PSIHOLOGIA ANALITICĂ

Carl Gustav Jung Realizat: Ruxandra Șterbeț

Studentă grupa 1.1,
facultatea de psihologie, USM

Imaginea pe care o oferă Jung omului asupra lumii și asupra sa însuși reunește
cultura secolului XX și a secolelor anterioare, sub toate aspectele sale, iar o
asemenea sinteză nu poate decât salutară pentru spiritul modern.

Interviu BBC
Intervievatorul l-a întrebat dacă crede în
Dumnezeu. El a spus că i s-a pus această
întrebare înainte și a spus că răspunsul este nu.
Nu cred că există un Dumnezeu.
Știu că există un Dumnezeu.
S-a născut în familia unui preot.
Aptitudini
Credinc... ? Dacă te uiți la interviurile cu
Se Jung, poți observa echilibrul
Umo său între a fi umorist și serios
Jurna... în funcție de circumstanțe.
Să gândeşti este dificil.
Psihana...
De aceea majoritatea
oamenilor judecă.
citat celebru de Carl Gustav Jung
 ad hominem

Nume și prenume complet

Carl Gustav Jung

Ocupație
Psiholog, Psihiatru, Jurnalist

Naștere
Iulie 26, 1875

Deces
Iunie 6, 1961

Locul nașterii
Kesswil, Switzerland
Locul de deces
Küsnacht, Switzerland
,,Deosebirea dintre majoritatea oamenilor şi mine constă în
aceea că la mine "pereţii despărţitori" sunt transparenţi. Este
particularitatea mea. La alţii sunt adesea atât de groşi încât nu
văd nimic îndărătul lor — şi asta-i face să creadă că acolo nici
nu se află absolut nimic...
Nu ştiu ce a declanşat faptul că eu pot percepe fluxul vieţii.
Pesemne că a fost însuşi inconştientul. Poate că au fost visele
mele avute atât de devreme. Ele mi-au determinat evoluţia de la
bun început.”
 Psihologia Analitică

Concepte

Inconștient
Extroversiunea și
personal
introversiunea

Inconștient
colectiv Eu-l/Persona

Arhetipuri Anima și Umbra

animus
Unde domneşte
înţelepciunea,
nu există niciun conflict între
gândire şi simţire.
 •
26 iulie 1875
ca al doilea și primul fiu
supraviețuitor al lui
Scurtă Biografie

__ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __
Jung era un copil solitar

__ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __
Paul Achilles Jung și și introvertit. Încă din Inițial, Jung avea aspirații de a deveni predicator sau
Emilie Preiswerk copilărie,el credea că, ministru în viața sa timpurie. O vreme, Jung dorea să
la fel ca mama sa, studieze arheologia, dar familia lui nu-și putea permite
Tatăl - Paul Jung nu a progresat dincolo de statutul de avea două personalități - un
pastor rural sărac în Reforma Elvețiană Biserică; să-l trimită mai departe decât Universitatea din Basel,
cetățean elvețian modern și o care nu preda arheologia.
Când Jung avea șase luni, tatăl său a fost numit într-o parohie
personalitate mai potrivită După ce a studiat filozofia în adolescență, Jung a decis
mai prosperă din Laufen, dar tensiunea dintre părinții săi crește.
secolului XVIII. împotriva căii tradiționalismului religios și a decis în schimb
Mama –Emilie a fost cel mai mic copil al unei biseri- „Numărul 1 de personalitate”, să continue psihiatria și medicina.
cești și academice distincte din Basel. Emilie Jung era așa cum a numit-o, a fost un În 1895, Jung a început să studieze medicina la Universitatea
o femeie excentrică și deprimată; ea a petrecut din Basel. Aproape un an mai târziu, în 1896, tatăl său Paul
școlar tipic care trăia în epoca vremii.
mult timp în dormitorul ei, unde a spus că spiritele o a murit și a lăsat familia în apropiere. Au fost ajutați de rude
„Personalitatea numărul 2”,
vizitau noaptea. Deși era normală în timpul zilei, Jung își
a fost un om demn, autoritar care au contribuit și la studiile lui Jung.
amintea că noaptea mama lui
devenea ciudată și și influent din trecut.
Misterioasă.
+ copilărie
Soră- Johanna
Gertrud frageda
(1884–1935)
Devine secretara
La vârsta de 12 ani Jung carieră
a fost împins la pământ de
fratelui său. un alt băiat atât de tare încât
și-a pierdut momentan cunoștința.
(Jung a recunoscut mai târziu că
incidentul a fost indirect vina lui.)
Atacurile continue ale absenței și depresiei mamei lui Jung l- A venit apoi un gând - „acum nu va mai Jung avea treizeci de ani când și-a trimis Asociația
au tulburat profund pe fiul ei și l-au determinat să asocieze trebui să mergi la școală.” De atunci, ori Studii în Word la Sigmund Freud din Viena în 1906.
femeile cu „o încredere înnăscută”, în timp ce de câte ori a mers la școală sau a început doi bărbați s-au întâlnit pentru prima dată în anul
„tatăl” însemna pentru el fiabilitatea, dar și neputința. temele, a leșinat. A rămas acasă pentru următor și Jung a amintit discuția dintre el și Freud
În memoriul său, Jung va remarca faptul că această influență următoarele șase luni. ca fiind interminabilă.
parentală a fost „handicapul cu care am început. Ulterior, aceste El a amintit că au vorbit „Atâta vreme cât se lasă purtat
impresii timpurii au fost revizuite: am avut încredere în Confruntat cu realitatea sărăciei aproape neîncetat timp de curentul vieții, nimeni nu
bărbați prieteni și am fost dezamăgit de aceștia și am familiei sale, el și-a dat seama de de treisprezece ore. este lipsit de necazuri.” —
suspectat femeile și nu am fost dezamăgit ”. nevoia de excelență academică. Carl Gustav Jung

• Jung a avut o relație mai bună cu tatăl său.

 = ființă instinctuală refulată (instincte sexuale) = ființă culturală
Conceptul de libido - o energie vitală de
OMUL Libidoul freudian: o energie predominant sexuală OMUL natură generală că va adopta cea mai
concentrate în diferite zone ale corpului pe parcur- importantă formă pentru organism în fiecare
sul dezvoltării psiho-psihologice a individului. moment al evoluției sale biologice – alimen-
tație, eliminare, sex ...
Termenul = complexe de inferioritate – semne de Termenul
de
nesănătate psihică
de = sursă de energie – focare de viață
,,complex” ,,complex”
Pentru Jung, termenul comp-
Freud a folosit acest termen lex are de a face cu setul de
întotdeauna însoțit de un concepte sau imagini încăr-
nume de familie în teoria sa: cate emoțional care acționea-
"complexul Oedip" sau ză ca o personalitate autono-
"complexul de castrare" mă, excizată. Fiind exact în
pentru a putea explica teoria nucleul acestor complexe
sexuală și dinamica psihică arhetipul și legătura acestuia
care a existat. cu conceptul de traumă.

Pentru Jung acest lucru a

Pentru Freud, atât în ​ mers înapoi. Relaționează
dezvoltarea nevrozei cât preeminența factorilor
și a psihozei, factorii istorici în fundația
istorici au predominat a
Factorii istorici și importanța prezentului
freudiană. Și chiar dacă
fiecărui individ cu privire El ar face acest lucru în Freud nu era în dezacord
la factorii sau circumstanțele actuale. termeni generali, având în cu această particularitate.
Adică, factorii istorici ar veni să determine vedere concentrarea lui Jung
comportamentele actuale și viitoare. asupra evidențierii prezen- „Dacă nu înţelegem un
tului în detrimentul om, avem tendinţa să-l
trecutului în ceea ce privește considerăm prost.” —
domeniul de studiu al Carl Gustav Jung
nevrozelor.
„Nu putem
schimba un
lucru până
când nu-l
acceptăm.”

