptă: 3 ori câte
10 min cu un repaus de 20 min.
enumeră după gradul de  felul de curent: cantitatea mai mare se
scădere: intrascapular, piept, introduce prin curent galvanic.
femur, braţ, antebraţ , gambă, Electroforeza cu curent DD duce la o
părţile palmare şi plantare ale penetrare mai adâncă (se foloseşte Bf
mebrelor. şi Mf neîntrerupt, sau CSM –I şi al IV
FL) curenţii fluctuorizanţi sunt mai
puţin efective.
IV.asociere cu alte metode fizioterapeutice.

 aplicarea ultrasunetului cu  MUdm – mai puţin


frecvenţa de 3 MHz cu 30 min influenţează asupra
înainte de electroforeză sau în electroforezei, pot fi indicate cu
acelaşi timp, intensitate US intensitatea de 15 Wt înainte de
0,2-0,6 Wt/cm2, cu excepţia electroforeză, fără pauză
preparatelor ce se destrug sub  câmpul magnetic alternativ
influenţa undelor US (C/M constant este mai puţin
 DUS în doze slab termice, fără efectiv) cu intensitate de 20
pauză între proceduri sau cu un mT, 20 min înainte de
interval de 10-15 min înainte de electroforeză. C/M sporeşte
electroforeză penetrarea medicamentelor
 MUcm – cu 60-180 min înainte aplicate pe tegumentul cutanat-
de electroforeză cu o intensitate magnetoforeză
de 15-20 Wt
Avantajele electroforezei
 Formarea concentraţiei Acţiunea prelungită,
înaltă in focarul patologic datorită penetraţiei lente a
fără a intoxica organismul preparatului din depoul
 Conducerea medicamentului subcutanat.
la regiunea afectată cu Introducerea
dereglări de vascularizare, medicamentelor este
manifestată prin stază nedureroasă și nu
capilară, tromboză, necroză deteriorează ţesutul cutanat
şi infiltrare Acţiunea preparatelor poate
 Lipsa reacţiilor adverse, fi majorată prin
datorit concentraţiilor mici introducerea lor în stare de
şi efectului desensibilizant a ioni şi pe fonul de
curentului electric. galvanizare.
Metodele electroforezei
transcutan - se aplică prin prin mucoase –
straturi hidrofile sau endonazal, endoaural,
diferite tipuri de vase din endovaginal,
sticlă, plastic sau endocervical 
ceramică.
Metodele - clasice,
longitudinal, transversal,
longi –diagonal conform
principiilor de
galvanizare, cu
respectarea polarităţii
medicamentelor aplicate.
Tehnica aplicării
Electroforeza poate fi Pentru protejarea stratului
aplicată de la un electrod hidrofil şi micşorarea
sau de la electrod bifurcat pierderii substanţei
cu respectarea condiţiilor medicamentoase pot fi
că suma suprafeţei utilizate membrane de
electrodului bifurcat este protecţie aplicate între
egală cu electrodul tifonul înmuiat în
medicament ţi stratul
indiferent.
hidrofil
Electroforeză bipolară-
Pielea se prelucrează
aplicarea medicamentelor
înaintea procedurii cu
de la ambele polarităţi soluţie de sapun şi apoi se
. degrăsează cu alcool
Procedura este efectuată Ex. 3% Sol. NaBr(-)
conform indicaţiilor medicului 2% Sol. Novocaini(+)
în fişa de tratament nr.044e. E/foreza reg gulerului
se indică metoda, dimensiunile
(1200cm²/600cm²)
electrozilor, localizarea, I 6-16mA
polaritatea, intensitatea sau
15-20 min
densitatea curentului electric,
periodicitatea, numărul de Zilnic
proceduri. În caz de Nr. 12
electroforeză se indică
denumirea medicamentului,
concentraţia, polaritatea.
Galvanizarea in cosmetologie