— Carl Gustav Jung

 Inconștient personal/ individual
Inconştientul individual este porţiunea superficială a
inconştientului, dar nu este echivalentul preconştientului
freudian; el este un rezervor al conţinuturilor ce au fost
odată conştiente, dar au fost uitate sau suprimate pentru
că au fost fie banale, fie periculoase. Între inconştientul
individual şi eu există o circulaţie în ambele sensuri; pe
măsură ce experienţa creşte, conţinuturile sunt înmănun-
cheate în complexe.
Aici se acumulează tot ceea ce este negativ în om:
tendinţele incestuoase şi parieide (matricide) pe care
fiecare in­divid le trăieşte între 3—6 ani, în cadrul
complexului Oedip, ten­dinţele parţiale sau perverse pe
care sexualitatea infantilă le eta­lează încă înaintea
vîrstei de 3 ani (voaiorism, exhibiţionism, masochism,
sadism), înclinaţiile spre inversiune sexuală (homo­
sexualitate), voinţa de putere în forme asociale,
complexele de in­ferioritate, într-un cuvînt egoismul
funciar al fiecăruia.  naşterii şi a morţii, frica de
Toate aceste conţinuturi se constituia pe parcursul vieţii
individuale, în special în ontogeneza timpurie, din
întîlnirea dintre anumite in­stincte — sexuale, agresive,
de autoafirmare — şi influenţele so­ciale şi
socializatoare pe care le exercită în primul rînd familia.
Infinita varietate a condiţiilor biologice şi culturale în
care se produce socializarea individului explică
singularitatea conţinuturilor inconştientului
personal. Fiecare trăieşte complexul Oedip, de
exemplu, într-o formă proprie doar sieşi.
Inconștient colectiv
Inconştientul colectiv este nivelul profund şi inaccesibil al
psihismului. Umanitatea acumulează, asemeni individului,
experienţe pe care le transmite generaţiilor următoare prin
intermediul inconştientului colectiv. Inconştientul colectiv
conţine astfel tezaurul de experienţe al speciei umane şi al
celor subumane. Întrucât experienţele sunt universale şi
relativ neschimbate, ele devin o parte a personalităţii fiecărui
individ. Controlul pe care inconştientul colectiv îl exercită
asupra personalităţii este unul general şi, în felul acesta,
individul este legat cu umanitatea şi cu celelalte specii.
Experienţele ancestrale
Aici se concentrează nu expe­
rienţa individuală, ci (arhetipurile)
sunt moştenite sub forma
experienţa speciei.
unor tipare generale—
De aceea inconştientul
figura mamei, figuri bune
colectiv este un inconştient
sau "satanice", experienţa
supraindividual, dimensiunea
inconştientă universală.
întuneric şi de necunoscut.
Arhetipurile sunt imagini prin care se manifestă, în conştiinţa
individuală, conţinuturile din inconştientul colectiv—
idei/tendinţe înnăscute, referitoare la organizarea experienţei
conform unor patternuri predeterminate (genetic).
Ele nu sunt amintiri complete, ci mai degrabă predispoziţii
care aşteaptă o experienţă actuală pentru a-şi clarifica
conţinutul şi se manifestă în vise şi fantezii
(de ex. vraja, eroul, copilul, Dumnezeu, moartea, puterea).
 Arhetipuri

"arhetip" – Grecia antică, archein= "originar sau vechi "; și typos ="tipar, model sau tip".

• "tipar originar" pentru orice persoană, obiect, sau concept similar care este derivat, copiat sau modelat după acesta. 

Jung a descris douăsprezece tipuri principale

de arhetipuri care simbolizează motivațiile
Psihologul Carl Gustav Jung
primare ale omului.
a folosit conceptul de arhetip în
teoria sa despre psihicul uman.
Fiecare tip are propriile sale valori,
semnificatii si trasaturi de
personalitate.
de exemplu cele din
categoria Ego sunt
motivații ce țin de
propriul ego. 

El credea că personajele universale

mitologice — arhetipurile — Cele douăsprezece tipuri sunt împărțite
rămân în subconștientul colectiv al în câte trei categorii cu câte patru tipuri,
oamenilor din întreaga lume. în funcție de Ego, Suflet și Sine.

Arhetipurile reprezintă motive umane Fiecare categorie are o sursă de

fundamentale ale experienței evoluției noastre; motivație comună.
în consecință, acestea evocă emoții profunde. 
 Tipurile dominate de Ego
1. Inocentul

Motto: Liberi să fim și tu și eu 4. Altruistul

Dorința: să ajungă în Paradis
Scop: să fie fericit
Cea mai mare teamă: să fie
pedepsit pentru că a făcut un
lucru rău sau greșit
Strategie: să facă lucrurile
corect
Slăbiciune: plictisitor, cu toată
inocența lui naivă
Talent: credință și optimism
Inocentul mai este cunoscut și
ca: utopic, tradiționalist, naiv,
mistic, sfânt, romantic, visător.
2. Orfanul/Un tip oarecare
Motto: Bărbații și femeile au fost
creați egali
Dorința: relaționarea cu alții
Scop: să simtă că aparține
Cea mai mare teamă: să fie lăsat pe
dinafară sau să facă nota discordantă
cu mulțimea
Strategie: dezvoltă virtuți obișnuite
solide, este realist, păstreaza contactul
cu realitatea
Slăbiciune: își pierde propria
identitate în încercarea de a se
amesteca în mulțime sau de dragul
unor relatii superficiale
Talent: realism, empatie, sinceritate
Omul oarecare este și: băiatul bun la
toate, un om obișnuit, cunoscutul de
alături, o persoană realistă, carieristul,
bunul cetățean, vecinul săritor,
majoritatea tăcută.
Motto: Iubește-ți aproapele
ca pe tine însuți
3. Eroul Dorința: să-i protejeze și
să aibă grijă de alții
Scop: să-i ajute pe alții
Motto: Dacă vrei cu adevărat,
Teama cea mai mare:
poți
egoismul și lipsa de
Dorința: să-și dovedească
recunoștință
valoarea prin fapte curajoase
Strategie: să facă lucruri
Scop: să dobândească
pentru alții
măiestrie într-un domeniu care
Slăbiciune: spirit de
să contribuie la îmbunătățirea
sacrificiu și tendinta de a se
lumii
lăsa exploatat
Cea mai mare teamă:
Talent: compasiune,
slăbiciune, vulnerabilitate, să
generozitate
fie considerat fricos
Strategie: să fie cât se poate
Altruistul mai este și: sfânt,
de puternic și competent
altruist, părinte, persoana
Slăbiciune: aroganță,
care ajută, persoana care
întotdeauna are nevoie să ducă
sprijină.
o bătălie
Talent: competență și curaj
Eroul mai este și: războinicul,
cruciatul, salvatorul,
supereroul, soldatul, ucigașul
de dragoni, câștigătorul și
coechipierul.

5. Exploratorul
Motto: Lăsați-mă liber
Dorința: libertatea de a se
descoperi pe sine explorând
lumea
Scop: o viață mai bună, mai
autentică, mai împlinită
Teama cea mai mare:
constrângerea, conformismul
și golul interior
Strategie: călătorii, căutări și
descoperirea de lucruri noi,
evadarea din plictiseală
Slăbiciune: plimbări fără
scop, lipsă de integrare
Talent: autonomie, ambiție,
respectarea propriilor
principii
Exploratorul este și: căutător,
iconoclast, călător,
individualist, pelerin.
Tipurile de Suflet
6. Rebelul
Motto: Regulile sunt
făcute pentru a fi încălcate
Dorința: răzbunare sau
revoluție
Scop: să răstoarne ceea ce
nu funcționează
Teama cea mai mare:
neputință sau ineficiență
Strategie: tulbură,
distruge, sau șochează
Slăbiciune: poate trece de
partea întunecată, crimă
Talent: impresionează,
libertate radicală
Răzvrătitul mai este
cunoscut și ca: rebel,
revoluționar, sălbatic,
inadaptat sau iconoclast.
8. Creatorul
Motto: Dacă poți să-ți
imaginezi un lucru, atunci
7. Îndrăgostitul
poți să îl și faci
Dorința: să creeze lucruri
Motto: Tu ești unicul
de durată
Dorința: intimitate și trăire
Scop: să realizeze o
Scop: a relaționa cu oamenii,
viziune
cu munca și împrejurimile pe
Teama cea mai mare:
care le iubesc
viziune sau execuție
Teama cea mai mare: a nu
mediocră
fi singur, a nu fi dorit, a nu fi
Strategie: dezvoltarea
iubit
abilității și îndemânării
Strategie: să devină tot mai
artistice
atrăgător din punct de vedere
Sarcina: să creeze
fizic și emoțional
cultură, să exprime
Slăbiciune: dorința de a face
propria viziune
altora pe plac cu riscul de a-
Slăbiciune:
și pierde propria identitate
perfecționism, soluții
Talent: pasiune,
proaste
recunoștință, apreciere și
Talent: creativitate și
angajament
imaginație
Îndrăgostitul mai este și:
Creatorul mai este și:
partener, amic, prieten
artist, inventator, inovator,
apropiat, entuziasmat,
muzician, scriitor sau
senzual, soț, creator de
visător.
echipă.

9. Bufonul
Motto: Doar o viață avem
Dorința: să trăiască
momentul cu multă bucurie
Scop: să se distreze și să
amuze întreaga lume
Teama cea mai mare: să
se plictisească sau să-i
plictisească pe alții
Strategie: să se joace, să
glumească, să fie amuzant
Slăbiciune: frivolitate,
pierderea timpului
Talent: bucurie
Bufonul mai este și:
nebunul, cel care se ține de
șotii, clovnul, glumețul sau
comediantul.
Tipurile de Sine
10. Înțeleptul
Motto: Adevărul te va elibera
Dorința: să găsească adevărul.
Scop: să-și folosească
inteligența și capacitatea de
analiză pentru a înțelege lumea.
Teama cea mai mare: de a fi
păcălit, a fi indus în eroare—sau
ignoranța.
Strategie: căutare de informații
și cunoaștere; analiza de sine și
înțelegerea proceselor de
gândire.
Slăbiciune: poate studia
detaliile la nesfârșit fără să
acționeze.
Talent: înțelepciune,
inteligență.
Înțeleptul mai este și: expert,
învățat, detectiv, consultant,
gânditor, filozof, academician,
cercetător, strateg, profesionist,
12. Conducătorul
Motto: Puterea nu este
11. Magicianul totul, este unicul lucru.
Dorința: controlul
Scop: să creeze o
Motto: Fac ca totul să
familie sau comunitate
devină posibil.
prosperă și de succes
Dorința: a înțelege legile
Strategie: exercitarea
fundamentale ale
puterii
universului
Teama cea mai mare:
Scop: să transforme visele
haos, detronare
în realitate
Slăbiciune: autoritar,
Teama cea mai mare:
incapacitate de a delega
consecințe negative fără
Talent:
intenție
responsabilitate,
Strategie: dezvoltă o
atitudine de lider
viziune și trăiește după ea
Slăbiciune: devine
Conducătorul mai este
manipulator
și: șef, lider, aristocrat,
Talent: găsește soluții din
rege, regină, politician,
care toată lumea are de
exemplu de urmat,
câștigat
manager sau
administrator.
Magicianul mai este și:
vizionar, catalizator,
inventator, lider
carismatic, vindecator,
vraci.
 Jung vorbeşte despre
arhetipuri (iniţial numite
"imagini primordiale") ca
despre trăsăturile
comportamentale înnăscute
(patterns of behaviour) ale
biologilor. Deci, tendinţe
înnăscute care modelează
conduita umană.
Anima este, pe scurt,
Anima și animus
femeia din bărbat.
Există caractere sexuale
feminine secundare la
bărbat, cum există
masculine, la femeie.
Pe plan psihologic, putem
vorbi de suflet, în sens de
emotivitate sau senzualitate,
opusă raţionalităţii sau Animus este arhetipul raţiunii şi al spiritului la femeie.
raţiunii (animus). Este aspectul masculin al psihicului feminin, aşa cum anima
este aspectul feminin al psihicului masculin.
- Dar arhetipul anima include mai mult decît aspectele
sexuale şi psihice. Anima este relaţională. Adică, - Acest arhetip este proiectat în diverse imagini şi personaje
arhetipul anima guvernează relaţiile dintre bărbaţi şi masculine cum ar fi mari artişti, eroi, războinici, sportivi.
femei. - Atunci cînd se identifică cu animus (inflaţie cu animus),
- Cel mai cunoscut arhetip anima este arhetipul mamei. femeia dezvoltă o tendinţă raţională excesivă, care poate
El dirijează relaţia mamă-fiu. conduce la atitudini de critică excesivă şi încăpăţînare.

- Ca orice alt arhetip, arhetipul mamei are aspecte
pozitive şi negative. Partea pozitivă este mama care naşte
şi hrăneşte şi oferă confort tuturor sufletelor în calitate de
Sfînta Fecioară. Ea este chiar salvatoarea omului căzut -
Sofia sau Înţelepciunea Divină din mitologia
gnostică.Partea negativă este mama devoratoare
reprezentată în imagini ca Gorgona sau animale de natură
feminină.
La femeia afectată de animus, interesată de probleme
intelectuale, găsim nevoia de a impune şi menţine o listă
riguroasă şi schematică de valori considerate cele mai
importante. Nu există reflecţie în legătură cu valabilitatea
acestor valori şi nici nevoia de a discuta despre ele.
Lipsa bunului simţ este notorie.
Jung despre animus (citate)

Femeia este compensată de un element masculin şi de aceea inconştientul ei are, ca să

spunem aşa, o amprentă masculină. Aceasta conduce la o diferenţă psihologică
considerabilă între bărbaţi şi femei, şi de aceea am numit factorul proiectiv în femeie
animus, care înseamnă minte sau spirit.
(The Syzygy: Anima and Animus, Collected Works, 9ii, par. 28f.)

Animus este ca un depozit al tuturor experienţelor ancestrale ale femeii vizavi de

bărbat - şi nu numai pentru că el este şi o fiinţă creativă şi proceativă, şi nici în sensul
creativităţii masculine, ci în sensul că el aduce ceva ce am putea numi... cuvîntul ziditor.
(Anima and Animus, Collected Works 7, par. 336.)
 Eu-l/Persona Persona
Persona în limba greacă înseamnă mască, =
vine de la personajul pe care îl interpreta
actorul într-o piesă și până la final ajungea
compromis
să se identifice cu el.

Persona este imaginea individ

Carl Gustav Jung spune noastră publică.
despre persona că
"reprezintă un complex
societate
funcțional constituit din rațiuni
de adaptare sau de comoditate
necesară, dar care nu se
identifică cu individualitatea".

Acest complex se referă exclusiv

la relația cu obiectele
exterioare.

Cînd ne construim propria personă - mască –

sunt importante trei aspecte :

• în sufletul fiecăruia dintre noi există un ideal

• imaginea pe care mediul înconjurător și-o face despre om
• potențialul nostru psihic și fizic care impune automat
limite eului ideal.
 Carl Jung despre persona

Persona... este sistemul de adaptare al idividului la lume sau maniera pe care o asumă în
relaţie cu lumea. Orice înclinaţie spre o profesie, de exemplu, are persona sa caracteristică.
Azi e uşor de studiat aceste lucruri cînd apar atît de des în presă fotografiile personalităţilor
politice. O anumită comportare le este impusă forţat de către lume. Astfel că profesioniştii
încearcă să satisfacă aceste aşteptări. Numai că îi pîndeşte pericolul de a deveni identici cu
persona lor - profesorul cu cartea sa, tenorul cu vocea. Astfel că răul s-a făcut; de aici înainte ei
trăiesc numai contrar fundalului lor biografic. Iar din acel moment se va scrie: "... şi-apoi a mers
în cutare sau cutare loc şi a zis cutare sau cutare lucru..." etc. (...) Am putea spune fără a exagera
prea mult că persona este ceea ce în realitate nu sîntem dar ceea ce credem, noi sau alţii, că
sîntem".

(Carl Jung: The Archetypes and the Collective Unconscious , Volume 9, part I din The Collected
Works, Princeton University Press, 1990, p. 123.)
 Persona - masca - pentru personalitatea noastră poate fi dăunătoare sau benefică. Astfel, dacă omul este prea preocupat
de rolul pe care îl joacă în societate atunci se identifică cu acest rol și cealaltă parte a personalității rămâne latentă.
În acest caz, individul poate trăi într-un conflict major datorita personei pe care o arată în exterior și cealalta parte
a personalității sale, care rămâne ascunsă, aici apărând nevroza. Mulți oameni trăiesc vieți duble, una care este
dominată de persona - masca - și una care le satisface nevoile psihicului.

C. G. Jung a avut o mare oportunitate să

studieze efectele personei asupra unui
individ pentru că pacienții lui erau oameni
care aveau mari realizări și care deodată au
înțeles că viețile lor erau goale și fără sens.
În psihanaliză, ei au început să realizeze că
se mințeau de ani buni, că erau mincinoși cu
privire la sentimentele și interesele lor și că
pretindeau a fi interesați de lucruri pentru
care nu aveau niciun interes.
 UMBRA

Partea întunecată/umbra
poate fi echivalată cu inconştientul personal
descoperit de Freud. Astfel, ea conţine tot ceea ce
refulează cineva pentru că este rejectat sau
respins de supraeu . Freud asocia aceste
conţinuturi refulate cu pulsiunile sexuale şi
agresive.
 Umbra este în fiecare
dintre noi, și reprezintă
partea necunoscută încă
a sinelui, poate fi
pozitivă ori negativă.

Jung considera că a-ți

cunoaște propria umbră
este o sarcină care
necesită rabdare și
curaj. A ne cunoaște
umbra înseamnă să
dezgolești în fața ochilor
tot ceea ce cu atâta grijă
ascundem de noi și de
ceilalți.
Invidia, egoismul, ura,
gelozia, sentimente
considerate imorale sunt
“arhivate” într-un spațiu
dincolo de limita
conștientului.
Deoarece acestea rămân
nerezolvate, devin o
puternică și permanentă
risipă de energie.
 Umbra este prima cu
care ne confruntăm atunci cînd
începem auto-analiza.
Atîta vreme cît ea nu este asimilată şi
controlată de eul conştient, poate apărea în
vise în combinaţie cu arhetipul anima (la
bărbat).
Astfel putem visa femei malefice sau vrăji-
toare, femei cu puteri supranaturale şi
impulsuri distructive care afectează min-
tea şi erosul bărbatului.

Umbra întunecată poate
apărea şi ca arhetip (deci nu
neapărat refulată).
Imaginile de demoni ca şi aspectele
(simbolurile) demonice, satanice, sînt
foarte des întîlnite în visele bărbaţilor.
Personajele de tip demonic - care compen-
sează figura luminoasă a mîntuitorilor –
se pot şi ele încadra la capitolul umbra.
Extroversiunea și introversiunea

Guess who is who  ???

 Bazat pe teoria lui Jung, introversiunea este
capacitatea subiectului de a se concentra asupra
propriilor experiențe în procesul de viață.
• concentrându-se asupra stării interioare a minții
• reținere în manifestările emoționale
• lipsa de securitate
• insularitate la contemplarea orientării
• imersiune în problemele cuiva
• incapacitatea de a schimba drastic planurile
Bazat pe teoria lui Jung, extraversiunea este mobilitatea,
emoționalitatea, empatia, adaptarea ușoară în societate.
Pentru o persoană cu acest tip de temperament, acceptarea
fulgerător a deciziilor riscante și un interes pentru tot ce este nou.
• concentrându-se pe obiecte externe
• nivelul scăzut de dezvoltare a reflecției
• un număr mare de conexiuni sociale
• riscul ridicat de oboseală din cauza costurilor ridicate ale
energiei pentru comunicare
• învățare de informații noi

Extroversiunea și inversiunea sunt complet diferite în manifestările senzoriale și în comportamentul lor.

Oamenii de știință au efectuat multe studii interesante. De exemplu, pe baza unora dintre ele sa dovedit că extroverții
preferă haine mai luminoase cu elemente decorative, iar introvertele aleg o gamă de culori monogame și îmbrăcăminte
practică confortabilă.
Extravertele precum muzica energetică, dinamică și introverte fac o alegere în direcția compozițiilor melodice liniștite.